Tribuna, ianuarie 2007 (Anul 123, nr. 4831-4855)

2007-01-03 / nr. 4831

EVENIMENT ARB susţine r proiectul BNR de reducere a avansurilor la creditarea persoanelor fizice Viorel ANDRIESCU________ Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Graţlan Gheţea, a declarat că, în anul 2006, ARB a întreprins o serie de acţiuni, atât la nivel macro­economic, cât şi la nivelul fiecărei instituţii bancare, pre­gătind astfel sistemul bancar pentru aderarea la UE. Printre aceste măsuri se numără şi stabilizarea ele­mentelor de infrastructură bancară, adică sistemul de plăţi, fondul de garantare a depozitelor şi biroul de credit. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, fiecare bancă va garanta până la 20.000 euro/client, iar la biroul de credit a fost fixat un plafon minim de 10 lei, sub care nu se mai fac raportări. ARB susţine proiectul de regulament al BNR, care are In vedere să reducă avansul cerut de instituţiile bancare la creditarea persoanelor fizice, sau chiar eliminaréa aces­tuia. în prezent, avansul respec­tiv se ridică la minimum 25% din suma solicitată drept credit. ' ' v.v ‘ * -1 Support Specialist (m/f) Bucharest mm hnical Support Centre Romania, is looking for a Support Specialist ^^^focated in Bucharest. Start Date ASAR The pmré’Will provide sophisticated technical service nd support for Microsoft's customers across urope, especially France and Germany. Mi 1 Job Profile You provide and facilitate the delivery of responsive and reliable technical solutions and information to our major customers. You solve complex level of problems, involving broad, in-depth product knowledge or in-depth product speciality redirected by Microsoft Customer Service Support (CSS) or escalated by our EMEA subsidiaries. You provide solutions ţhat satisfy our mainly German and French customers which will involve handling difficult situations (complaint handling, sensitive customer, mission critical support) You build customer and partner loyalty through customer orientation, responsiveness and accountability. You work in an international environment and collaborate with your team to provide high level support Job Requirements • Degree (IT Graduate) or adequate technical background (MCSE/MCSD, other key IT certificates) • Knowledge in at least one of the following: Operating Systems-(Microsoft or Other); Messaging Systems or Database Systems • Strong working knowledge of English and German or English and French (verbal and written) • Communication skills in international environment • Willingness to improve technical skills and language skills • Service orientation, Action oriented and Problem Solving Job Highlights • In-depth training. • Exposure to Microsoft technologies. • Access to emerging products and technologies created by Microsoft. • Developing product knowledge well above the average Administrator. • Attractive Benefits Interested in this opportunity? Please submit your English application, salary expectation and earliest possible entry date online at: www.microsoft.com/emea/careers Your potential. Our passion.­Microsoft In memóriám - Octauian Rusu Moartea prietenilor este începutul morţii noastre N. I. DOBRA Vestea trecerii în lumea umbrelor a colegului şi prie­tenului nostru Octavian (Bobi) Rusu în penultima zi a anului abia încheiat ne-a bulversat pe toţi cei care "am mâncat o pâine“ împreună. Abia împlinise, la 1 decem­brie, 64 de ani. A fost un poliglot, vorbind curent ceha, rusa, poloneza, engleza. Avea o cultură cum puţini dintre gazetarii de astăzi au. Era de o vitalitate debor­dantă şi de o deosebită disponibilitate de comuni­care. A călătorit mult în ţară şi în lume, cu ochii deschişi, cu mintea trează, permeabil la iniţiative. A fost aproape 30 de ani şeful secţiei cultură, al secţiei actualităţi, redactor­­şef al ziarului nostru, unul dintre cei care s-au bătut pentru continuitatea "Tribu­nei" la Sibiu, în 1990, când nişte impostori, pseudo­­revoluţionari , au încercat s-o înlocuiască prin forţă cu alte publicaţii, care s-au dovedit avortoni ai revoluţiei, sucombând din lipsă de idei şi de cititori. Ca director în cadrul Consiliului Judeţean, a contribuit efectiv la strân­gerea relaţiilor Sibiului cu ţă­rile din Uniunea Europeană şi nu numai, iar soarta nu i-a îngăduit să participe la marea sărbătoare prilejuită de intrarea României în co­munitate şi a oraşului nostru în rândul capitalelor cultura­le ale continentului. Ar fi fost o meritată recompensă pen­tru meritele unui om de o ţi­nută morală şi de o modestie ireproşabile. Pentru noi, cei care i-am fost aproape, va rămâne o pildă şi-i vom păs­tra vie amintirea atâta vreme cât vom trăi pe acest pământ. PUBUCITATE miercuri, 3 ianuarie 2007 ■ Tribuna Revelionul integrării la New York Adrian Novac, New York Românii-americanii au trăit şi ei, departe de casă bucuria integrării ţării noastre în Uniunea Euro­peană, despre care spun că va influenţa pozitiv evoluţia României în ur­mătorii ani, în noaptea de Anul Nou, compatrioţii noştri care locuiesc la New York s-au strâns cu sutele în restaurantele şi clubu­rile româneşti din metro­polă, unde au servit mân­căruri tradiţionale, au dan­sat şi s-au distrat, în timp ce artişti veniţi din ţară au întreţinut atmosfera de petrecere. La “Transilvania”, un res­taurant aflat în Sunnyside, românii au început să sosească pentru petrecere încă de la ora 9 seara. Văd oameni de toate vârstele, cei mai mulţi sunt însă ti­neri, ajunşi în America după ce au câştigat Loteria Vizelor sau cu contracte de muncă la mari companii, îi întreb de integrarea Ro­mâniei în Uniunea Euro­peană şi feţele li se des­­tind. “Am aşteptat acest moment atâţia ani şi abia acuma a venit, însă e mai bine mai târziu decât nici­odată!”, îmi spune râzând George Danca, din Cra­iova, care a venit la petrecere împreună cu soţia, Daniela. “Noi suntem aici,cu burse la facultate, dar ne-ar plăcea să ne întoarcem acasă când terminăm, căci lucrurile sigur vor merge spre bine”, adau­gă el, după care începe o discuţie aprinsă cu vecinii de la masă despre avantajele integrării României în familia europeană. Árpád Halasz e chelner la restaurantul “Tran­silvania", e din Baia Mare şi optimismul lui e debordant, îmi spune că, pentru seara de Revelion, clienţii vor fi serviţi cu sarmale cu cârnă­­ciori, piftie şi ţuică de Mara­mureş. Şi toate acestea, zâm­beşte el, “în cinstea intrării ţării noastre în Uniunea Euro­peană!” Câteva străzi mai jos, la “Casa Română”, petrecerea e în toi. O trupă de căluşari ridică sala în picioare, iar cân­tecele lor se aud de pe bule­vard. Au costume tradiţionale, care stârnesc admiraţia străinilor prezenţi în local. “Ne bucurăm pentru România, căci şi noi suntem români”, îmi declară Paula Gomez, o hunedoreancă ajunsă în Sta­tele Unite în urmă cu 19 ani şi căsătorită cu un om de afaceri din Ecuador. “Venim aici de câţiva ani, însă Reve­lionul acesta parcă are ceva special”, surâde ea, în timp ce fetiţa ei, în vârstă de 8 ani, urmăreşte cu atenţie specta­colul de pe scena, “Ii plac foarte mult dansurile popu­lare româneşti”, confirmă femeia, în timp ce căluşarii încing atmosfera în local cu tradiţionala “Capră”. Pe televizoarele din restau­rant se derulează imagini de la Bucureşti, cu oficialii noştri întâmpinând Noul An în Piaţa Universităţii. “Am trăit s-o văd şi pe asta”, spune Aurel Di­­nescu, care trăieşte în Queens de mai bine de 40 de ani. “A­­fost un drum lung, de la România din anii ’60, până la Uniunea Europeană", afirmă bărbatul, în timp ce, pe mo­­­­nitorul de pe perete, se văd în reluare momentele trecerii dintre ani şi bucuria celor strânşi în faţa Teatrului Naţional din capitală. Iar Adrian Gherghescu, unul dintre patronii localului, salută şi el, la microfon, integrarea României în Uniune, în aplau­­zele frenetice ale celor din sală, în timp ce în România e deja dimineaţă, petrecerea de Revelion continuă pentru românii din New York.­­ Restaurantele româneşti­­ au organizat petreceri speciale pentru compa-­­ trioţii noştri, bucătarii au­­ preparat produse tradiţio-­­ nale, iar ţuica şi vinul de­­ Jidvei au­ fost cele mai apreciate băuturi. Conform­­ patronilor, tariful pentru­­ masa de Anul Nou a variat­­ de la câteva zeci de dolari , la câteva sute, în funcţie de­­ local şi de meniul oferit, iar­­ multe dintre petreceri au­­ fost rezervate cu luni înainte.­­ Cu cărţile pe faţă C.N.PICĂ______________ Dl. Benedek Francisc (Sibiu, str Semaforului nr. 11) este îngrijorat: ’Aş vrea să-mi exprim regretul, dezaprobarea şi chiar revolta faţă de umilinţa cu care ne îndreptăm, în genunchi şi cu pălăria în mână, într-o suspectă unanimitate, spre acest "Paradis European”. (...) Nu vedem, nu vrem să vedem că nu noi avem nevoie de UE, ci mai mult invers, nu înţelegem politica neocolonialistă a Occidentului, cum suntem amăgiţi cu mărgele de sticlă (...)". Sunt de aceeaşi părere, dar cine ţine seamă de noi? ■ Un alt cititor, Vasile Moga, din Nocrich, se teme că, intrând în UE, ţăranii români vor fi sortiţi pieirii: "Agricultura performantă va însemna sfârşitul agriculturii tradiţionale şi vom ajunge să mâncăm, ca nemţii, carne, fructe, legume fără gust, fără miros, bune doar ca ornament (...)" Vorba lui Cemâşevski: ce-i de făcut? ■ Le mulţumesc doamnelor Maria Cărpinişan şi Melania Pagubă pentru frumoasa "felicitare" pe care mi-au trimis-o! ■ Mai ştiţi bogăţia de stâlpi şi lanţuri instalate pe str. Şaguna, N. Bălcescu, în Piaţa Mare etc. Subit, au dispărut. Nu că aş avea vreun regret, dar aş fi curios cine le foloseşte în continuare... ■ Când priveşti de pe str. Dobrin spre Piaţa Teatrului, dai peste un peisaj... lunar o groapă uriaşă, invadată de buruieni, gunoaie şi moloz, "străjuită" de un zid care stă să se dărâme. O fi trecută pe lista monumentelor istorice ale Sibiului? ■ O dubă pe care sunt desenate o muscă, o goangă şi un şobolan, pe care scrie "Dezinsecţie- Deratizare", zace de câteva săptămâni în parcarea de la Bulevard. De câte ori trec pe lângă ea mi se face pielea găinii ■ Cei mai buni sportivi ai Clubului Sportiv Municipal Sibiu au fost sărbătoriţi, la sfârşitul lui decembrie 2006, în Căminul Cultural din Şelimbăr. Mergând în această direcţie, anul acesta s-ar putea ca festivitatea să fie găzduită la... Păuca! «După ce tot anul trecut au gemut că nu sunt bani la bugetul statului, în ultimele zile ale lui decembrie, guvernanţii au împărţit bani la cine a vrut şi la cine nu. Mă tem că aşa se va întâmpla şi cu banii care ni-i va da UE­­ ca preţ al "înrolării": nu vom şti ce să facem cu ei... ■ Cristi­anu Cristei!) Ungar-Ţopescu ne-a prezentat nişte reportaje de la deschiderea oficială a Luxemburgului - Capitală Culturală Europeană. N-am rămas cu gura căscată de admiraţie, aşa că nu trebuie să avem complexe de inferioritate ■ în fiecare an, de Crăciun şi Anul Nou, serviciile de Urgenţă ale spitalelor sunt luate cu asalt de românii care se hulpăresc la mâncare şi băutură, de parcă ar veni sfârşitul lumii. Când oare vom renunţa la vorba: “Decât să-mi pară rău, mai bine să-mi fie rău?” ■ înfiorător de lipsite de har, emisiunile din această perioadă, la toate televiziunile, “încununând” un an 2006 în care realizatori, &PD‘­*e fc 0£»i de a\ i­a ' de re\ ____ i'lscrt'i. ,i wire**?

Next