Tribuna, noiembrie 1997 (Anul 113, nr. 2039-2059)
1997-11-25 / nr. 2055
Pagina 2 ■Tribuna exmomica AEROPORTUL SIBIU- PUNCT STRATEGIC îi . . I fW urmare din nag.l depindem de Consiliul Judeţean Sibiu, iar din punct de vedere tehnic, cu probleme strict aviatice, aparţinem de Autoritatea Aeronautică Română, care este Ministerul Transporturilor. - încurcă sau nu această dublă subordonare? Până la sfârşitul acestui an, noi lucrăm cu fonduri alocate de la bugetul de stat, repartizate Ministerului Transporturilor. Când am fost preluaţi de C.J.S au fost transferate şi fondurile, iar la solicitarea noastră C.J.S. ne-a sprijinit financiar, în paranteză fie spus, ne-am propus achiziţionarea unei autospeciale de degivrat avioane, în baza unui contract pe care l-am putut semna, graţie ajutorului financiar obţinut de la C.J.S. până la finele anului în curs, sperăm să obţinem acest utilaj. Revenind la întrebarea dumneavoastră, această dublă subordonare o consider benefică, în virtutea înţelegerii la care au ajuns - în cadrul unei consfătuiri organizate la Felix - preşedinţi ai consiliilor judeţene, comandanţi de aeroporturi şi reprezentanţi ai consiliilor de administraţie ai aeroporturilor. Toţi preşedinţii consiliilor judeţene - printre care şi Nicolae Nan - au subliniat necesitatea susţinerii aeroporturilor pe direcţia modernizării, dotării, extinderii. Personal mă bucură această implicare benefică a factorilor locali (Nicolae Nan), pentru că noi nu dorim desfiinţarea unor aeroporturi, chiar dacă TAROM-ul (din diverse motive) a scos din circulaţie anumite tronsoane şi a făcut orare de zbor neconvenabile pentru pasageri, care pot astfel renunţa la serviciile TAROM în favoarea celor oferite de SNCFR. Ce înseamnă restructurarea Companiei TAROM, pentru Aeroportul Sibiu? In primul rând, sper că se va găsi o formulă de zbor şi cu retur (de la Bucureşti la Sibiu), actuala variantă fiind un real inconvenient. Nădăjduiesc ca, odată cu restructurarea TAROM-ului, să se renunţe la avioanele AN-24 în favoarea unora noi şi sper de asemenea, într-o mai bună organizare a orarelor de zbor. Din câte ştiu eu, TAROM-ul intenţionează introducerea unor curse cu rămânere peste noapte (avionul de la Bucureşti aterizează seara la Sibiu, pentru a decola dimineaţă la prima oră spre capitală), variantă utilizată la noi, în urmă cu 15 ani. Deocamdată, nu există, însă, avioane româneşti suficiente. în privinţa problemelor financiare, care nu ne ocolesc nici pe noi, Consiliul Judeţean Sibiu ne-a sprijinit până în prezent, un ajutor esenţial oferindu-ni-l şi directorul adjunct al Direcţiei Financiare a Judeţului Sibiu, membru în Consiliul de Administraţie propriu. Fără contribuţia nemijlocită a prefectului - pe atunci - dl. Nicolae Nan, n-am fi devenit aeroport cu trafic internaţional, de acest statut beneficiind din noiembrie ’92. în prezent, dispunem de punct vamal şi de trecere frontieră, dar din lipsa unor avioane pe măsură am renunţat la cursele externe regulate. Intenţionăm, însă, să putem oferi în curând, o linie externă Sibiu-Stuttgart, această rută fiind extrem de căutată. Câte avioane AN-24 mai zboară în prezent cu Compania TAROM? - Doar patru mai sunt în stare de funcţionare, dar sunt folosite pe rute interne, pentru că nemţii (spre exemplu) nu le mai acceptă. Singurul motiv pentru care le mai primesc în Germania este pentru a aduce în ţară azilanţii! Să scape de ei. Ce ne puteţi spune privitor la modernizarea aeroportului, idee ce datează din timpul “şefiei" lui Nicu Ceauşescu la Sibiu? Avem nişte proiecte de dezvoltare şi modernizare avizate de Comisia Tehnico- Economică a Ministerului Transporturilor. Infrastructura aeroportului sibian - cel mai vechi din ţară - n-a beneficiat de reparaţii ale pistei (executate în noiembrie 71), ale clădirii; în prezent, funcţionăm cu o serie de improvizaţii pentru punct trecere frontieră, vamă, flux separat de pasageri, sala de aşteptare a pasagerilor pentru externe (fostă magazie), nu avem spaţii suficiente pentru birouri şi depozitare de mărfuri. Intenţionăm să construim încă un corp de clădire, supradimensionarea pistei spre Cristian (de la 2000 la 2500 metri), lărgirea ei cu 60 metri şi înlocuirea balizajului actual. Cum a decurs colaborarea cu trupele NATO, cu prilejul “Cooperative Determination ’97“, din punct de vedere aviatic? Acţiunea s-a desfăşurat în condiţii foarte bune, în colaborare cu aviaţia militară ne-am deservit aeronavele, totul decurgând perfect, fără incidente. Singura problemă a fost lipsa de spaţiu, de facilităţi privind punctul de frontieră... - Cum apreciaţi activitatea din acest an a Aeroportului Sibiu, comparativ cu alţi ani? - Faţă de anii precedenţi, traficul şi numărul de pasageri au scăzut mult. Preţurile sunt mari, iar orele de zbor sunt planificate neconvenabil. Din trei curse pe săptămână, la începutul anului, în prezent au rămas două, în vreme ce acum trei ani traficul extern a fost la nivelul traficului intern, poate chiar mai mult. Aveam, atunci, 4 “externe” săptămânal, două cu TAROM și două cu TRANSAVIA. Acum însă, traficul extern se bazează pe avioane Business care aduc oameni de afaceri, turişti etc. Recent, la Sibiu a aterizat un BOEING 737. - Ce fel de avioane pot ateriza la Sibiu, din punct de vedere al greutăţii şi rezistenţei pistei de aterizare? - Esenţială nu e greutatea avionului, ci sistemul trenului de aterizare. Greutatea avionului, împărţită pe fiecare roată, nu trebuie să depăşească rezistenţa pistei, care la Sibiu e de 17 tone pe fiecare cauciuc, la o grosime de 27 cm. în ţară există doar patru piste cu rezistenţă de 45 tone/roată. Un alt fapt cu titlu de avantaj al aeroportului nostru îl constituie poziţionarea geografică a Sibiului, oraş a cărei frecvenţă a ceţii e mult mai mică decât pe alte aeroporturi. Au fost cazuri când aeroportul Sibiu a fost - din cauza ceţii - singurul utilizabil, celelalte fiind “învelite” în adevărate “perdele” din acest punct de vedere, impunându-se neapărat modernizarea aeroportului sibian. Vă mulţumim! Foto: Andrei BUTA Sumarul tranzacţiilor la Piaţa Fu Contractul pe indicele BMS 1 cu s (valoare contract = 100 Notă: Indicele BMS 1 este un „coş de acţiuni“ al societă Bursa de Miturescadenţă la o lună şi la trei ei ( indicele BMS 1) vor cotate la categoria 1 a arfuri Sibiu luni Bursei de Valori Bucureşti. Data 21.11.97 Nr. tranzacţii 23 Nr.contracte 232 Preţ mediu 2854,7 Preţ maxim 2900 Preţ minim 2840 Preţ închidere 2840 Volum (lei) 66.229.040 Poziţii deschise 186 Contractul pe Indicele BMS 1 cu scadenţă la şase luni (valoare contract : 100 lei x indicele BMS 1) Data 21.11..97 Nr.tranzacţii 11 Nr.contracte 71 Preţ mediu 2631,8 Preţ maxim 2650 Preţ minim 2630 Preţ închidere 2630 Volum (lei) 18.685.780 Poziţii deschise 448 Contractul ROL/USD cu scadenţă la o lună şi la trei luni (valoare contract : 1.000 $) Data 21.11.97 Nr.tranzacţii 29 Nr.contracte 353 Preţ mediu 7833,12 Preţ maxim 7836 Preţ minim 7832 Preţ închidere 7833 Volum (lei) 2.765.091.360 Poziţii deschise 532 Contractul ROL/USD cu scadenţă la şase luni (valoare contract = 1.000 $) Data 21.11.97 Nr.tranzacţii 6 Nr.contracte 51 Preţ mediu 7950,65 Preţ maxim 7952 Preţ minim 7950 Preț închidere 7951 Volum (lei) 405.483.150 Poziţii deschise 532 Lista preţurilor şi cotaţiilor RASDAQ> Cotaţii 24 noiembrie 1997 Nr. Preţ Preţ | Valoare Media Variaţie Simbol Societatea Tranz Volum IPreţ min max Preţ med închid | tranz preced <%> AGRV AGROTRANSPORT1 39| 1500 1500 1500 1500 585001 15000 AGTO i AGROTRANSPORT1 2094! 100 100 1001 100! 209400 1000 ALSI Í AL CONSIBO 2227]" 480 500 489 93 500! 1091080 489.840 01 ARAX ARMAX GAZ (803727)4 3109 210 210 2102IO: 652890 240.02 -12 51 , AVRG AVRIGU AVRIG1 934 2500 2500 2500 2500* 2335000 2383 59 4 88 BALT BALANŢA1 51 7i 570 570 570 570! 294690 570---0' CMCE COMCEREAL SIBIUT 39 3000 3000 3000 3000Î 117000 30000 CMMS CEMA1 1191 7600 7600 7600 7600* 904400 76000 COSK COME TEX1 40 1250012500 12500: 12500-500000 125000 DAFR DAFORA (7203436)4 1943 300 300 300 300 582900 3000 DAIB DACIA TRAI ANA SIBIU1 171 1300 1300 1300 1300' 222300 1400 -7 15 EMAI EMAILUL4 158! 7800 8000 7849.36* 7800! 1240200 10000 -21.51* FELA FELAM __1 39, 4000) 4000 4000 4000! 156000 4000: 0' FORG FORESTSIBT 199! 5500I 5500 5500 5500Í 1094500 5000! 10: GERO GEROMED7 8304' 1000! 1100 1017 77 1100i 8451600 1071.25 -5 MOIB MOARA CIBIN4 3003Í 350 455 381.11 360! 1144490 385.71 -1 2: POLS POLSIB SIBIU “Tüt 5000! 5000 5000- 5000! 585000 5000! 0 ; PROJ PROEXCOMo 5560 10Oi 200 166.61 200 926400 150 11 07 jRELE RELEE MEDIAŞ1 78* 7100 7100 7100 71 00| 553800 7100 0, iRESI RESIB 3i 2408: 380 580 447.05 380i 1076500: 385 06 16 09 ' ŞART SALISTE BILEA TURISM1 798! 130! 130| 130! 130j 103740 140 -7 15 1 SASE SALCONSERV (804935)--T1 379' 150' 150; 150- 150' 206850 1500 ' SIBF SIBIF1 898; 140! 140 140 140! 125720! 100Í 40 1SIEM SIMEROM2 78 3500! 3500 3500* 3500: 273000! 3200! 9 37. SOMR SOMETRA COPSA MICA 16 19013' 12500! 13100 12995.5 12750,247084200 12567.7 3 4 TRSB TRANSCOM SIBIU1 877: 350 3501 350 350! 306950 350i 0 VITR VITROMETAN7 479. 2100023000 22325 7 21000. 10694000 24585 5 -9.2> Noţiuni despre acţiuni Bursa de Valori Bucureşti, în luna octombrie Valoarea totală a tranzacţiilor a crescut, în luna octombrie, de la 200.562 milioane lei, până la 234.987 milioane lei. Capitalizarea bursieră a fost, la sfârşitul lunii octombrie, de 6.022.027 milioane lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 643.380 milioane lei. Numărul tranzacţiilor a crescut vizibil, de la 56.399 (luna septembrie), până la 75.647. Media zilnică a numărului de tranzacţii a fost de 3.289. Numărul de acţiuni tranzacţionate a crescut, de asemenea, la fel de evident, de la 59.720.230, în septembrie, până la 75.961.075 în octombrie, cele mai multe acţiuni fiind tranzacţionate pe 31 octombrie (5.214.439). Din punct de vedere al valorii totale tranzacţionate, punctele culminante au fost zilele de 16 şi 22 octombrie, cu tranzacţii în valoare de 18.249 și, respectiv 17.640 milioane lei. (O.R.) Valute in cont Cursiei 1 dolar australian 5422 1 dolar canadian 5514 1 franc elvețian 5580 1 marcă germană 4505 1 coroană daneză 1184 1 dolar SUA 1 liră sterlină 1 liră irlandeză 1 DST 1 ECU 5334 7822 13254 11745 10715 8933 25 noiembrie 1997 Tineri despre... Curajul de a demara o afacere ! Recent, în cadrul I Complexului comercial “Cedonia” din Sibiu, a fost ■ inaugurată o sală cu * calculatoare, prima de I acest gen din Sibiu. Cu această ocazie, am purtat o discuţie cu tânărul ing. ■ ADRIAN mmvs. I Cum va venit ideea înfiinţării unei asemenea firme? -Hotărârea înfiinţării unei I. săli cu calculatoare am ■ luat-o prin luna aprilie a.c., în urma unei vizite la I Timişoara, unde funcţio- nează câteva astfel de ■ “Computers cluburi”. Aşa ■ am înfiinţat SC “Com- puters Club” SRL. Cum v-aţi descurcat cu J partea financiară? Iniţial, mi-am propus să | demarez activitatea cu ■ doar 5 calculatoare, atât J cât îmi puteam permite din I banii familiei şi ceva valută | împrumutată de la prieteni. ■ Scăzând dobânzile ban- J care, am hotărât să apelez I la un credit pentru a | cumpăra, încă 5 cal- culatoare. în colaborare cu ■ Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale am obţinut un credit cu dobândă redusă de la Banc Post, credit I acordat pentru crearea de noi locuri de muncă şi ■ angajarea de şomeri. In acest demers al meu I pentru obţinerea creditului | am fost plăcut surprins de ■ profesionalismul şi amabi- ■ litatea echipei formată din ing. Codruţa Bulacovschi ■ şi ing. Liviu Hoza (DMPS) , şi ing. Gruber şi Olteanu ■ de la Banc Post. Astfel, am reuşit să achiziţionez 10 ■ calculatoare Pentium şi1 licenţa pentru softul instalat, pe care le-am amplasat în reţea pe terasa închisă a cafetarului Cedonia. - Ce servicii oferiţi? - Redactări de lucrări, proiecte etc., cu posibilitatea listării la imprimantă | alb-negru şi color. Un alt serviciu oferit este cel al învăţării sau perfecţionării | limbilor străine (engleză, franceză, germană), cu ■ posibilitatea înregistrărilor pe calculator a pronunţiei I pentru analizarea conţinu- tului pronunţării. De asemenea, oferim jocuri ■ din ultima generaţie care se pot juca în reţea: jocuri de construcţie, îndemâ- î nare, gândire, simulatoare * auto şi de zbor etc., | inclusiv jocuri speciale ■ pentru copiii de grădiniţă, foarte utile pentru dezvol- tarea gândirii logice şi | acomodării cu calculatorul. - Gânduri de viitor... - Intenţionez să racordeze reţeaua la Internet, precum şi organizarea unor cursuri de utilizare a calculatorului ■ şi de învăţare a limbilor străine, cu sprijinul unor profesori competenţi. Dumitru MANIŢIU I I I