Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-22 / nr. 983

JOI, 22 APRILIE 1971 ÎN ACESTE ZILE, LA SATE: MUNCA POLITICO-IDEOLOGICA CONTINUA, STRÎNS CORELATĂ CU SARCINILE ECONOMICE Apropiata aniversare a semi­centenarului Partidului Comunist Român stimulează energiile crea­toare ale tuturor oamenilor muncii din județ, dorința lor de a în­­timpina acest eveniment cu rezul­tate deosebite în toate domeniile de activitate. In acest context se înscriu și preocupările Comitetului comunal de partid Galda­­ de Jos, care și-a concentrat eforturile spre a da viață sarcinilor economice și social-culturale ce-i revin, desfășu­­rînd pentru aceasta o amplă și vie activitate politică și organizatorică in rîndul cooperatorilor, mecaniza­torilor, al tuturor cetățenilor din comună. După închiderea învățămîntului de partid la sate, organele și orga­nizațiile de partid de aici au acor­dat o atenție deosebită continuării unor dezbateri politico-ideologice în cadrul adunărilor generale. Bunăoară, probleme cum sunt : „Organizarea producției și a mun­cii în C.A.P. în lumina expune­rii tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru din 23 noiembrie 1970“, „Folosirea rațio­nală a forței de muncă — mijloc important de creștere a producti­vității în agricultură“, „Retribuția de bază de acord global — formă eficientă în sporirea veniturilor cooperatorilor“, au fost dezbătute în organizațiile de partid din Coo­perativele agricole Galda de Jos, Oiejdea, Benic și Cetea. Astfel, co­muniști din organizația de bază brigada I — Galda de Jos, între care Veronica Vîntu, Ioan Herlea, Dumitru Doia ș.a. au scos in evi­dență conștiinciozitatea cu care membrii cooperatori au executat lucrările agricole de sezon, faptul că au obținut succese deosebite la semănatul porumbului. In adunările generale ale orga­nizațiilor de partid de la Consiliul popular comunal și, respectiv, Școala generală au fost dezbătute teme ca „Concepția Partidului Co­munist Român cu privire la rolul statului în făurirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate“ și „Legarea mai strînsă a învățămîn­tului cu practica, cu viața, cerință esențială a sporirii eficienței in­­structiv-educative a școlii“. Dezba­terile, ce au avut loc cu această ocazie, au constituit un bun prilej de analiză a rezultatelor obținute, de reliefare a lipsurilor ce se mai manifestă în activitatea unor co­muniști cit și ilustrarea hotărîrii ferme a acestora de a nu precu­peți nici un efort pentru realiza­rea sarcinilor și angajamentelor ce stau în fața lor. Asupra rezul­tatelor bune obținute în activita­tea de înfrumusețare și gospodă­rire a comunei s-au oprit in dis­cuțiile lor comuniștii Petru Mîrza, Iuliu Popa și Vasile Cormoș, care au apreciat contribuția pe care toți­­ cetățenii, mobilizați de deputați, au adus-o la înfrumusețarea loca­­lității. „Pentru elevii care învață în școala noastră — arăta comunistul Adrian Henter în cadrul dezbate­rilor — indroducerea lucrărilor practice în planul de invățămînt constituie un bun prilej de educa­ție prin și pentru muncă a tine­retului, de pregătire mai temeini­că pentru viață a acestora, un stimul pentru cadrele didactice în vederea perfecționării continue a măiestriei pedagogice“. Pentru o orientare justă a ac­țiunilor ce se organizează în a­­ceastă perioadă se pune în fața organelor și organizațiilor de par­tid cerința de a-și prefecționa ne­încetat activitatea politică și or­ganizatorică, formele muncii po­litice de masă prin care își exer­cită atribuțiile, pentru a se obține în comună noi succese în realizarea sarcinilor și angajamentelor asu­mate de comuniști și ceilalți cetă­țeni în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. Silviu TECȘA, activist al Comitetului județean Alba al P.C.R. EXECUTAREA SENTINȚEI-ACT NECESAR ȘI NU BENEVOL ÎN RESTABILIREA LEGALITĂȚII I (Urmare din Pagina 1-a) in aceste condiții, împlini hotărî­­rea­­. Un alt caz , în 10 martie 1968 se înregistrează prima cerere de executare din partea Mîrza, domiciliat în Baia lui Fr. Mare. Era vorba de predarea în posesie a unui imobil. S-a fixat și aici o dată în care să se întîmple preda­rea imobilului. Dar nu trece mult timp de la efectuarea ei și o nouă adresă din partea lui Fr. Mîrza acuză executarea ca fiind eronată și, in consecință, cere o altă exe­cutare corectă. Se fixează data de 28 aprilie a.c. Prin urmare, din 1968 pînă în 1971 se amina execu­­tarea unei sentințe ! Au trecut trei ani și întocmirea unui proces de predare de imobil nu este încă e­­fectuată! Cine poartă vina aces­tei tergiversări ? — Noi, de data aceasta, am de­terminat o executare eronată , nu am comunicat la timp, lui Mîrza Fr., data fixată pentru executare și în locul lui s-a prezentat un frate care de fapt nu a fost dele­gat de solicitant pentru a-l repre­zenta. (I. Petraș). Desigur că actul trebuia și putea fi atacat. Iată, așadar, că nu mai departe, dar chiar reprezentanții judecătorești, care, potrivit instanței legii, nu numai încuviințează executa­rea, dar și exercită controlul asu­pra ei, dau îndrumările necesare și rezolvă greutățile în cursul execu­tării, încurcă în fapt, uneori, aces­te lucruri. Admițînd volumul mare al lucrărilor pe care le are de e­­fectuat un executor judecătoresc, faptul nu poate admite sau justi­fica greșeli elementare de proce­dură în materie de execuție așa cum s-a întîmplat mai sus. — Motivarea amînării unor exe­cutări, ne spune tovarășul procu­ror Ștefan Nichimiș, nu este total întemeiată, aducind în discuție pro­babilitatea unei opoziții. Trebuie să fie clar pentru oricine , atîta timp cit prin însăși natura sa exe­cutarea este silită, deci nu bene­volă, se presupune posibilitatea u­­nei opoziții, cu forța chiar, a celui care este în pierdere. De aceea, reprezentantul forței publice tre­buie să fie prezent. Fără a fi a­­nunțat din vreme, organul de mi­liție, care în unele locuri, comună, sat este o singură persoană, poate fi ocupat cu alte probleme la data unei executări silite. Abaterea de­­ la o procedură fermă și conformă cu prevederile legale, aduce după sine deplasări inutile ale executo­rului, scrierea proceselor inoperante, îndepărtarea în verbale timp a realizării în fapt a hotărîrii ju­decătorești. Alte situații aduc în discuție sprijinul pe care organele locale ale puterii de stat trebuie să-l dea reprezentanților instanței judecă­torești în executarea sentințelor rămase definitive. Concursul pe care acestea și toți factorii vizați de lege trebuie să-l dea cu aceste prilejuri are o finalitate bine de­terminată : înfăptuirea drepturilor cetățeanului — creditor înseamnă în același timp întărirea prestigiu­lui justiției, o implicită consolidare a legalității socialiste, încă din 1968 Direcția generală C.F.R. Timișoara (actualmente Deva) cere executarea evacuării u­­nei familii din cantonul nr. 78 Se­beș. Desigur că pentru asta era necesară asigurarea unui spațiu locuibil pentru familia respectivă, cu copii, care nu putea fi găsit în cîteva zile. Dacă această situație este înțeleasă și acceptată de că­tre respectiva Direcție cîteva luni la rînd, nerezolvarea ei nici în aproape trei ani aduce cel puțin o „uitare" în acest caz. Oare în 3 ani nu s-a găsit nici o posibilitate de rezolvare ? Nu se creează, prin aceas­tă tolerare și întîrziere exagerată în executarea unei sentințe jude­cătorești, chiar elemente cauzale ale unei eventuale încălcări a le­gii, a nerespectări legalității ? ! — Instanțele judecătorești tre­buie să manifeste interes deosebit pentru executarea sentințelor, ne spune tovarășul Mihai Ciorobîrcă, președintele Tribunalului județean. Pentru dreptul socialist prezintă importanță nu numai darea unei hotărîri, dar și traducerea ei în fapt, realizarea efectivă a dreptu­rilor stabilite și recunoscute prin ea. Părțile dintr-un proces ni se adresează nu numai pentru a le spune că au dreptate, dar și pen­tru a le asigura, și apăra intere­sele. Și acest lucru se realizează în cele mai multe cazuri. Cînd, uneori, executarea nu poate fi, din motive obiective, făcută imediat nu înseamnă însă că poate fi a­­mînată mereu, faptul dăunînd nu numai interesului individual, dar, in general, legalității noastre so­cialiste, înfăptuirii ei. Cazurile semnalate in discuția noastră au încercat să redea exis­tența, pe alocuri, și a unor astfel de situații, să demonstreze că ivi­rea și menținerea lor își găsesc ex­plicarea în motive subiective, se­cundare, care vizează atît înseși instanțele judecătorești, cit și cei­lalți factori investiți cu atributele de a facilita și realiza executarea sen­tințelor judecătorești. Această dis­cuție asupra unui aspect particular capătă o importanță deosebită și se justifică amintindu-ne, în toate situațiile, indicațiile prețioa­se date de conducerea superioară de partid în legătură cu necesita­tea și modul de respectare a lega­lității socialiste. Peisaj de primăvară în parchetul forestier Curpăt aparținător U.E.I.S. Sebeș. I UNIREA i Vasile Hopîrtean — Gura Arieșului. Dosarul pentru pensie, îna­­­ 4­­­intat filialei Casei de pensii din Alba Iulia, a fost incomplet. Vă 4i J lipsește o adeverință de la Direcția județeană de muncă și ocrotiri­l­e sociale Sebeș, deoarece dv. sînteți și pensionar de stat. Cu această­­­­ ultimă completare se va rezolva și cu pensia din cadrul C.A.P. 4. \­­ ^ Remus Macarie — Baia de Arieș. In nr. 976 din 14 aprilie a.c. ;­­/ al ziarului nostru vi s-a răspuns la cele solicitate.­­ \ \ 4 loan Mihăilean — Ocna Mureș. Articolul trimis de dv. estej ^ scris cu mult suflet. Aspectele semnalate rămîn în atenția noastră. ^ ^ Anonim — Răhău. Cele­­ semnalate în scrisoarea trimisă nu sînt ^ ^întemeiate. In urma cercetărilor efectuate de către U.J.C.A.P. rezultă: ^ că C.A.P. Răhău realizează beneficii. Conducerea C.A.P. a hotărît^­­ să-l angajeze ca cioban pe loan Sterca, avînd în vedere rezultatele 1; ^ bune obținute de către acesta, precum și comportarea sa profesională ^ ^ exemplară. 4.­­ I ^ Dumitru Crintea — Petrești. Uniunea județeană a cooperației, ^meșteșugărești ne asigură ca mașina de spălat rufe a fost­ reparată și J­ay 4. că proprietarul ei a fost anunțat pentru a se prezenta să o ridice.­ Emil Brumar — Sîncel. Inițial trebuia ca nemulțumirile dv. pri­­­vind curățarea necorespunzătoare a uniformei să fie aduse la cu­­­­noștința centrului de primire din Blaj. (4­­4 ) Gheorghe Sicoe — Izvorul Ampoiului (Zlatna). Cele semnalate 41 ^ în scrisoare sunt reale. Pentru comportarea necorespunzătoare a ^ 4 tovarășului Nicolae Buda, Uniunea județeană a cooperativelor meș­­­­­­teșugărești Alba ne comunică că s-au luat măsuri de sancționare. ^ In ceea ce privește repararea transformatorului sintem­ asigurați că Í­u ați fost anunțat să vă prezentați pentru a-1 ridica. 2 V­V 4­4 ^ Anonim — Com­a. Nu vedem pentru ce vă ascundeți identitatea. £ ^Probabil pentru netemeinicia celor semnalate în anonimă. Atît timp^ ^ cut vă permiteți să afirmați niște lucruri, ar fi de dorit să aveți și­­­­ simțul răspunderii, semnînd cele scrise. i ț­­ 4 Ion Cadabețchi — In cazul dv. este evidentă netemeinicia celor­ 4 semnalate- Atîta timp cit v-ați permis să modificați adeverința, nu 4f 4f vedem de ce vă alarmați pentru întîrzierea ce s-a produs în primi- 4i 4, rea sumei de bani. Comitetul de partid de la U.M. Cugir ne infor­­m­­r­mează că în urma verificărilor efectuate s-a stabilit să vi­se 4, 4­4 plătească două zile conform legilor în vigoare, și nu 5 cum afirmați.­­ 4 Unui grup de elevi — Sebeș. Vînzătoarea sezonieră Paraschiva 4f 41 Tăgîrță s-a făcut vinovată pentru faptul că a vîndut produse cu su­­­­­­­propreț, drept pentru care i s-a interzis să mai vîndă cornuri și 4 ^ y <4 covrigi. Cooperativa de consum Sebeș ne comunică că în momentul £ £ de față s-au luat măsuri ca în pauze să distribuie cornuri elevilor 4,­­ o salariată de la cofetăria din Sebeș. £ ^ Simion Cojocea — Alba Iulia. In urma informațiilor primite de­­ 4 * la Consiliul județean pentru educație fizică și sport, vă putem indica £ # să vă adresați Marelui Stat Major care deține arhiva A.V.S.A.P. și vă 4­­ 4 poate oferi adeverința solicitată. 4­­ * î­ n Georgeta MOLDOVAN 4 XXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXXXXX’XXXXXXXXXXXXXXXXXXXNXXXXXXX'" I(ll!lll!l[|||||||ll]lllllll!llli[||l!lll!i!llll|j||ll!l][[|till|j||![t||||||| 4 ]jiiiiiiniiiiiiiii[iiiiii!iíiiiiiiiiiiiiiíiiiii‘'!i!:iiHiii!'i.,iiiiiiiiiiiir!Hiiiiiiiniitiiiiiii:i!iiitiitimKi!!imiiiiiiiHiHi!iiiiiiiiiimiiiii[iiiiiiiii[iiiiiiiiiHmimHii)iiiiiimiHinimiiiíflmmmini9iiiii(!(' 1­0 ÎNTREBARE pentru I­I CONDUCERILE UNOR C.A.P. 1 (Urmare din pagina 1-a) |Din dispoziția cond­ucerii I.M.A., un tractor cu lamă și plug era î­n trimis de la Cricău la Sebeș și înapoi, irosind combustibil și timp, 5 I­­ fără să lucreze la desfundat­ul terenului. Nici la C.A.P. Bucerdea Vinoasă nu există o situație mai bună­­ în această privință. Cu toate că aici s-au desfundat din toamnă­­ 6,5 ha, suprafață care ar putea fi plantată cu viță de vie, terenul n­u s-a pichetat nici pînă în prezent. Ba, mai mult, la un moment­­dat, cineva din conducerea cooperativei a propus ca suprafața res­­­pectivă să fie însămînțată cu sfeclă de zahăr, susținînd că terenul­­ nu-i corespunzător pentru vie, deoarece nu a degerat în iarbă. Pre­l­ ședințele unității, tovarășul Aurel Benicean, și inginerul Tiberiu­­ Truță invocă tot felul de motive prin care încearcă să amine trece­rea la efectuarea plantațiilor prevăzute. Pînă la ora actuală, aici­­ nu s-a cheltuit nici un leu din suma de 270 000 lei credite pentru­­ viticultură, nu s-au procurat spalierii și materialul săditor necesar.­­ I­­dentic se prezintă lucrurile și la C.A.P. Cricău, unitate a cărei­­ conducere dovedește prea puțin interes pentru amenajarea terenului­­­­ ce urmează să fie plantat cu viță de vie. Executarea lucrărilor pentru noile plantații viticole este o săr­ăt cină de plan a cooperativelor agricole respective, și de la înfăptuirea­­ ei nu se admite nici o abatere. Comitetele comunale de partid Ighiu­­ și Cricău, consiliile populare comunale. Comitetul orășenesc de par­­­tid Sebeș trebuie să analizeze modul în care se preocupă conduce­­­­rile unităților amintite de ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le­­ revin pe linie de producție, să tragă la răspundere pe cei ce se fac­­ vinovați de stadiul înapoiat în care se află pregătirile pentru ame­­­n­ajarea viitoarelor suprafețe viticole. „APĂRAREA, CON­SERVAREA ȘI DEZ­VOLTAREA FON­DULUI FORESTIER In ziua de 20 aprilie a.c., a avut loc la Casa de cultură din mu­nicipiul Alba Iulia o consfătu­ire cu lucrătorii din sectorul silvic al județului nostru, „A­­părarea, conservarea și dezvol­tarea fondului forestier". Au participat conducerile Inspecto­ratului silvic județean și ale ocoalelor silvice de pe raza județului, brigadieri, tehnicieni, păd­ irari cu vechi stagii in această muncă. Cu acest prilej s-a prezentat o informare privind rezultatele obținute de silvicultori in a­­părarea, conservarea și dezvol­tarea fondului forestier și un plan de măsuri tehnico-organi­­zatorice, a cărui aplicare va duce la dobîndirea unor impor­tante realizări în dezvoltarea fondului forestier. Au urmat discuții în cadrul cărora parti­cipanții au făcut propuneri prețioase pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier. it Pagina a 3-a ALBA IULIA : Genoveva de Brabant („Columna"); Setea („23 August“) ; AIUD : Cintecele mării; BLAJ : Vagabondul seriile I și II ; OCNA MUREȘ : King Kong eva­dează : CUGIR : Omul din Sfera („Muncitoresc“); Procesul („7 Noiembrie“) ; SEBEȘ : Să trăim pină luni („Sebeșul") ; Circ fără frontieră („Progresul“); ZLATNA: Marele semn albastru ; TEIUȘ ; Hibernatus ; CÂMPENI : Omul care nu poate fi acuzat; ABRUD : Tiffani Memorandum ; ROȘIA MONTANA : Căsătorie din in­teres ; BAIA de ARIEȘ : împuș­cături pe portativ. PROGRAMUL 1 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. Sport. 9,00 Buletin de știri. 9,30 Odă limbii române. 10,00 Buletin de știri. 10,05 Dragă mi-e Oltenia — muzică populară. 10,30 Clubul călă­torilor. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Trei piese de George Grigoriu. 11,15 Din țările socialiste. 11,30 Tineret minduna țării — cîntece. 12,00 Me­lodii din filmul „Carmen de la Ron­da“. 12,10 Un interpret și rolurile sale : Robert Merül in rolul lui Enrico din opera „Lucia di Lammer­­moor“ de Donizetti. 12,30 Intilnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 13,00 Radiojurnal. 13,27 Rebus melodii. 14,00 Compozitorul săptămî­­nii Antonio Vivaldi. Sonate pentru violoncel și pian. 14,40 Cintă Ioana Crăciun, Florea Netcu, Helga și Iosif Berg. 15,00 Buletin de știri. 15,05 O jumătate de secol de luptă eroică. Frontul reconstrucției. 15,25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Pe cărare sub un brad — prelucrări corale. 16,30 Me­lodii de Nora Demetriad și Viorel CioboȘ. 1630 Publicitate radio. 17,00 Antena tineretului. 17,30 Omagiu Par­tidului. Aspecte de la cel de al X-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori. 18,00 Orele serii. 20,00 Ta­bleta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Muzică populară in­terpretată de George Niculescu Basu. 20,55 știința la zi. 21,00 Bijuterii mu­zicale : pagini din operele lui Bizet. 21,25 Consemnări de Radu Vasiliu 21,30 Revista Șlagărelor. 22,00 Radio­jurnal. 22,30 Pentru magnetofonul dumneavoastră — arii de virtuozitate din opere. 22,55 Moment poetic. Ver­suri de V. Maiacovski. 23,00 Concert de seară. 24,00 Buletin de știri. 0,03— 6,00 Estrada nocturnă. — Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. — Mult e dulce și frumoasă. — Publicitate. — 1001 de seri. — Telejurnalul de seară. — 50 de ani ln 50 de evocări. — România în lume — In cir­cuitul economic și tehnico­­științific mondial. — Jocul salbelor. Cîntece și dansuri populare din zona de șes a Banatului in interpretarea artiștilor amatori din comuna Drăgoiești. — Planeta se grăbește. Film documentar de montaj. — Emisiune literară. — Tele-divertisment. Selecțiuni din muzical­urile Romeo și Julieta de A. Giroveanu, Alcor și Mona de C. Dăscălescu și Poveste din cartierul de Vest de L. Bernstein. — Telejurnalul de noapte. PENTRU 24 DE ORE Vreme frumoasă și relativ căldu­roasă, cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 3 și 5 grade, iar temperatura maximă între 19 și 21 grade. 18,00 18.30 18,50 19,15 19.20 19,30 20.00 20,20 20,50 21,05 21,45 22,05 A­NUNȚ­I întreprinderea Electro­centrale Mureș, cu sediul în comuna Iernut, județul Mureș, angajează următoarele ca­tegorii de muncitori calificați : — ELECTRICIENI DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII ECHIPAMENT ELECTRIC ; — MECANICI (OPERATORI) CAZANE ȘI TURBINE ; — LĂCĂTUȘI DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII. Condițiile de studii și stagiu sunt: — SA FIE ABSOLVENȚI DE ȘCOALA PROFESIONALA­­ , ȘI CEL PUȚIN 3 ANI VECHIME IN SPECIALITATE. Menționăm că salarizarea se stabilește în conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare se pot obține zilnic de la serviciul personal al întreprinderii, telefon 135 28 Tg. Mureș.

Next