Tribuna, septembrie 1999 (Anul 115, nr. 2585-2610)

1999-09-01 / nr. 2585

Pagina 2 Tribuna financiar-economică 1 septembrie 1991 "Carpatica" modifică dobânzile începând cu 1 septembrie a.c., Banca Comercială "Carpatica" modifică ratele dobânzilor pentru de­pozitele constituite de clienți. Astfel, pentru depozitele la termen constituite de persoane fizice, dobânzile sunt: 1 lună - 55%/an; 3 luni - 57%/an; 6 luni - 57%/an; 9 luni - 58%/an; 12 luni - 59%/an. Banca oferă capitalizarea dobânzii astfel că la sfârșitul anului rata efectivă a dobânzii este de 71,22%/an la capitalizare lunară, 70,38%/an la capitalizare trimestrială, 65,12%/an la capitalizare semestrială și 61,83%/an la capitalizare la 9 luni. Pentru depozitele la termen constituite pe bază de contracte cu persoane juridice dobânda este de 50%/an pentru toate scadenţele (de la 1 lună - 1 an) cu posibilitatea capitalizării. Ieftinirea surselor băncii, precum şi tendinţa de mo­ment a evoluţiei ratei dobânzilor pe piaţă dă posibilitatea Băncii "Car­patica" să ofere credite agenţilor economici şi populaţiei cu dobânzi mai mici decât cele practicate până la 1 septembrie 1999. (L.B.) COOPERATIVA DE CREDIT BANCA POPULARĂ M INERVA­­Practică următoarele dobânzi la depozitele constituite: 3 - 1 lună - 80 % - 3 luni - 85 % - 6 luni-67% -12 luni-69% Certificate de depozit: - 3 luni - 85 % lă ergipte pentru pffitSffli fizice cu 0 dobândă medie Informaţii suplimentare la sediul agenţiei din Sibiu, str. Justiţiei nr. 10, tel. 069-21.69.97, de luni până vineri, între orele 9-17.­­1421- La salarii Est, donaţii vest, către stat Scriam săptămâna trecută, în articolul "Guvernul a pornit cu cutia milei", că s-au înfiinţat încă 3 fonduri prin care agenţii economici, şi nu numai, trebuie să contribuie material la rezolvarea unor probleme pe care Executivul le consideră foarte importante. Atunci, apreciam că la salariile foarte mici pe care le încasează românii, după impozitele mari şi taxele care tind să bată recordul în Europa, tot mai des în ultima perioadă se apelează la contribuții obligatorii pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă diferite sectoare de activitate şi pe care, din păcate, le vor plăti cetăţenii şi firmele private, cele de stat fiind, de mult, restante la astfel de contribuţii. Cu acel prilej îmi exprimam părerea că statul vrea să-şi completeze fondurile precare pe care le are prin două căi: mărirea fără precedent a taxelor şi impozitelor şi prin inventarea unor fonduri care permit ministerelor să strângă bani aşa cum nu se întâmplă nicăieri în lume. Astăzi, vă vom prezenta câteva din principalele contribuţii pe care românii trebuie să le plătească în cadrul fondurilor instituite de Guvern. 1. CAS - în procente de constituire cuprinse între 15-40 % din câștigul sau salariul brut plătit de persoana juridică angajatoare; 2. Asigurările sociale de sănătate - în procent de 1 -10 % din fondul de salarii, venituri salariate brute, încasări din acţiuni de publicitate sau vânzările produselor de tutun, ţigări şi băuturi alcoolice plătibile de persoana juridică şi persoana asigurată; 3. Asistenţa de sănătate (Legea nr. 100/1998) - 25 % din amenzile aplicate de MS plătibile de persoanele fizice şi juridice; 4. Fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap - 3 % din fondul de salarii realizat lunar plătibil de angajator; 5. Fondul de șomaj - 5 % din fondul de salarii, iar 1 % din salariul tarifar plătibil de angajator și angajat; 6. Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de con­trol şi de trecere a frontierei - 0,5 % din valoarea în vamă a mărfurilor importate sau exportate plătibile de agenţii economici care efectuează operaţiuni de import-export; 7. Fondul de garantare a depozitelor în bancă -1 % din capitalul social subscris sau 0,3 % din suma totală a depozitelor persoanelor fizice existente în sold la sfârşitul anului plătibile de societăţile bancare; 8. Fondul special al drumurilor publice - 25 % din preţul cu ridicata, exclusiv accizele, pentru carburanţii livraţi la intern; 5 % din preţul cu ridicata, exclusiv accizele pentru autovehiculele şi remorcile livrate la intern, valoarea în vamă a autovehiculelor şi remorcilor importate; 2,5 % din valoarea tractoarelor şi vehiculelor specializate pentru lucrări agricole, înmatriculabile, plătibile de producător şi importator, proprietarii de autovehicule şi remorci; 9. Fondul special pentru protecţia asiguraţilor - 0,5 % din volumul de prime încasate plătibile de agenţii economici din domeniul asigurărilor; 10. Fondul spe­cial pentru promovarea şi dezvoltarea turismului - 3 % din veniturile încasate pentru serviciile turistice, inclusiv cele de alimentaţie publică plătibile de agenţii economici din domeniu; 11. Fondul special al aviaţiei civile - 9 % din veniturile realizate plătibile de persoanele juridice din domeniu; 12. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic -12 % din costul total al energiei electrice şi termice plătibile de consumatori cu excepția celor casnici; 13. Fondul apelor - tarife pentru serviciile de avizare şi autorizare plătibile de persoane fizice şi juridice; 14. Fondul silvic: 20 - 25 % din încasările realizate din valorificarea masei lemnoase pe picior plătibile de RNP; 15. Fondul cinegetic şi al protecţiei vânatului - cotă parte din tarifele de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare şi taxelor pentru autorizaţii plătibile de RNP şi orga­nizaţiile vânătorilor; 16. Fondul de pensii şi asigurări sociale pentru agricultori: 2 - 4 % din veniturile realizate din activitatea de producţie agricolă, de industrializarea produselor agricole şi alimentare; 17. Fondul pentru cinematografie: 1,5 - 20 % din preţul de vânzare a casetelor video înregistrate, preţul minutelor de publicitate, încasări din difuzarea filmelor de provenienţă străină sau a filmelor cu interdicţie pentru minori; 18. Fondul pentru Casa Socială a Constructorilor -1,5 % din valoarea producţiei de construcţii realizată şi încasată de la beneficiar; 19. Fondul Cultural Naţional: 1 - 20 % din valoarea încasărilor din vânzarea bunurilor culturale, publicaţii cu conţinut erotic, vânzarea sau închirierea discurilor, CD-urilor etc. Ultimele trei fonduri pe care le-am prezentat pe larg săptămâna trecută nu le-am mai pus. La acestea se adaugă timbre speciale, taxe locale sau zonale speciale. Nu-mi rămâne decât să închei cu urarea, des uzitată cândva: trăiască scumpa noastră patrie! UviU BREZAE Comisia Consultativă de Dialog Social A DEZBĂTUT PROBLEMELE DE LA HIDROSIB * medierea conflictului a fost amânată * Cele două sindicate de la Hidrosib au cerut președintelui Comisiei Consultative de Dialog Social (subprefectul Alexandru Ioan Olteanu), să medieze conflictul dintre sindicate şi directorul general Emil Blaga. Liderii sindicatelor de la Hidrosib precizau în 30 august, la Prefectura judeţului Sibiu că: "în fapt, există o ruptură nu numai faţă de sindicate; directorul general nu mai colaborează nici cu ceilalţi membri din conducere. Dl. Blaga mai are 4 - 5 persoane care îl mai susţin...". Sindicaliştii doresc să închidă conflictul de muncă dacă se respectă programul de restructurare. Conform celor relatate de sindicate "fabrica pierde mai mult decât în urmă cu trei ani. Datoriile sunt înrobitoare, iar directorul a refuzat, până în prezent, contracte pentru turnătorie în valoare totală de 25000 DM". Hidrosib, după disponibilizările din octombrie trecut, când au intrat în şomaj 360 angajaţi, mai dispune de 270 de oameni. La Comisia de mediere, directorul Hidrosib nu a fost prezent, negocierile fiind amânate pentru vineri, 3 septembrie, la ora 8. Directorul FPS Sibiu, Nicolae Cirică, ne-a precizat că Hidrosib se află în plin proces de privatizare. Prezent la mediere, prefectul Ion Popescu a ţinut să precizeze: "FPS este cel care are toată responsabilitatea pentru actul managerial desfășurat de directorul general. FPS a fost cel care a numit directorul, el îi poate retrage prerogativele. Cât privește sindicatele, ele pot invoca negocieri doar pentru probleme exclusiv sindicale, care trebuie rezolvate. Cele două sindicate din Hidrosib au dovedit că au o poziţie constructivă faţă de administraţia Hidrosib, un comportament remarcabil, care are în atenţie temele reformei". A. POPESCU De ieri S-au scumpit paşapoartele! Pentru actualizarea în funcţie de rata inflaţiei a unor taxe stabilite în sume fixe în lei, pentru serviciile consulare prestate în favoarea unor persoane fizice şi juridice, Executivul a aprobat printr-o ordonanţă de urgenţă creşterea cuantumului acestora după cum urmează: • eliberarea unui paşaport, prelungirea valabilităţii acestuia ori a altui document de trecere a frontierei - 285.000 lei • eliberarea unui paşaport în care sunt înscrise mai­ multe persoane­­ pentru fiecare persoană se va achita 60.000 lei • înscrierea ulterioară în paşaport a copiilor: sub 14 ani - 30.000 lei • vize de ieşire, pentru cetăţenii străini veniţi temporar şi care nu mai au documentul de călătorie -125.000 lei • vize de ieşire definitivă -190.000 lei • acordarea cetăţeniei române - 1.875.000 lei •­­ renunţarea la cetăţenia română - 6.000.000 lei •­­ clarificarea cetăţeniei române - 250.000 lei • restabilirea­ domiciliului unui cetăţean român în România - 375.000­­ lei • stabilirea unui cetăţean străin în România -1.245.000 lei • legalizarea semnăturilor pe acte juridice -220.000 lei • legalizarea sigiliilor pe certificate de origine a mărfurilor, facturilor comerciale - 435.000 lei • identificarea de persoane pe teritoriul României -315.000 lei • alte servicii - 190.000 lei. Cererile, înregistrate se taxează cu 30.000 lei, iar regimul de­­ urgență se plătește, pentru străini, cu G­. L.B. ! Cursul pieţei valutare din 1.09.19991 Valute in cont lei 1 liră sterlină 25.937 1 dolar SUA 16.220 100 drahme greceşti 5.236 1 marcă germană 8.7371 liră irlandeză 21.699 1 şiling austriac 1.242 100 lire italiene 883 1 dolar australian 10.336 100 yeni japonezi 14.808 1 franc belgian 4241 leu moldovenesc 1.849 1 dolar canadian 10.8601 gulden olandez 7.755 1 franc elvețian 10.6771 coroană norvegiană 2.061­­ 1 coroană daneză 2.299 100 escudos portughezi 8.524 1 1 liră egipteană 4.7551 coroană suedeză 1.962 100 pesetas spaniole 10.271 1 EURO 17.089 1 1 marcă finlandeză 2.874 1 DST 22.079­­ 1 franc francez 2.605 1 gr. Aur (preț în lei) 132.770 . _____1 Cursul valutar la casele de schimb­ 31.09.1999 1________________________________________________________ 1 •­Casa de schimb Cumpărare Vânzare EXCHANGE EUROGENERAL (Str. N. Bălcescu 26) 21.09.53 USD DM 15960 84011 16140 857­ L­ASRO (Str. N. Bălcescu) 21.50.57 USD DM 16050 8450 16150 8570 CAMBIO (Mag. Dumbrava) 21.04.93 USD DM 16000 8400 16200 8650 IDM EXCHANGE (Ag. nr.67, Piața Mică) 43.13.80 USD DM 15960 8350 16150 8650 1------------------------------------------------------------------------------1 1 Casa de schimb Cumpărare Vânzare BCR 21.21.31 USD DM 16150 8539 16275 8779 BRD 21.13.30 USD DM 16140 8583 16240 8724 Banca București 21.25.95 USD DM 16050 8400 16250 8690 Banca Agricolă 21.00.43 USD DM 15750 8350 16270­ 8700 Banca Românească 21.18.41 USD DM 16120 8500 16300 8800 Banca “Carpatica” 23.01.60 USD DM 15900 8350 16250 8670­­____________________________________________________________ K­­ STANJ COFFFf Acum primești în +

Next