Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-04 / nr. 993

MARTI, 4 MAI 1971 VWA^fcWVVWV»ViW,’IJWl» IJVB4 WAWWWV W WWW r­WWVWVW •rtrfVVV^rfvrwvVV­ W^lAiVVVVVVVVVWV jvu wwwwwwvwwgwwWJWW ^VWVVVV­ VWVVV^^I^^ vv^vv»wvyvw­ yinyowitf^ WWWWWWW wv» UNIREA COMUNIȘTII -PROMOTORII INIȚIATIVELOR VALOROASE, MILITANȚI ACTIVI PENTRÜ" 5n"^ ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR * f I —aroma—wggaBaswfflTWMi^Hnwraii Bu,LiiiiaMaa«iBBsaagrt^tqs«an^^ iiiilUBi aii im «■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■mbwmbmmmwmmbwmbbwí 1 VWVWWWVVWWWVVVWWWVVW «JVVVVSffp«WV.^VF» VV.VA'AWA V LEGĂTURA CU OAMENII - IZVORUL FORȚEI MOBILIZATOARE A ORGA­NIZAȚIEI DE PARTID „S-au făcut simțite, o dată cu asumarea angajamentelor în cin­stea semicentenarului partidului, pulsul, și mai puternic, însufleți­­tor, al activității organizațiilor de partid, capacitatea lor de mobili­zare a comuniștilor, a întregului colectiv, pentru găsirea celor mai eficiente direcții de acțiune care să ducă la valorificarea cît mai deplină a rezervelor și posibilită­ților existente în vederea onorării cuvîntului dat“ — ne spunea Petru Popteanu, secretarul Comitetului de partid de la întreprinderea me­talurgică Aiud. Ideea, adecvată lo­cului de muncă, a reluat-o comu­nistul David Bakó, maistru turnătoria de fontă, una din sed­­a­țiile de bază ale întreprinderii­­ — Angajamentul, de a obține peste prevederile primelor 4 luni ale anului 500 tone de utilaje de turnare pentru oțelării, a fost hotă­­rîrea noastră de loc ușoară de înfăp­tuit. Eram convinși că reducerea pierderilor de metal la turnare ne va conduce la realizarea ei. Dar prin ce metode ? Cum? Iată în­trebarea care ne frămînta pe toți. Și a izbucnit, să zic așa, deschis, într-o adunare de partid... Aci interlocutorul a ținut să facă o paranteză , în adunare nu s-a prezentat nici un referat, ci, cunoscută fiind întrebarea, s-a dat direct cuvîntul comuniștilor. ... Răspunsul n-a venit de la unul singur ci a căpătat contururi precise în adunare, pe baza pă­rerii și experienței colective. Co­munistul Ioan Dan, destoinic for­mator la turnare, spunea că tre­buie reprofilată activitatea lucră­torilor de la C.T.C., ca ei să ve­rifice calitatea formelor și utilaje­lor de turnare, nu să constate doar rebutul. Alții nu puteau fi de acord, gîndindu-se că astfel ar trebui cîte un controlor după fie­care 2-3 muncitori. Vasile Anca s-a referit la conștiința fierbinte a fiecărui comunist și s-a angajat ca el să-și controleze personal for­mele executate și utilajul, o dată cu așezarea și pregătirea acestora pentru turnare, propunînd totoda­tă ca și ceilalți să facă la fel. Metoda s-a perfectat și s-a trecut la control reciproc, între mai­ștri, între echipe, între lucrători. Comuniștii, între care maiștrii Ioan Todea, Ioan Cuza, David Bakó, șefii de echipe Liviu Fur­­nea, Gheorghe Macovei, Șandor Adalbert, se dovedesc „controlori" pricepuți și exigenți.­­­ Așa s-a ajuns la evitarea, aproape totală, a pierderilor, a scurgerilor de metal pe­­ngă forme, preciza Mircea Popa, mem­bru al comitetului de partid, in­ginerul șef al întreprinderii. Ur­marea ? In 4 luni s-au realizat 550 tone utilaje de turnare pes­te plan, cu 50 tone mai mult decit s-a prevăzut în angajament. In plus, a crescut simțitor procentul de lingotiere și poduri de turnare de calitatea I... Firul incandescent, al activității organizațiilor de partid, a comu­niștilor din întreprindere, ne-a condus și in oțelaria electrică. Din feeria de lumini emanată de arcul voltaic am deslușit statura atleti­că a topitorului principal Ispas, secretarul organizației Iulian de bază. Deși puțin vorbăreț, Iulian Ispas ne-a explicat convingător că orga­nizația de partid, comuniștii și-au bazat hotărîrea de a produce pes­te planul primelor 4 luni ale anu­lui 120 tone de oțel în principal pe prelungirea duratei de funcțio­nare a cuptorului între reparații. Scurtele convorbiri dintre comu­niști, cu prilejul predării schim­burilor, au constituit mijloace efi­ciente de „destăinuire“ a micilor dar importantelor „secrete“ de funcționare a agregatului, de în­trajutorare reciprocă în centrarea electrozilor, astfel ca flama arcu­lui voltaic să nu „bată“ în căptu­șeala refractară ci direct în baia de metal, sau de prelucrare a zgu­rii, ca aceasta să preia și să trans­mită toată puterea calorică spre centrul optim de topire. Așa s-a ajuns la un util schimb de expe­riență între maiștrii Vie Iurian, Aurel Moldovan și Teodor Sîrbu, între toți topitorii dintre care se desprind, prin destoinicie, comu­niștii Nicodim Onea, Victor Boroș, Ioan Sabău. Cu toții au contribuit, ca un tot unitar, la prelungirea duratei de funcționare a cuptoru­lui cu 20 zile între ultimele 2 reparații și­ la obținerea, pe­ aceas­­tă cale, a unui spor de producție de 168 tone oțel. — Ișer, cît și celor de la turnă­toria de fontă, li se datorește în bună parte și economisirea a 100 tone metal, față de 30 tone cît ne era angajamentul în întîmpi­­narea semicentenarului partidului, ne-a precizat Petru Popteanu. Dar la acest capitol trebuie să amin­tim și preocuparea permanentă a organizației de partid și a comu­­niștilor din secția construcții me­talice. Meritul aplicării unor joante (înnădiri) la execuția con­strucției metalice a cuptorului de 400 tone destinat oțelăriei din Hunedoara (procedeu prin care s-au economisit 50 tone metal), al trecerii la croiri combinate a unor piese din tablă groasă, re­vine preocupării organizației, a tuturor comuniștilor, între care Iiviu Ignat, maistru principal, Virgil Lupu și Amos Niculaș mai­ștri, Virgil Călin și Ioan Țendea, muncitori, împreună cu cei din echipele pe care le conduc. Am fi nedrepți neremarcînd că la frămîntările și bucuria izbân­zilor colective au participat entu­ziast comuniștii din conducerea întreprinderii. „Nu ne vom opri aci“, ne-a spus tovarășul Vasile Furezan, membru al biroului Co­mitetului orășenesc Aiud al P.C.R., directorul I.M.A., arătîndu-ne cîte­­va din proiectele viitoare : pune­rea la punct pentru prima dată în țară, a procesului de fabricație a rolelor pentru laminoare de aluminiu pe calea turnării centri­fugale, confecționarea de contei­­nere necesare tratării termice a pieselor din oțeluri înalt aliate, a diverse scule speciale solicitate de numeroși beneficiari etc. Maturitatea organizației de par­tid din unitate, entuziasmul și în­suflețirea comuniștilor care lu­crează în principalele puncte „for­te“ ale întreprinderii, stilul lor di­rect de muncă cu oamenii, dau garanția a noi și importante vic­torii pe frontul înnoirilor, al per­fecționării și succeselor. „S-AU CONSOLIDAT DIN PUNCT DE VEDERE ORGANIZATORIC ȘI POLITIC ORGANIZAȚIILE DE BAZA ALE PARTIDULUI, CARE REPREZENTA O PUTERNICA FOR­ȚĂ DINAMICĂ IN VIAȚA TUTUROR COLECTIVELOR DE OAMENI AI MUNCII. PRAC­TIC, IN FIECARE SECTOR AL ACTIVITĂȚII SOCIALE, IN FIECARE COLECTIV DE MUN­CA EXISTĂ NUCLEE DE COMUNIȘTI CARE MILITEAZĂ IN FRUNTEA MILIOANELOR DE CONSTRUCTORI AI SOCIALISMULUI PENTRU PROGRESUL NEÎNTRERUPT AL PA­TRIEI". NICOLAE CEAUȘESCU (Din raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R.) UN ANGRENAJ CARE DA IMPULS INIȚIATIVEI CREATOARE Proverbul cu buturuga mică l-am reauzit cu puțin timp în urmă, rostit pe un ton foarte sobru de către comunistul Victor Filimon, maistru, șef al secției chimice de la U.M.M.N. Zlatna, în adu­narea de decernare a Diplomei de uzină eviden­țiată pe ramură în întrecerea din anul trecut. I-am solicitat cîteva deslușiri ! — Ce ați vrut să subliniați ? — Că noi, colectivul unei uzine mici, am reușit să întrecem, pentru a patra oară în ultimii ani, multe alte colective ale unor uzine mari din țară. Și aceasta, fiindcă mai bine de jumătate dintre noi suntem­ comuniști, cunoaștem linia politică a partidului, luptăm, sub conducerea organizației de partid, pentru înfăptuirea ei, atragem la a­­ceasta întregul colectiv. Asta-i una. Mai adaug că noi, pe baza succeselor obținute, am chemat la întrecere pe acest an toate unitățile industria­le ale județului. Să nu ne lăsăm, să fim mereu în frunte, să nu ne poată întrece nici un colectiv, fie el mare sau mic — iată deviza noastră. Alți tovarăși s-au referit, sub o formă sau alta, la același lucru. Deși Petru Cornea, șeful secției metalurgice, Simion Pătruț, muncitor la instalația de sulfați, maistrul Ioan Munteanu de la meta­lurgie, aveau motive să se mîndrească, au ținut numai să mulțumească partidului și statului pentru condițiile de muncă și viață ce le-au creat, pentru posibilitatea dată, de afirmare a capacității tuturor oamenilor muncii. In același timp au chib­zuit cum vor acționa, ca prestigiul cîștigat să-l întărească continuu. Au vorbit despre modul în care vor efectua reparațiile agregatelor și vor prelungi ciclul lor de funcționare, despre acțiu­nile întreprinse, sub conducerea organizației de partid, pentru sporirea parametrilor funcționali ai noilor instalații, pentru efectuarea în termen și de calitate a unor noi lucrări de investiții. — Așa-i obiceiul nostru — ne-a spus Felix Treger, locțiitor al secretarului partid din uzină — să ne referim Comitetului de mai puțin la ce am realizat și să acționăm ferm, operativ pentru obținerea de noi succese, care să exprime, măcar o parte din dragostea noastră fierbinte și atașa­mentul total față de partid acum, în pragul glo­riosului său semicentenar. Faptele probează, fără drept de tăgadă, spusele tovarășului Treger. Mai facem o mențiune, pe care singur ne-a transmis-o, recent, telefonic , colecti­vul uzinei , și-a depășit toate angajamentele asu­mate în întîmpinarea semicentenarului partidului, realizînd peste prevederi aproape 5 milioane lei la producția globală, față de 3 milioane angaja­ment pe 4 luni, peste 5 milioane lei beneficii, și 3 milioane lei economii la prețul de cost, față de 2,2 milioane și respectiv 700 000 cît s-a prevăzut în angajamentul asumat pe întregul an. Comunistul Dorin Pătrașcu, lăcătuș montor, unul dintre animatorii întrecerii ce se desfășoară secția mașini-unelte a U.M. Cugir. 908000000000000­081*^^0000000000000000000 9 SSSSSSSSS S A desprinde esențialul din no­ianul problemelor, a acționa ferm pentru canalizarea activității co­muniștilor, a celorlalți lucrători la rezolvarea problemelor majore intr-o întreprindere de talia „Re­fractarei" — ne spunea Gheorghe Ignat, secretarul Comitetului de partid din această unitate, nu este de loc ușor. Ne-a frămintat și ne frămîntă gîndul că putem face mai mult spre a scăpa de racila rebutului. Dînd cuvîntul cifrelor și faptelor, sintem­ obligați­a recunoaște că a­­ceste frământări n-au­­­ rămas fără ecou. Rebutul a scăzut, pe între­prindere, de la 11 la sută în fe­bruarie, la 10,6 la sută în martie și 7,4 la sută în aprilie, pînă în 26 ale lunii. — E suficient să subliniem — remarca secretarul, că de la ale­gerile din toamnă și pînă în pre­zent comuniștii au făcut peste 100 de propuneri menite să ducă la îmbunătățirea calității produselor, ca să ne dăm seama de aportul lor la reducerea rebutului. . . Ne oprim la cîteva din aceste propuneri. Comunistul Andrei Pui­­can, muncitor la „șamotă — 1” a observat că multe rebuturi provin de la infiltrațiile de metal în a­­mestecul din care se confecțio­nează cărămizile refractare. Exis­tau în fabrică separatori electro­magnetici , dar funcționau defec­tuos. La propunerea comunistului s-a trecut la înlocuirea bobinaje­­lor acestora ceea ce a făcut să se obțină randamentul scontat. Cor­nel Medrea a sesizat că pe fie­care schimb și presă se pierde a­­proximativ o oră pentru curățarea pansoanelor de la aceste mașini. Astfel se produceau rebuturi, fiind­că rezistențele încălzitoare se ar­deau mereu. A conceput și aplicat un nou sistem de rezistențe. Alți comuniști ca maistrul Teodor Se­cară, muncitorii loan Magda, Du­mitru Ostafi, loan Salaoru, Traian Petric, și-au concen­trat mai mult atenția asupra îmbunătățirii finisajului la matri­țele confecționate. Gheorghe Flo­­rea de la „finite" a propus ca rebuturile să se reconcaseze di­ferențiat, pe sorturi, ca refolosirea lor în amestecul de argile sâ nu influențeze negativ calitatea. rîndul lor, avînd sprijinul orga­­a­nelor județene de partid, comuniș­tii din conducerea întreprinderii și a centralei industriale au inter­venit pentru primirea și montarea a două noi linii de dozare și a­­mestec, care contribuie la îmbună­tățirea calității produselor refrac­tare. Ar fi încă multe de spus la acest capitol, încă­­ n-au fost epuizate re­zervele de îmbunătățire a calității. Frământările continuă. Cert este că organizația de partid acționează sistematic prin activul său, prin toți comuniștii, pentru soluționa­rea acestei probleme majore. st miFi­Ajm­o sun Bt PROPi/m 1000000000000000000000000000000000000000088­0000000 fi I I *____ Pagina a 3-a J­­­ir v­în­­t t­r dat­o faptă împlinită O relatare telefonică, succintă, ne pune la curent cu cîteva știr­i proaspete din Cugir. De la celălalt capăt al firului, maistrul Petre­l Năsui, membru în Comitetul de direcție al Uzinei mecanice din lo­­calitate, ne informează că angajamentele colectivului luate în cinste­­a gloriosului semicentenar au fost realizate și depășite, fabricîndu-si­­ peste prevederile planului la zi 6 mașini-unelte față de 5 angajament , 450 mașini de cusut (400 angajament), 530 mașini de spălat (40­0 angajament) 1 200 fuse pentru industria textilă (1­000 angajament). ■ Fără a intra în prea multe amănunte, de altfel cunoscute citito­rilor ziarului, ne vedem datori să reamintim intervențiile prompte ș operative ale puternicei organizații de partid din cunoscuta uzin­ăugireană în cîteva direcții de bază dintre care subliniem : perfec­ționarea stilului și metodelor de conducere a organizațiilor de sin­­dicat și ale U.T.C., în lumina sarcinilor reieșite din cuvîntările ros­tite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la congresele acestor organizații, folosirea mai deplină a unor forme și mijloace ale muncii politice de masă specifice (îndeosebi consfătuirile cu caracter de schim­­b d­­e experiență, agitația vizuală, discuțiile organelor de partid cu grupur­i restrînse și de la om la om), pregătirea temeinică a adunărilor di­n partid, antrenarea la aceasta a comisiilor pe probleme etc. Succesele comuniștilor, ale tuturor lucrătorilor de la U.M.C., sub conducerea organizației de partid, confirmă eficiența acțiunilor in­­treprinse. Ele relevă sentimentele pline de căldură închinate de acel reputat colectiv apropiatului semicentenar al gloriosului nostru partid VALOAREA UNEI INEPUIZABILE FORTE EDUCATIVE „Pentru mine fabrica a însemnat împlinirea idealurilor mele de muncă și viață. Aici, cu ajutorul comuniștilor, al tovarășilor mei de muncă, mi-am însușit profesia pe care o visam, am devenit mem­bră a Partidului Comunist Român, mi-am întemeiat familia pe care o doream”. Mărturisirea aparține comunistei Paraschiva Ordean, muncitoare textilistă la Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul" din Sebeș. Originară de prin părțile Șuga­­gului, a bătut sfioasă la ușa fa­bricii într-o zi geroasă din iarna anului 1967. S-a angajat la secția circulare III, faza încheiat ciorapi. Aici, înconjurată de atenție și dragoste, a învățat primele noțiuni despre viitoarea sa profesie de la comunistele Maria Barbu, Elisabeta Nagy și, îndeosebi, de la comunistul Gheorghe Similie, aju­tor de maistru, „care m-a luat în tara sa și m-a ajutat foarte mult". A urmat apoi un curs de calificare la sfîrșitul căruia a devenit „chet­­lăriță" adică muncitoare calificată în secția circulare III (faza în­cheiat), unde lucrează și în pre­zent. Lună de lună ținînd seama de sfaturile comuniștilor și-a în­deplinit și depășit planul, fiind, totodată, și una dintre cele mai active uteciste din fabrică, mereu prezentă la acțiunile întreprinse pe linie de producție precum și la activitățile obștești. Fruntașă in producție, bine pregătită profesio­nal și politic, manifestînd continuu dorința de perfecționare și auto­­depășire, după doi ani comuniștii au primit-o în rîndurile organiza­ției lor. Contactul cu comuniștii, cu organizația de partid, dobîndi­­rea înaltului titlu de comunist, s-au dovedit a fi și pentru tînăra muncitoare evenimente hotărîtoare. Acum este una dintre cele mai bune muncitoare din fabrică, res­pectată și îndrăgită de toți cei care o cunosc. Mulți, foarte mulți o cu­nosc și de la panoul de onoare al fruntașilor în întrecere. Tot în fabrică l-a întîlnit pe tri­­cotorul Ioan Ordean cu care, mai apoi, s-a căsătorit. Cu ea, sînt multe tinere fabrică, ce-și onorează titlul din militant în marele detașament de comuniștilor. Forța de atracție al acestuia îi lărgește și îi consoli­­­dează neîncetat rîndurile cu noi și noi oameni de nădejde. Inima fabricii devine astfel tot mai pu­ternică, bate în ritm mai viu, pul­­sînd în oameni energia împlinirii politicii partidului. Este cel mai de preț omagiu pe care ei i-l aduc, în aceste zile de primăvară jubiliară, încercatului lor condu­cător — Partidul Comunist Român. PagInă realizată de Eugen BERGHIAN și Gheorghe CIUL, CU SPRIJINUL CORESPON­DENȚILOR ȘI COLABORA­TORILOR ZIARULUI DIN U­­NITAȚILE ECONOMICE RES­PECTIVE. PUTEREA EXEMPLULUI PERSONAL La cazanul locomotivei 50222, aflată în gara Teiuș, s-a produs o defecțiune tehnică, respectiv s-au rupt cîteva antretoaze în cutia de foc tocmai în dreptul suportului de dilatare. Pentru re­medierea defecțiunii cazanul tre­buia neapărat ridicat de pe lon­geron. In întregul ei, o astfel de reparație se execută, în mod nor­mal, numai în uzinele de repa­rat material rulant. „Trimiterea“ locomotivei la o asemenea uzină însemna însă imobilizarea ei pe o lungă durată, cheltuieli bănești în plus, o notă nu tocmai bună asupra capacității harnicului co­lectiv de muncitori din atelierul de reparat locomotive al Depou­lui din gara Teiuș. Efectuarea unei reparații generale exterioare (R.G.E.), soluție pentru care au optat unii membri ai colectivu­lui, era, de asemenea, inoportu­nă, prematură, întrucît locomoti­va nu avea parcursă norma de kilometri necesară. In această situație cazangii Pompei Hîrdea și Francisc Mol­nár, membri de partid, s-au an­gajat că vor remedia defecțiunea în atelierul depoului din­­ gara Teiuș, însuflețiți de hotărîrea celor doi comuniști, macaragiii Almășan Bîldea, Schneider I. Simu, Ni­coară Aldea și alți colegi de-ai lor, și-au propus, deși se după numai două săptămîni aflați de școlarizare, să pună în funcțiune macaraua de 80 de tone, sosită de curînd din import, cu ajutorul căreia putea fi ridicat cazanul. Studiind cu atenție instrucțiunile, ei au reușit să stăpînească colo­sul care, ascultînd comenzile pri­mite de la zecile de butoane ale pupitrului de comandă, a ridicat cazanul în aplauzele entuziaste ale întregului colectiv din atelie­rul de reparații. Avînd astfel ... cale liberă, Hîrbea și Molnár au înlocuit antretoazele buclucașe, precum și alte 27 care erau în­fundate, fapt ce nu putuse fi ob­servat pînă atunci. A fost exclusă astfel o repara­ție generală exterioară, ceea ce a adus o economie de 200 000 lei, locomotiva fiind reparată într-un timp relativ scurt, încă o dată s-a dovedit că, indiferent în care dintre eșaloanele constructorilor socialismului s-ar afla, comuniștii, prin exemplul lor personal, prin înalta competență politică și profesională, stimulează cele mai profunde resorturi umane ale ce­lor din jur, inițiativa — materia­lizată în a munci mai repede, mai bine, mai eficient. PREZENȚĂ ÎNSUFLEȚITOARE „Aproape 60 la sută dintre lu­crătorii întreprinderii — ne spu­nea un membru al Comitetului de partid de la Uzina de produse so­dice Ocna Mureș — sunt comuniști. Prezența lor se face pe deplin simțită la toate locurile de muncă“ Adevărul acestor afirmații a re­ieșit pregnant cu prilejul a nu­meroase intervenții hotărîte ale comuniștilor, care, prin munca de la om la om, prin exemplul per­sonal, mobilizează întregul colectiv. „Recent, ne-a precizat ing. Aurel bazar, directorul uzinei, ei au a­­vut de luptat cu o cădere de ten­siune, stalațiile, ce a imobilizat toate im­­periclitînd realizarea planului și a angajamentelor. Douăzeci de zile s-a muncit cu un tilan nemaiîntîlnit, reușindu-se re­cuperarea pierderilor. Aș remarca inițiativele valoroase ale comuniș­tilor din secția sodă calcinată (Aurel Moldovan, secretar al comi­tetului de partid și Ion Ursu, șef de secție) și din secția sodă caus­tică (Bazil Popa, secretar al co­mitetului de partid, și Nicolae Ne­meș, șef de secție)“... Bilanțul pe 4 luni încununează munca entuziastă a comuniștilor, a întregului colectiv pe care l-au an­grenat la înfăptuirea angajamen­telor : productivitatea muncii sporit pe fiecare salariat cu 966 a­iei față de 348 lei angajament, pla­nul producției globale a fost de­pășit cu 2 957 000 lei față de 800 000 lei angajament, iar cel de export, cu 2 757 000 lei valută față de 500 000 lei valută cît prevedea angajamentul...

Next