Unirea, mai 1968 (Anul 1, nr. 64-88)

1968-05-16 / nr. 75

Proletari din toate țările, uniți-v9 ! VIZITA PREȘEDINTELUI CHARLES DE GAULLE LA MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ La invitația președintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, genera­lul Charles de Gaulle, a luat parte la ședința plenară de miercuri de-a X-a dimineața a­celei sesiuni a Marii Adunări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Na­ționale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasa­dorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu per­soanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Naționale, Ște­fan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vice­președinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Leon­­te Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanți ai Comite­tului Executiv al C. C. al P.C.R., secretarii C. C. al P.C.R., vicepreședinții Consi­liului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați se află numeroși invitați — șefii misiunilor di­plomatice, conducători de in­stituții centrale, ziariști ro­mâni și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asis­tență. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, ros­tește un cuvint de salut. Adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule președinte al Re­publicii Franceze, Onorată Mare Adunare Na­țională, îmi­­ revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și oma­giile Marii Adunări Națio­nale a Republicii Socialiste România, eminentului oaspe­te al țări noastre, domnului președinte al Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, dom­nule președinte, că prezența dumneavoastră în această in­cintă în care au fost consa­crate prin acte de stat prin­cipalele înfăptuiri din istoria României moderne și contem­porane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de în­delungată și strînsă prietenie dintre poporul român și po­porul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noas­tre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin compo­nența și chemarea ei, întru­chipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia națiunea româ­nă îi consacră întreaga sa e­­nergie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea A­­dunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea co­laborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social politic, spre crearea unui climat de com­prehensiune și încredere între popoare, de respectarea inde­pendenței și suveranității na­ționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși a­­supra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, dom­nule președinte, va duce la dezvoltarea colaborării și coo­perării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii in­ternaționale, al consolidării securității europene și apără­rii păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împăr­tășește întregul popor, dau cu­­vîntul domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, in aplau­zele deputaților și invitați­lor, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea genera­lului Charles de Gaulle, ca­re a fost îndelung aplaudată, președintele Marii Adunări Naționale a exprimat mulțu­miri președintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii A­­dunări Naționale a fost trans­misă de stațiile de radio și televiziune române și fran­ceze. (Agerpres) Domnule președinte, Doamnelor și domnilor depu­tați. Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională a dumneavoastră pune puternic în lumină ele­mentele fundamentale ale re­lațiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația în pli­nă mișcare în care se află as­tăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, ori­care a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul u­­nei comunități profunde de in­terese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceas­­ta, pentru că pe un continent populat în special de Latini, germanici și slavi, noi, fran­cezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii și acțiunii statornicite între cele două popoare demult ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odi­nioară ajutorul Franței rega­le, pentru a-și apăra ființa materială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de li­bertate, egalitate și fraterni­tate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit, pentru a se elibera și­ a se uni în tim­pul lui Alexandru Guza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleași legături au determinat țara dv. ca în primul război mon­dial să lupte alături de Re­publica Franceză și, cu pre­țul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viața Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași le­gături determină România și Franța să se regăsească ală­turi pentru a remedia conse­­cințele perturbărilor suferite de continentul nostru din cau­za războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia di­vizarea Europei, înfăptui­tă la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condițiile în care cele două țări se află plasate în interiorul și în afara lor sunt câ­ se poate de diferite. De aici existența, la dv. și la noi, a unor orînduiri politice și economice care, în momen­tul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversi­tăți, aceleași obiective însufle­țesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie firească și multise­culară, le determină să acțio­neze în comun. In primul rînd, noi români și francezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvinte­lor lui Eminescu , „Statul na­țional, și nu statul cosmopo­lit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu al­ții relațiile privilegiate pe ca­re ni le pot recomanda veci­nătatea geografică, evenimen­tele istorice și datele econo­mice, sau să subscriem la anu­mite angajamente internațio­nale, care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimțămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel nicit tuturor să le fie asigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceas­ta, nu numai din motivul ele­mentar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că națiunile sunt acelea, care, fiecare cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la ur­ma urmei, elementele ireduc­tibile și resorturile indispen­sabile ale vieții universale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza inițială a cumplitelor sfîșieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea să o do­mine ? Cum s-ar putea întîm­­pla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altmin­teri decit printr-un conflict ca­re, datorită unei rușinoase dis­pariții a suveranităților națio­nale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lun­gul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontiere și care despică continentul nos­tru ? Ce se poate face ca să dispară situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blo­curilor opuse menține astăzi Europa, dacă națiunile Apusu­lui, Centrului și Răsăritului său isa-Stat dispuse să practice în­tre ele destinderea, înțelegerea și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluționeze propriile probleme, îndeosebi problema germană, să-și orga­nizeze securitatea, să-și dez­volte în mod complet resursele și capacitățile sale ? Este de la sine înțeles că o schimbare atît­­ de amplă a condițiilor actuale exclude orice dominație străi­nă asupra popoarelor conti­nentului nostru, implicînd c­a fiecare dintre ele să se ex­prime numai prin propriul său glas și să acționeze numai pe seama sa. La noi se știe că aceasta este direcția pe care România a a­­les-o și că, fără a înceta să mențină contactul strîns cu vec­nii săi, îndeosebi cu Mos­cova, relațiile sale cu Occiden­tul, și, în primul rînd, cu Pa­risul, îmbracă un caracter nou. La dumneavoastră se știe că Franța procedează exact la fel. Intr-adevăr, ea se desprinde, firește nu de prieteniile ei oc­cidentale, ci de orice subordo­nare atlantică, fie ea politică, militară sau monetară. E­a re­stabilește cu națiunile din Es­tul și Centrul Europei, și în primul rînd cu Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut atîta vreme și cu atît folos. Prin persoana mea, la amabila invitație a domnului pre­ședinte Ceaușescu și după rod­nica vizită făcută la Paris, în urmă cu patru ani, de domnul președinte Maurer, ea vine să salute România la ea acasă și să marcheze faptul că cele do­uă popoare ale noastre înnoadă din nou, frățește și liber, firul timpului. Da­r Pentru unitatea conti­nentului nostru să dăm îm­preună exemplul. Să facem a­­ceasta din motive care sunt, desigur, naționale și europene, dar care, tocmai prin aceasta, interesează întreaga omenire. Deși civilizația mașinilor aduce lumii noastre de astăzi foarte largi posibilități de descătu­șare și de bunăstare, ea con­ține, de asemenea, toate mij­loacele de asuprire și distru­gere. In plus, pe măsură ce rit­mul său se accelerează, ea cre­ează deosebiri crescînde între popoarele deja transformate și cele care nu s-au transformat încă. Dacă primele nu vor a­­duce celorlalte un ajutor ma­siv și organizat — ceea ce sta­tele continentului nostru, de îndată ce s-ar reuni, ar fi per­fect capabile — s-ar naște ris­curi de nedreptate, de ură, de lupte din ce în ce mai odioase și mai distrugătoare. Ieri, Eu­ropa a fost aceea care, sfîși­­indu-se, a împins universul în nenorocire. Astăzi, ea este a­­ceea care, unindu-se, poate și trebuie să restabilească, de la un capăt la altul, un echilibru rațional, să-i asigure pretutin­deni pacea, să-l conducă în an­samblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule pre­ședinte, doamnelor și domni­lor deputați, înțelegerea activă și hotărîtă dintre România și Franța, în timp ce întărește in­dependența uneia și celeilalte, este pentru Europa un element al salvării sale și un serviciu adus tuturor oamenilor. Cuvîntarea președintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle CONVORBIRI OFICIALE Miercuri dimineața, la Pala­tul Consiliului de Stat au în­ceput convorbirile între pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și pre­ședintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat președin­tele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză parti­cipă Maurice Couve de Mur­ville, ministrul afacerilor ex­terne, și Jean Louis Pons, am­basadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă cal­dă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la perspec­tivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, științific, cultural etc. De ase­menea s-a convenit să se cre­eze o comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităților dezvoltării coo­perării economice între cele două țări. (Agerpres) Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și soția sa Miercuri, președintele Con­­ului de Stat, Nicolae lușescu, și soția au oferit, Palatul Consiliului de Mi­ni, o recepție în onoarea ședintelui de Gaulle și a ei sale. l A luat parte președintele Isiliului de Miniștri, Ion serghe Maurer, cu soția, cei­­i conducători de partid și de­­, vicepreședinți și membri Consiliului de Stat și ai gu­­nului, membrii misiunii manenre atașate pe lângă ședințele Franței, conducă­­­ de instituții centrale, gene­­, academicieni și alți ea­­ni de știință și cultură, șefii cultelor din România, nu­meroși ziariști români și străini. Au participat ministrul afa­cerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membrii suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiu­nilor diplomatice acreditați la București. La intrarea în sălile de re­cepție au fost intonate imnu­rile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o at­mosferă de o deosebită cor­dialitate. (Agerpres) Azi, în jurul orei 16,50 stațiile noastre de radio și televiziune vor trans­mite, în direct, din Cra­iova adunarea populară organizată cu prilejul vi­zitei în acest oraș a pre­ședintelui Republicii Franceze, generalul Char­les de Gaulle. Dejun oficial oferit de președintele de Gaulle și soția sa Președintele Republicii Fran­ceze, Charles de Gaulle și so­ția au oferit miercuri, în sa­loanele Ambasadei Franței, un dejun oficial în onoarea pre­ședintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voi­tec, președintele Marii Adunări Naționale, vicepreședinți ai Consiliului de Stat și ai Con­siliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor instituții cen­trale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville și persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi pre­ședinți au toastat pentru tradi­ționala prietenie româno-fran­­ceză, pentru dezvoltarea cola­borării multilaterale dintre Franța și România, în spiritul păcii și înțelegerii internațio­nale. Președintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, să facă o vizită oficială în Franța. Președintele Consi­liului de Stat a exprimat mul­țumiri pentru această invitație pe care a acceptat-o cu plă­cere. (Agerpres) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Miercuri au continuat lucră­rile Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. În ședința de după-amiază a continuat dezbaterea proiec­tului de lege privind organiza­rea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii cen­trale a cooperativelor meșteșu­gărești. Proiectul de lege a fost dis­cutat apoi pe articole și supus in întregime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bi­le, Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voi­­tec, președintele Marii Adu­nări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschis­e, lucrările se­siunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca relua­rea lucrărilor în ședințe ple­nare să fie anunțată din timp, prin presă. Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești prezentată de tovarășul Gheorghe Vasilichi Pe linia hotărîrilor Congre­sului al IX-lea al Partidului Comunist Român, Conferința Națională a partidului din de­cembrie 1967 a adoptat un vast program de măsuri cu privire la perfecționarea con­ducerii și planificării economiei naționale, în scopul accelerării progresului material și spiritual al întregii noastre societăți. In contextul acestor măsuri se stabilește și cadrul de dez­voltare și îmbunătățire a acti­vității cooperației meșteșugă­rești, ca parte componentă a economiei noastre socialiste, astfel ca acest sector de pro­ducție să se ridice la nivelul celorlalte ramuri ale economiei nationale. In cei aproape 20 de ani de existență socialiste, în cadrul economiei cooperația meșteșu­gărească din țara noastră a cu­noscut o continuă dezvoltare, aducîndu-și contribuția sa la opera de edificare a societății socialiste. Desfășurînd o muncă rod­nică, membrii cooperativelor meșteșugărești realizează în acest an un volum de produc­ție de 6 miliarde lei, adică dublul producției obținute în urmă cu 5 ani. Așa cum se arată și în Directi­vele Conferinței Naționale a partidului, „cooperația mește­șugărească contribuie prin ac­tivitatea sa la satisfacerea în­tr-o măsură tot mai mare a ce­rințelor populației, în domeniul prestărilor de servicii, la pro­ducerea, într-o gamă diversi­ficată de bun­uri de consum pentru fondul pieței la reali­zarea unor piese, subansamble și alte produse în cadrul cola­(Continuare în pag. a 2-a)­­ Cooperatorii de la C.A.P. Lunca Mureș, brigada Războieni, îngrijesc cu atenție culturile de legume din seră, care le vor aduce însemnate venituri bănești. Foto : I. TEREK PLENARA CON­SILIU SINDI­CAL JUDEȚEAN Ieri, a avut loc o ple­nară a Consiliului sindi­cal județan. Plenara a dezbătut unele proble­me ale muncii politice și culturale desfășurată în sprijinul producției din cadrul întreprinde­rilor industriale ale ju­dețului. In urma discuțiilor a fost adoptat un plan de măsuri, care au scop îmbunătățirea drept ac­tivității în acest dome­niu. Plantații pe aliniamentele drumurilor In fiecare an, pe ali­niamentele șoselelor na­ționale și drumurilor comunale se execută plantații de arbori din diferite specii. In peri­oada care a trecut de la începutul anului și pînă în prezent, silvicultorii din județul Alba au e­­xecutat plantații de plopi pe o lungime de 62,1 km de șosea și dru­muri comunale, plan­­tînd în plus față de pre­vederile anuale o supra­față de 10,1 km. ­A gen­it. ți ploaia CE TREBUIE SA FACEM PE OGOARE In sfîrșit, după multe săp­­tămîni de așteptare, spre bu­curia lucrătorilor de pe ogoa­rele județului nostru, primele zile ale acestei săptămîni au debutat cu ploaie. Ploile căzute în aproape toate localitățile județului, drept, în cantități diferite de­ e la zonă ]a zonă, contribuie la dezvoltarea griului și a po­rumbului. In același timp însă favorizează dezvoltarea duș­manului culturilor : buruieni­le. In plus, adaugă pămîntu­­lui o crustă, care trebuie în­lăturată. — Ce trebuie să facă lu­crătorii ogoarelor, după ploile căzute ? întrebarea i-am adresat-o inginerului Aurel Petrovici, director adjunct al Direcției agricole județene, care ne-a dat următorul răspuns : — Aș începe cu o cerință care se adresează tuturor lu­crătorilor de pe ogoarele ju­dețului nostru , acolo unde cantitatea de apă este mai scăzută, irigarea culturilor nu trebuie să fie întreruptă, pen­tru că solul are încă nevoie de apă. Cu toate măsurile lu­ate de către comandamentul județean, mai sunt încă con­ducători de unități economice care n-au înțeles rolul iriga­țiilor și, probabil de aceea, nu sprijină această acțiune căreia i s-a imprimat în pre­zent un pronunțat caracter patriotic. Printre acestea se numără conducerea atelierelor de zonă C.F.R. Alba Iulia ca­re nu a predat nici pînă miercuri 15 mai cooperativei agricole de producție din Ciu­­gud o motopompă ce zace ne­folosită într-o magazie. O ati­­­­tudine asemănătoare manifes­tă și conducerea fabricii „Ar­deleana“,­ care amînă predarea unei motopompe pentru a fi folosită la irigarea ogoarelor C.A.P. „Unirea" din Alba Iu­lia. — Dar­ în legumicultura? — In acest sector atenția principală trebuie îndreptată spre plantarea tuturor răsa­durilor în timp. In unități ca Mirăslău, Mihalț, Cut și în al­tele au mai rămas de plantat răsadurile pe mari suprafețe. In cel mult 3-4 zile această lucrare trebuie terminată. Aș sugera acelor unități care au răsaduri în plus, să le ajute pe acelea cărora le lipsesc. După ploaie, ne putem da sea­ma dacă răsar toate legumele rădăcinoase. In cazul în care nu au răsărit cel puțin 50 la sută, specialiștii din unități vor lua măsuri ca pe terenu­rile respective să se planteze sau să se însămînțeze alte cul­turi legumicole. De preferință pot fi semănate fasolea păstăi și castraveții. — Umiditatea și temperatu­ra favorizează apariția ma­nei în vii. Ce trebuie făcut în situația creată ? tru — Să se facă pregătiri pe­­stropitul viilor. Pentru combaterea manei, utilajele trebuie să fie revizuite, să se transporte apa în vii, depozi­­tîndu-se în bazinele de ciment și chiar în căzi de lemn. A­­tunci cînd centrele de averti­zare vor da semnalul apari­ției manei, trebuie să se în­ceapă de îndată, operativ, ac­țiunea de combatere.­­ Se știe că, unor ploi, pentru în condițiile combaterea buruienilor din porumb se simte nevoia folosirii sapei rotative... — Intr-adevăr, așa este. A­­cest lucru a fost înțeles de mulți specialiști. Dar, din pă­cate, în unele unități, dintre care aș aminti pe cele din Mi­­cești, Benic, Berghin, Cricău, Galda și altele, se manifestă rezerve față de necesitatea și oportunitatea lucrării. Se spu­ne „la noi nu-i buruiană", dar nu-i adevărat. Specialiștii res­pectivi au uitat, se pare, că sa­pa rotativă ajută atît la reți­nerea apei în sol, cit și la în­lăturarea crustei și a buruie­nilor. Pentru că am vorbit despre folosirea utilajelor, îmi permit să continui această idee, spu­­nînd că mecanizatorii trebuie să folosească în aceste zile toate utilajele în acțiunea de întreținere a culturilor. Interviu consemnat de Mircea MUNTEANU

Next