Tribuna, iulie 1998 (Anul 114, nr. 2225-2251)

1998-07-01 / nr. 2225

lui mmmmmmmmmmmm TRICOLORII nu s-au sucârit deloc pe Suker! Croația - România 1 - 0 (1 ■ 0) * Aventura franceza a echipei noastre s-a sfârșit Io­n Aordeaux * Primul ministru Vlodu Vasile o asistat la meci * Pe Hagi l-o trădat... vârsta * Bogdan Stelea o evitat un scor rușinos * Tactica lui Iordănescu - falimentara * N-a fost penalti! * Croaţii - mai buni, mai realişti Amărăşteni cum sunt, românii s-au aşezat, ieri, în faţa televizoarelor, sperând ca tricolorii să le ofere încă un moment de bucurie. N-a fost să fie! Vina nu o poartă, hai să fim sinceri, numai acest arbitru argentinian, Javier Castrilli, care a inventat un penalti inexistent, ci, în primul rând, lipsa de vlagă şi de inspiraţie a tricolorilor, care s-au înecat ca ţiganul la mal. La Bordeaux, ieri seară, naţionala României a făcut cel mai slab meci de­­pe pământ francez, sub privirile triste, desigur, ale primului ministru şi ale puţinilor suporteri care şi-au permis să vadă, la faţa locului, meciurile tricolorilor. Indiferent cum vrem să privim­­ partea plină sau partea goală a paharului - naţionala noastră, deconectată total după năstruşnica idee cu vopsitul părului, n-a arătat mai nimic în partida cu Croaţia, Iordănescu optând pentru o tactică falimentară, zădărnicită de o echipă croată matură, ambiţioasă, care a insistat exact cât a trebuit pentru a accede în „sferturi“. Sigur că, acum, la cald, când rotativa ziarului mă împinge de la spate, nu vreau să risc aprecieri pe care­ să le regret apoi. Am fost suporterul acestei generaţii de excepţie, care ne-a fericit de multe ori, dar, iată, vine o vreme când vârsta îşi cere drepturile, iar încăpăţânarea antrenorului Iordănescu de a aduce la naţională jucători terminaţi pentru fotbalul internaţional gen Ilie Dumitrescu, Lăcătuş, Dulca, a trebuit plătită. A marcat, repetând penalty mincinos, Suker în min. 45. Voi reveni. Mircea BITU Puterea coaliţiei politice care ne guvernează din toamna anului 1996 scârţâie din toate încheieturile. Iubitori de jilţuri cu spătare înalte, liderii partidelor din coaliţie, deşi în general vorbind se duşmănesc, neştiind încă cine este mai deştept politician dintre ei, dar la câte un adică se şi îmbrăţişează ca fraţii vitregi siliţi să-mpartă frăţeşte o comoară pe care, de fapt, ar fi trebuit s-o administreze. Aşa se face că la zicerea d-lui.Ion Diaconescu, apare dl. Petre Roman cu altă zicere care nu se suprapune nici din greşeală peste prima şi coaliţia începe să se clatine. Şi dacă vântul începe să bată şi dinspre UDMR, dinspre László Tökes sau Marko Bela sau György Frunda, corabia puterii este zgâlţâită rău de tot, fiind ameninţată de valuri mari şi primejdioase, voturile udemeriştilor în Parlament fiind vitale pentru impunerea legilor dorite de PN­ŢCD, spre exemplu. Din când în când, iscă şi PNL câte o furtună care pare doar că-i într-un pahar de apă, dar ea este reală căci, pare-se, miliardarii acestui partid s-au cam plictisit să tot stea drepţi în faţa Convenţiei Democrate. Fireşte că nici PAR nu se lasă mai prejos şi loveşte sub centura atunci când nimeni nu se aşteaptă, ţăndărind armonia despre care se vorbeşte în şoaptă şi pe la colţuri, din coaliţie. Cât despre PSDR, partid uitat de coaliţie, şi de PD, şi de alegători, acesta încearcă să-şi­­vopsească“ părul precum fotbaliştii nostri pentru o continuare in pag. 10 ion CRISANU ■— Mâine, la Primăria Sibiu — Decernarea a panii nai b­uinri ile .­EMI.\­­OME AL ERMIT Consiliul Local al municipiului Sibiu a aprobat, în ultima sa şedinţă, acordarea a încă patru titluri de CETĂŢEAN DE ONOARE. Vor fi astfel răsplătiţi pentru munca depusă în folosul urbei Aurel Maxim (70 ani) consilier local, fost viceprimar al Sibiului, Mircea Oprişiu (72 ani) publicist, apreciat colaborator al TRIBUNEI autorul îndrăgitei pagini „Să ne cunoaştem cetatea“, Thomas Curtean (70 ani), preşedinte de onoare al Bursei Monetar Financiare şi de Mărfuri Sibiu şi prof. univ. dr. Gheorghe Pavelescu (83 ani), experimentat cercetător, autor a peste 200 de titluri de lucrări. Ceremonia va avea loc joi, 2 iulie a.c., de la ora 14, în sala de şedinţe a Primăriei municipiului Sibiu în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, a ambasadorului SUA la Bucureşti şi a reprezentantului Consulatului General al RFG de la Sibiu, R. MARCU SIBIU Miercuri, 1 iulie 1998 12 pagini - 800 lei (la abonaţi • 350 lei) » FONDAT ÎN ISS4 DE IOAN SLAVICI­U Hali ! COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU] Anul CXIV, serie nouă, nr. 2225 Varianta în limba română pe INTERNET http://www logon.ro/tribuna E-mail: tribunalologon.ro Șos. Alba lulia nr. 69 / 1 069/22.88.83; 069/22.92.42 - VĂ OFERĂ ACUM UN ALT TIP DE AUTOTURISM LEGANZA RAFINAMENT, PUTERE. PERFORMANȚĂ Noi condiţii de achiziţionare a autoturismelor DAEWOO CTICO, CIELO, ESPERO, DAMAS, LUBLIN, AVIA­: cash, rate şi leasing cu avans între 0 şi 60 %. Formând 950 beneficiaţi de un DRIVE-TEST gratuit cu TICO şi service profesionist NON STOP. iiiiiiMiii'Hi'iiii mitropolitul Andrei şaguna 125 de ani de înveşnicire prin fapte de înălţare a neamului Prin dispoziţie testamentară, mitropolitul Andrei Şaguna lăsase legământ ca trecerea sa la cele veşnice să se facă printr-o înmormântare foarte simplă, cu un singur preot şi fără predică. O modestie deosebită, foarte rară, specifică doar spiritelor mari.­ Ascult evocarea marelui ierarh făcută de­­ părintele profesor Mircea Păcurariu, decanul­­ Facultăţii de Teologie în faţa altarului Sfintei­­ Biserici mari din Răşinari, unde adeseori­­ însuşi mitropolitul Şaguna a slujit, cinstin-­ du-l pe Dumnezeu şi aşezând legea morală­­ în oameni, încerc să adun într-o schiţă de­­ portret doar liniile ce definesc uriaşa personalitate a marelui ierarh şi mă văd constrâns să menţionez doar domeniile principale ale faptelor sale ziditoare, atât pentru contemporani, cât şi pentru urmaşi: unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, cel care a izbutit să facă din Biserică nu numai un lăcaş de închinăciune, ci unul de apărare naţională, făcând-o cu adevărat Biserică a poporului; ostenitor pentru ridicarea poporului prin cultură; unul din marii ctitori ai învăţământului românesc de toate gradele din Transilvania (la moartea sa existau peste 800 de şcoli confesionale ortodoxe); cel ce a pus bazele Tipografiei eparhiale din Sibiu; editorul Bibliei ilustrate - singura de acest fel în limba română, întemeietorul „Telegrafului român", continuare în pag. 10 Ion ONUC NEMEȘ Peisajul dezolant din | alăturata fotografie reprezintă| locul în care, cu ani în urmă, | funcţiona ştrandul denumiti „Moara Schreier“ din Valea | Aurie. Cândva mult apreciat | pentru apa rece cu care era ■ alimentat în mod continuu, | ştrandul amintit era mereu | supraaglomerat pe timp de | arşiţă. | Starea actuală deplorabilă a | fostului bazin şi constricţia a alăturată, pe jumătate surpată­­ (un real pericol pentru cei din * jur!), ar fi trebuit să impui.­ I ' loneze de mult edilii pentru a | purcede la o „curăţenie gene-­ rală“ a acestui loc, atât de ■ frumos numit, Valea Aurie.­­ Text și foto: • Fred M­SS ! P­e o căldură sufocantă, teme „calde“ pentru Sibiu! Comisia Administrativă reunită ieri, 30 iunie a.c., la Prefectura judeţului Sibiu, a avut pe masa de lucru subiecte sensibile pentru interesele judeţului. Agricultura, cu punctele tari şi carenţele ei, reforma în învăţământ, indicatorii sociali, sănătatea şi protecţia socială, rezultatele economico-financiare la nivel de judeţ, fiscalitatea, probleme de urbanism (apărute în urma recentelor inundaţii), activităţile infracţionale din judeţ, iată doar o parte din subiectele asupra cărora vom reveni în ediţiile viitoare. * A.P.

Next