Unirea, mai 1968 (Anul 1, nr. 64-88)
1968-05-16 / nr. 75
Proletari din toate țările, uniți-v9 ! VIZITA PREȘEDINTELUI CHARLES DE GAULLE LA MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ La invitația președintelui Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la ședința plenară de miercuri de-a X-a dimineața acelei sesiuni a Marii Adunări Naționale. Distinsul oaspete sosește la Palatul Marii Adunări Naționale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, și cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeților, la intrarea în holul Palatului M.A.N. se află președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács și Mia Groza, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare unde a fost salutat de conducătorii de partid și de stat ai Republicii Socialiste România: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanți ai Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., secretarii C. C. al P.C.R., vicepreședinții Consiliului de Miniștri. In sala de ședințe, alături de deputați se află numeroși invitați — șefii misiunilor diplomatice, conducători de instituții centrale, ziariști români și străini. Intrarea în sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistență. Președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, rostește un cuvint de salut. Adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule președinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Națională, îmi revine înalta cinste și, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial și omagiile Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, eminentului oaspete al țări noastre, domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, domnule președinte, că prezența dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăptuiri din istoria României moderne și contemporane constituie un moment de adîncă semnificație pentru dezvoltarea relațiilor de îndelungată și strînsă prietenie dintre poporul român și poporul francez, dintre cele două țări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunare Națională, care, prin componența și chemarea ei, întruchipează voința întregului popor român, îndeplinește un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia națiunea română îi consacră întreaga sa energie și capacitate creatoare. In virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Națională a consfințit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social politic, spre crearea unui climat de comprehensiune și încredere între popoare, de respectarea independenței și suveranității naționale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuși asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră, domnule președinte, va duce la dezvoltarea colaborării și cooperării pe multiple planuri dintre România și Franța, spre binele popoarelor noastre, al destinderii și înțelegerii internaționale, al consolidării securității europene și apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtășește întregul popor, dau cuvîntul domnului președinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Invitat la tribună, in aplauzele deputaților și invitaților, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, președintele Marii Adunări Naționale a exprimat mulțumiri președintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea președintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naționale a fost transmisă de stațiile de radio și televiziune române și franceze. (Agerpres) Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați. Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Națională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relațiilor dintre cele două țări ale noastre, în situația în plină mișcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, și pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relațiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunități profunde de interese și o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de Latini, germanici și slavi, noi, francezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteți „România" ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii și acțiunii statornicite între cele două popoare demult ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat și au obținut odinioară ajutorul Franței regale, pentru a-și apăra ființa materială și spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate și fraternitate care au inspirat marea revoluție, și în sfîrșit, pentru a se elibera și a se uni în timpul lui Alexandru Guza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleași legături au determinat țara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză și, cu prețul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună ; apoi, ea și-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viața Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleași legături determină România și Franța să se regăsească alături pentru a remedia consecințele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănțuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, și pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condițiile în care cele două țări se află plasate în interiorul și în afara lor sunt câ se poate de diferite. De aici existența, la dv. și la noi, a unor orînduiri politice și economice care, în momentul de față, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversități, aceleași obiective însuflețesc cele două popoare ale noastre și, îmbinîndu-se cu o simpatie firească și multiseculară, le determină să acționeze în comun. In primul rînd, noi români și francezi, dorim să fim noi înșine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu , „Statul național, și nu statul cosmopolit". Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alții relațiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice și datele economice, sau să subscriem la anumite angajamente internaționale, care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimțămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel nicit tuturor să le fie asigurate dreptatea și pacea. Aceasta, însă, cu condiția ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparțină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că națiunile sunt acelea, care, fiecare cu sufletul și trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile și resorturile indispensabile ale vieții universale. Credem aceasta în primul rînd în ce privește Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza inițială a cumplitelor sfîșieri suferite de ea, dacă nu pasivitatea de care prea multe state, pentru că se îndoiau de ele însele, au dat dovadă mult timp și fiecare în parte, față de cel care pretindea să o domine ? Cum s-ar putea întîmpla ca ea să fie mîine aruncată într-o nouă catastrofă altminteri decit printr-un conflict care, datorită unei rușinoase dispariții a suveranităților naționale, ar izbucni între două mari puteri ce se înfruntă de-a lungul unei linii situată, totuși, în afara propriilor lor frontiere și care despică continentul nostru ? Ce se poate face ca să dispară situația amenințătoare și stearpă în care sistemul blocurilor opuse menține astăzi Europa, dacă națiunile Apusului, Centrului și Răsăritului său isa-Stat dispuse să practice între ele destinderea, înțelegerea și cooperarea care, numai ele, îi vor permite să-și soluționeze propriile probleme, îndeosebi problema germană, să-și organizeze securitatea, să-și dezvolte în mod complet resursele și capacitățile sale ? Este de la sine înțeles că o schimbare atît de amplă a condițiilor actuale exclude orice dominație străină asupra popoarelor continentului nostru, implicînd ca fiecare dintre ele să se exprime numai prin propriul său glas și să acționeze numai pe seama sa. La noi se știe că aceasta este direcția pe care România a ales-o și că, fără a înceta să mențină contactul strîns cu vecnii săi, îndeosebi cu Moscova, relațiile sale cu Occidentul, și, în primul rînd, cu Parisul, îmbracă un caracter nou. La dumneavoastră se știe că Franța procedează exact la fel. Intr-adevăr, ea se desprinde, firește nu de prieteniile ei occidentale, ci de orice subordonare atlantică, fie ea politică, militară sau monetară. Ea restabilește cu națiunile din Estul și Centrul Europei, și în primul rînd cu Rusia, relațiile cordiale pe care le-a întreținut atîta vreme și cu atît folos. Prin persoana mea, la amabila invitație a domnului președinte Ceaușescu și după rodnica vizită făcută la Paris, în urmă cu patru ani, de domnul președinte Maurer, ea vine să salute România la ea acasă și să marcheze faptul că cele două popoare ale noastre înnoadă din nou, frățește și liber, firul timpului. Dar Pentru unitatea continentului nostru să dăm împreună exemplul. Să facem aceasta din motive care sunt, desigur, naționale și europene, dar care, tocmai prin aceasta, interesează întreaga omenire. Deși civilizația mașinilor aduce lumii noastre de astăzi foarte largi posibilități de descătușare și de bunăstare, ea conține, de asemenea, toate mijloacele de asuprire și distrugere. In plus, pe măsură ce ritmul său se accelerează, ea creează deosebiri crescînde între popoarele deja transformate și cele care nu s-au transformat încă. Dacă primele nu vor aduce celorlalte un ajutor masiv și organizat — ceea ce statele continentului nostru, de îndată ce s-ar reuni, ar fi perfect capabile — s-ar naște riscuri de nedreptate, de ură, de lupte din ce în ce mai odioase și mai distrugătoare. Ieri, Europa a fost aceea care, sfîșiindu-se, a împins universul în nenorocire. Astăzi, ea este aceea care, unindu-se, poate și trebuie să restabilească, de la un capăt la altul, un echilibru rațional, să-i asigure pretutindeni pacea, să-l conducă în ansamblul său spre progres. Intr-adevăr, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, înțelegerea activă și hotărîtă dintre România și Franța, în timp ce întărește independența uneia și celeilalte, este pentru Europa un element al salvării sale și un serviciu adus tuturor oamenilor. Cuvîntarea președintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle CONVORBIRI OFICIALE Miercuri dimineața, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri, din partea română au participat președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, și Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul și evoluția relațiilor multilaterale dintre România și Franța, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, științific, cultural etc. De asemenea s-a convenit să se creeze o comisie economică mixtă în vederea examinării posibilităților dezvoltării cooperării economice între cele două țări. (Agerpres) Recepție oferită de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și soția sa Miercuri, președintele Conului de Stat, Nicolae lușescu, și soția au oferit, Palatul Consiliului de Mini, o recepție în onoarea ședintelui de Gaulle și a ei sale. l A luat parte președintele Isiliului de Miniștri, Ion serghe Maurer, cu soția, ceii conducători de partid și de, vicepreședinți și membri Consiliului de Stat și ai gunului, membrii misiunii manenre atașate pe lângă ședințele Franței, conducă de instituții centrale, gene, academicieni și alți eani de știință și cultură, șefii cultelor din România, numeroși ziariști români și străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franței, Maurice Couve de Murville, cu soția, precum și membrii suitei președintelui de Gaulle. Au fost prezenți șefii misiunilor diplomatice acreditați la București. La intrarea în sălile de recepție au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres) Azi, în jurul orei 16,50 stațiile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraș a președintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Dejun oficial oferit de președintele de Gaulle și soția sa Președintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle și soția au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franței, un dejun oficial în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, vicepreședinți ai Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, miniștri, conducătorii unor instituții centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville și persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi președinți au toastat pentru tradiționala prietenie româno-franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franța și România, în spiritul păcii și înțelegerii internaționale. Președintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, să facă o vizită oficială în Franța. Președintele Consiliului de Stat a exprimat mulțumiri pentru această invitație pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Miercuri au continuat lucrările Sesiunii a X-a a celei de-a V-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. În ședința de după-amiază a continuat dezbaterea proiectului de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. La discuția generală au mai luat cuvîntul deputații Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Timiș și Dumitru Simulescu, vicepreședinte al Uniunii centrale a cooperativelor meșteșugărești. Proiectul de lege a fost discutat apoi pe articole și supus in întregime votului deputaților. Marea Adunare Națională a aprobat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești. Ședința plenară a luat apoi sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările sesiunii vor continua în comisiile permanente, urmînd ca reluarea lucrărilor în ședințe plenare să fie anunțată din timp, prin presă. Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești prezentată de tovarășul Gheorghe Vasilichi Pe linia hotărîrilor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, Conferința Națională a partidului din decembrie 1967 a adoptat un vast program de măsuri cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, în scopul accelerării progresului material și spiritual al întregii noastre societăți. In contextul acestor măsuri se stabilește și cadrul de dezvoltare și îmbunătățire a activității cooperației meșteșugărești, ca parte componentă a economiei noastre socialiste, astfel ca acest sector de producție să se ridice la nivelul celorlalte ramuri ale economiei nationale. In cei aproape 20 de ani de existență socialiste, în cadrul economiei cooperația meșteșugărească din țara noastră a cunoscut o continuă dezvoltare, aducîndu-și contribuția sa la opera de edificare a societății socialiste. Desfășurînd o muncă rodnică, membrii cooperativelor meșteșugărești realizează în acest an un volum de producție de 6 miliarde lei, adică dublul producției obținute în urmă cu 5 ani. Așa cum se arată și în Directivele Conferinței Naționale a partidului, „cooperația meșteșugărească contribuie prin activitatea sa la satisfacerea într-o măsură tot mai mare a cerințelor populației, în domeniul prestărilor de servicii, la producerea, într-o gamă diversificată de bunuri de consum pentru fondul pieței la realizarea unor piese, subansamble și alte produse în cadrul cola(Continuare în pag. a 2-a) Cooperatorii de la C.A.P. Lunca Mureș, brigada Războieni, îngrijesc cu atenție culturile de legume din seră, care le vor aduce însemnate venituri bănești. Foto : I. TEREK PLENARA CONSILIU SINDICAL JUDEȚEAN Ieri, a avut loc o plenară a Consiliului sindical județan. Plenara a dezbătut unele probleme ale muncii politice și culturale desfășurată în sprijinul producției din cadrul întreprinderilor industriale ale județului. In urma discuțiilor a fost adoptat un plan de măsuri, care au scop îmbunătățirea drept activității în acest domeniu. Plantații pe aliniamentele drumurilor In fiecare an, pe aliniamentele șoselelor naționale și drumurilor comunale se execută plantații de arbori din diferite specii. In perioada care a trecut de la începutul anului și pînă în prezent, silvicultorii din județul Alba au executat plantații de plopi pe o lungime de 62,1 km de șosea și drumuri comunale, plantînd în plus față de prevederile anuale o suprafață de 10,1 km. A genit. ți ploaia CE TREBUIE SA FACEM PE OGOARE In sfîrșit, după multe săptămîni de așteptare, spre bucuria lucrătorilor de pe ogoarele județului nostru, primele zile ale acestei săptămîni au debutat cu ploaie. Ploile căzute în aproape toate localitățile județului, drept, în cantități diferite de e la zonă ]a zonă, contribuie la dezvoltarea griului și a porumbului. In același timp însă favorizează dezvoltarea dușmanului culturilor : buruienile. In plus, adaugă pămîntului o crustă, care trebuie înlăturată. — Ce trebuie să facă lucrătorii ogoarelor, după ploile căzute ? întrebarea i-am adresat-o inginerului Aurel Petrovici, director adjunct al Direcției agricole județene, care ne-a dat următorul răspuns : — Aș începe cu o cerință care se adresează tuturor lucrătorilor de pe ogoarele județului nostru , acolo unde cantitatea de apă este mai scăzută, irigarea culturilor nu trebuie să fie întreruptă, pentru că solul are încă nevoie de apă. Cu toate măsurile luate de către comandamentul județean, mai sunt încă conducători de unități economice care n-au înțeles rolul irigațiilor și, probabil de aceea, nu sprijină această acțiune căreia i s-a imprimat în prezent un pronunțat caracter patriotic. Printre acestea se numără conducerea atelierelor de zonă C.F.R. Alba Iulia care nu a predat nici pînă miercuri 15 mai cooperativei agricole de producție din Ciugud o motopompă ce zace nefolosită într-o magazie. O atitudine asemănătoare manifestă și conducerea fabricii „Ardeleana“, care amînă predarea unei motopompe pentru a fi folosită la irigarea ogoarelor C.A.P. „Unirea" din Alba Iulia. — Dar în legumicultura? — In acest sector atenția principală trebuie îndreptată spre plantarea tuturor răsadurilor în timp. In unități ca Mirăslău, Mihalț, Cut și în altele au mai rămas de plantat răsadurile pe mari suprafețe. In cel mult 3-4 zile această lucrare trebuie terminată. Aș sugera acelor unități care au răsaduri în plus, să le ajute pe acelea cărora le lipsesc. După ploaie, ne putem da seama dacă răsar toate legumele rădăcinoase. In cazul în care nu au răsărit cel puțin 50 la sută, specialiștii din unități vor lua măsuri ca pe terenurile respective să se planteze sau să se însămînțeze alte culturi legumicole. De preferință pot fi semănate fasolea păstăi și castraveții. — Umiditatea și temperatura favorizează apariția manei în vii. Ce trebuie făcut în situația creată ? tru — Să se facă pregătiri pestropitul viilor. Pentru combaterea manei, utilajele trebuie să fie revizuite, să se transporte apa în vii, depozitîndu-se în bazinele de ciment și chiar în căzi de lemn. Atunci cînd centrele de avertizare vor da semnalul apariției manei, trebuie să se înceapă de îndată, operativ, acțiunea de combatere. Se știe că, unor ploi, pentru în condițiile combaterea buruienilor din porumb se simte nevoia folosirii sapei rotative... — Intr-adevăr, așa este. Acest lucru a fost înțeles de mulți specialiști. Dar, din păcate, în unele unități, dintre care aș aminti pe cele din Micești, Benic, Berghin, Cricău, Galda și altele, se manifestă rezerve față de necesitatea și oportunitatea lucrării. Se spune „la noi nu-i buruiană", dar nu-i adevărat. Specialiștii respectivi au uitat, se pare, că sapa rotativă ajută atît la reținerea apei în sol, cit și la înlăturarea crustei și a buruienilor. Pentru că am vorbit despre folosirea utilajelor, îmi permit să continui această idee, spunînd că mecanizatorii trebuie să folosească în aceste zile toate utilajele în acțiunea de întreținere a culturilor. Interviu consemnat de Mircea MUNTEANU