Tribuna, decembrie 1997 (Anul 113, nr. 2060-2079)

1997-12-02 / nr. 2060

Pagina 2 Tribuna ecűMMuai Aplicarea Ordonanţei 11/1997 are valabilitate până la 31 decembrie Camera Deputaţilor a adoptat în plen Ordonanţa 11/1997, în care se pre­cizează că agenţii econo­mici cu capital integral de stat, indiferent de forma de organizare, pot scoate din funcţiune mijloacele fixe neamortizate integral, uza­te fizic sau moral. Cota FPS din capitalul social al so­cietăților comerciale cu ca­pital integral sau majoritar de stat și din patrimoniul regiilor autonome se diminuează cu suma reprezentând valoarea neamortizată. Ordonanța nu se aplică, dacă mijloacele fixe fac obiectul unei forme de închiriere, dacă asupra lor s-au instituit măsuri asigu­rătorii, sau dacă ele sunt garantate în contracte de credit. Ordonanța se va aplica doar până la data de 31 decembrie 1997. (V.A.) încă o excepţie de la regula Ca de obicei, la noi, orice lege, orice regulă are şi excepţii, aşa că nici “taxa Băsescu” n-a scăpat de nişte “asteriscuri”. Sunt scutite de plata anuală a respectivei sume instituţiile publice care reprezintă persoane juridice exer­citând autoritatea publică centrală ori locală; socie­­tăţile comerciale care efec­tuează transport public de călători (pe bază de licenţă); posesorii de rulote turistice; persoanele handicapate (pentru un singur mijloc de transport adaptat handi­capului); persoanele fizice şi juridice care au achiziţionat autovehicule şi remorci după 1 ianuarie 1997 (nu plătesc un an de la data înscrierii în circulaţie). Pensionarii plătesc, pentru anul în curs, doar 21.000 lei, dacă au un singur auto­vehicul. Toţi cei exceptaţi de la plata taxei pot solicita de la Secţia Judeţeană de Drumuri Naţionale o adeverinţă în acest sens (fireşte, pe bază de cerere şi de acte!). Târgurile lunii decembrie în ultima lună a anului vor fi organizate relativ puţine târguri în judeţul nostru, iată programul acestora: ▼ 4 XII - Aţei (animale) ▼ 5 XII - Sibiu (porcine) V 6 XII - Micăsasa (animale), Păuca (mixt) ▼ 10 XII - Şeica Mare (animale) ▼ 12 XII - Sibiu (porcine) ▼ 17 XII - Ocna Sibiului (mixt) V 19 XII - Agnita (animale), Sibiu (porcine) ▼ 30 XII - Sibiu (porcine). Investitorii străini în România Conform datelor oferite de “Financial Times”, investiţiile străine directe în România, în primele nouă luni ale acestui an, se ridică la 1,3 miliarde dolari, faţă de nivelul de 3,4 miliarde dolari, la cât se cifrează investiţiile străine totale, începând cu 1989. (V.A.) BANCA AGRICOLA MAJOREAZĂ DOBÂNZILE începând cu 2 decembrie, Banca Agricolă a modificat nivelul dobânzilor. Noile dobânzi, pentru dispo­nibilităţile la vedere sunt de 13%, atât pentru persoa­nele fizice, cât şi pentru persoanele juridice. Do­bânzile pentru depozitele constituite pe bază de contracte de persoanele fizice sunt: 1 lună - 44%, 3 luni - 46%, 6 luni - 47%, 9 luni - 48%,­­12 luni - 50%. Suma limită pentru consti­tuirea unui depozit: 500.000 lei. Depozitele constituite pe bază de contracte de persoanele juridice bene­ficiază de următoarele dobânzi: 1 lună - 34%, 3 luni - 35%, 6 luni - 36%, 9 luni - 37%, 12 luni - 38%. Suma limită pentru constituirea unui depozit: 25 milioane lei. Dobânzile pentru de­punerile efectuate pe carnete de economii sunt: la vedere - 13%, 3 luni - 46%, 6 luni-47%, 12 luni- 50%. Pentru depunerile pe timp de 3 ani (pentru investiţii şi pentru garanţii) dobânzile sunt: 52%, respectiv 50%. ______________(V­ A.) ■ Cunoscuta şi apreciata firmă medieşeană este specializată­­ în producţia de geam în cinci tipuri: geam simplu, geam ■ tras, geam duplex, geam securizat şi geam termoizolator­­ şi, de asemenea, geamuri şi oglinzi pentru mobile şi ■ decoraţiuni interioare. Tot la GEROMED se produc maşini 2 pentru industria de prelucrare a sticlei şi se face servisarea I celor existente la întreprinderile de profil din ţară şi chiar I din străinătate, în Cipru. Managerul general al GEROMED,­­ dl. Eduard Field, a avut bunăvoinţa să ne informeze că I societatea şi-a triplat profitul în ultimii trei ani. I ...în 1919, la Mediaş î funcţiona prima Fabrică­­ de sticlă cu gaz metan din­­ Români­­a & Din anul 1964 a se produce geam secu­­­­rizat & Anul de vârf a­ I producţiei a fost 1988, cu­­ peste 21 milioane de­­ metri pătraţi de geam ; # Daca în 1990 lucrau trei­­ cuptoare, cu o producţie­­ de 17 milioane de metri­­ pătraţi de geam, în 1991 , s-au produs doar 7 mi­­­­lioane metri pătraţi şi un I cuptor a intrat în renovare . # După 1991, producţia a­­ cunoscut o vizibilă creş­­­­tere şi s-a lucrat cu două I cuptoare în funcţiune­­. # Astfel, anul 1996, a în­­­sumat o producţie de 1­14,951 milioane metri­­pătraţi de geam la cele­­ cinci sortimente, la con­­­curenţă cu GES Scăieni, IGEROM Buzău ş­ I GECSAT Târnăveni.­­ Restructurarea a dus la | Nisipul înnobilat cu gaz metan |SC GEROMED SA| disponibilizarea unui nu­măr de aproximativ 300 de angajaţi. Personalul cali­ficat din atelierele de pro­ducţie a maşinilor pentru fabricile de sticlărie şi ceramică a fost redistribuit în cadrul întreprinderii, la întreţinere, ca specialişti. Scăderea investiţiilor şi tehnologiile greu aplicabile au dus la scăderea ac­tivităţii de producţie a maşinilor care, în proporţie de 70 la sută, au intrat în autoutilaje după 1990. Exportul de geam tras a ocupat 58 la sută din producţia anului 1996. Pieţele tradiţionale din Germania, Italia, Ungaria, Egipt, Iordania şi Liban au pierdut din importanţă, faţă de noile pieţe, din Serbia şi Macedonia. Avantajul GEROMED, în competiţie cu celelalte întreprinderi producătoare de geamuri, este calitatea st geamului securizat şi a celui ter­moizolator, iar dezavan­tajul constă în folosirea de utilaje mari consumatoare de energie electrică şi gaz metan şi cu un mare grad de uzură. Privatizarea este finalizată la sfârşitul lunii octombrie 1997, caietul de sarcini înaintat de FPS pentru licitaţii, prin firma INTER­­TRUST. “Obiectivele interne - ne-a declarat dl. Eduard Finckl - sunt repararea unui cuptor prin credite rambursabile, trecerea la sistemul de asigurare a calităţii ISO 9001 şi, de asemenea, crearea unui sistem infor­maţional cu terminale în fiecare sector cheie. Dezi­deratele care se impun pe plan intern, ca producător de geamuri şi pe piaţa internaţională, într-o uriaşă concurenţă, sunt: menţi­nerea la nivel de eficienţă a producţiei de geam tras şi modernizarea sistemului de prelucrare pentru auto­vehicule (parbrize, oglinzi, geamuri laterale), pentru construcţii (geam termo­izolator) şi pentru mobilă (geam şlefuit, găurit etc.), pentru a se putea asigura competitivitatea pe piaţa specifică”. SC VITROMETAN SA ...A împlinit, în 1997, vârsta de 75 de ani de la înfiinţare. Prin amabilitatea directorului comercial, dl. I. Cindrea, aflăm că între­prinderea a scăpat co­lapsului economiei interne prin continuarea exportului masiv, de 95% din totalul producţiei. Deci, compe­titivitatea europeană este probată. Prin obţinerea pachetului majoritar de acţiuni, anunţată de FPS, un vechi colaborator - de peste 35 de ani - cu VITROMETAN, dl. Horst Bauting a devenit acţionar principal, ca reprezentant al firmei DERU GLASS din Germania. Prin aceasta, desfacerea produselor VITROMETAN, şi, în special cristalurile, au asigurate pieţele: germană, americană, japoneză, în prezent, lucrează la VITROMETAN 1600 de angajaţi, dintre care 450 de sticlari suflători în ţeavă. Produsele sunt cele de sticlărie clorosodică pentru menaj, lucrată manual, prin suflare la ţeavă. Locul central îl ocupă producţia de cristaluri, pahare, vase decorative, vase pentru flori, sfeşnice, candelabre, apreciate în ţară şi în străinătate. La VITROME­TAN s-a produs, cu 20 de ani în urmă, cristalul românesc, ce a dus faima Mediaşului şi a sticlarilor săi pe întreg mapamondul. Restructurarea nu a creat probleme sociale, dimpo­trivă, interesul pentru su­­flătorii­ sticlari face ca 36 de absolvenţi ai unui curs de calificare să fie încadraţi deja, iar în prezent, alţi 50 urmează calificarea la locul de muncă în această meserie importantă pentru IITROMETAN. Cifra de afaceri este de 600.000 dolari SUA pe lună, pentru piaţa externă lucrându-se cu alte fabrici de sticlărie, la concurenţă, cele din Avrig, Turda etc. Nu există datorii neachi­tate ale întreprinderii, mai vechi de 30 de zile. S-a lucrat în profit, între 2 şi 4% din cifra de afaceri o reprezintă profitul anual. O situaţie de invidiat, în economia românească aflată azi în plină tranziţie şi reformă! Cantina veche a fost dă­râmată. Există un chioşc cu răcoritoare şi hrană rece, în incinta firmei. După 1989, s-a construit un bloc de locuit, proprie­tatea VITROMETAN, pentru angajaţii suflători la ţeavă-sticlari, a cărui finalizare s-a făcut în 1996, cu 50 de aparta­mente. Fosta creşă apar­ţinătoare a fost amena­jată, obţinându-se alte 15 apartamente de serviciu, fapt care atestă grija managerială pentru sti­clarii angajaţi. Societatea VITROMETAN îşi păstrează şi îşi sporeş­te strălucirea şi astăzi, noi îi urăm tradiţionalul “La mulţi ani!” Nicoleta CHERA Mihăiţă BARBU 2 decembrie 1997 Starea economiei judeţului Cădere liberă! Pentru a nu ştiu câta oară, suntem nevoiţi să punctăm acelaşi şi acelaşi lucru: căderea liberă a industriei sibiene continuă cu o viteză alarmantă! Ultimele date statistice ne-o confirmă din nou. Deşi producţia industrială, în volum absolut, a crescut în luna octombrie cu 21,0% faţă de septembrie, ea se menţine inferioară lunii octombrie 1996 cu 13,1% şi mediei lunare din anul precedent cu 6,5%. Cumulat pe 10 luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 1996, pro­ducţia a fost inferioară cu 17,2%, ceea ce este foarte mult şi extrem de în­grijorător. O serie de ra­muri industriale, cu veche tradiţie pe meleagurile noastre, continuă să cadă într-un ritm alarmant. Printre acestea figurează: industria alimentară şi a băuturilor (-37,1%), pro­ducţia, transportul şi distribuţia energiei elec­trice (-16,4%), industria de maşini şi aparate electrice (-11,3%), industria textilă şi a produselor textile (-10,8%), industria de prelucrare a lemnului (-5,3%) şi industria pielăriei şi încălţămintei (-3,3%). Creşteri cât de cât sen­sibile s-au înregistrat doar în patru ramuri: industria metalurgică (+2,9%), con­strucţii metalice (+1,9%), industria de maşini şi echipamente (+5,6%) şi producţia de mobilier (+4,1%). Se menţine, în conti­nuare, tendinţa de scă­dere a exporturilor de produse industriale faţă de anul precedent, pon­derea fiind, cumulat pe 10 luni, de numai 15,1% (faţă de 17,1% în aceeaşi perioadă din 1996), în timp ce în luna octombrie a.c. a fost de 11,2%. Cererea de produse industriale este şi ea în continuă scădere, valoa­rea contractelor şi co­menzilor rămase de exe­cutat în acest an, în in­dustria prelucrătoare, asigura o producţie medie (la nivelul lunii octombrie) pentru 1,7 luni. Scade, în continuare, pro­ductivitatea orară a muncii în industrie, pe 10 luni fiind cu 10,5% faţă de perioada similară a anului precedent şi indicele de utilizare a timpului de lucru care, raportat la acea­ perioadă, a fost de numai 88,2%, inferior cu 1,3% perioadei precedente. Scade dramatic puterea de cumpărare... Căderea, an de an, a pro­ducţiei industriale are ca efect scăderea puterii de cumpărare, în perioada 1.01-31.10.1997, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea medie a preţurilor de consum a fost de 153,1%. Ratele de creştere a acestui indicator în luna octombrie a.c. au fost de: 6,5% faţă de sep­tembrie 1997; 169,2% faţă de octombrie 1996; 198,4% faţă de media lunară a anului trecut şi de 130,7% faţă de decembrie 1996. Cel mai grav, se pare a fi, însă, înrăutăţirea ra­portului dintre indicele de creştere a salariilor şi cel al preţurilor de consum faţă de octombrie 1990, acesta fiind de 54,14%, cumulat pe 10 luni din 1997. Altfel spus, puterea noastră de cumpărare se situează doar la jumătate din cea a lunii octombrie 1990. Ca urmare a diminuării puterii de cumpărare a cetăţenilor, au scăzut şi vânzările de mărfuri cu amănuntul, în perioada 1.01-31.09.1997 fiind mai mici cu 20,6% faţă de cele similare din anul trecut, scăderea localizându-se în special la mărfurile ali­mentare (-27,3%). Româ­nul strânge serios cu­reaua... In industrie, preţurile au luat-o razna. Cumulate pe 9 luni din 1997, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile (total industrie), au crescut cu 331,8%, cele mai mari înregis­­trându-se în industria extractivă (424,9%), in­dustria prelucrătoare (235,1%) şi energie elec­trică, termică, gaze şi apă (324,1%). * Vom încheia prezentarea stării economiei judeţului cu câteva date de altă natură. Populaţia stabilă a judeţului Sibiu, la 1 iulie a.c., a fost de 444.701 locuitori, din care 216.387 bărbaţi şi 228.314 femei, în mediul urban locuiesc 304.799 persoane, repre­zentând 68,5% din totalul populaţiei. Speranţa de viaţă a populaţiei judeţului nostru, calculată la nivelul anilor 1994-1996, este de 70,2 ani per total, de 66,2 ani la bărbaţi şi de 74,4 ani pentru femei, fiind su­perioară pentru locuitorii din mediul urban față de rural. Dumitru MANITIU CU­ SILAGHI Noutăţi bancare - BCR Relaţiile de corespondenţă Banca Comercială Română are, în prezent, relaţii de corespondent cu peste 600 de bănci plasate în centrele financiare importante ale lumii. Transmiterea corespondenţei externe se face prin swift sau telex. Beneficiari: persoane fizice, persoane juridice, instituţii financiar-bancare. BCR garantează efectuarea decontărilor externe în termen de 48 de ore de la înregistrarea ordinului de plată al clientului._______________________________ (V.A.)

Next