Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-04 / nr. 993
MARTI, 4 MAI 1971 VWA^fcWVVWV»ViW,’IJWl» IJVB4 WAWWWV W WWW rWWVWVW •rtrfVVV^rfvrwvVV W^lAiVVVVVVVVVWV jvu wwwwwwvwwgwwWJWW ^VWVVVV VWVVV^^I^^ vv^vv»wvyvw yinyowitf^ WWWWWWW wv» UNIREA COMUNIȘTII -PROMOTORII INIȚIATIVELOR VALOROASE, MILITANȚI ACTIVI PENTRÜ" 5n"^ ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR * f I —aroma—wggaBaswfflTWMi^Hnwraii Bu,LiiiiaMaa«iBBsaagrt^tqs«an^^ iiiilUBi aii im «■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■mbwmbmmmwmmbwmbbwí 1 VWVWWWVVWWWVVVWWWVVW «JVVVVSffp«WV.^VF» VV.VA'AWA V LEGĂTURA CU OAMENII - IZVORUL FORȚEI MOBILIZATOARE A ORGANIZAȚIEI DE PARTID „S-au făcut simțite, o dată cu asumarea angajamentelor în cinstea semicentenarului partidului, pulsul, și mai puternic, însuflețitor, al activității organizațiilor de partid, capacitatea lor de mobilizare a comuniștilor, a întregului colectiv, pentru găsirea celor mai eficiente direcții de acțiune care să ducă la valorificarea cît mai deplină a rezervelor și posibilităților existente în vederea onorării cuvîntului dat“ — ne spunea Petru Popteanu, secretarul Comitetului de partid de la întreprinderea metalurgică Aiud. Ideea, adecvată locului de muncă, a reluat-o comunistul David Bakó, maistru turnătoria de fontă, una din sedațiile de bază ale întreprinderii — Angajamentul, de a obține peste prevederile primelor 4 luni ale anului 500 tone de utilaje de turnare pentru oțelării, a fost hotărîrea noastră de loc ușoară de înfăptuit. Eram convinși că reducerea pierderilor de metal la turnare ne va conduce la realizarea ei. Dar prin ce metode ? Cum? Iată întrebarea care ne frămînta pe toți. Și a izbucnit, să zic așa, deschis, într-o adunare de partid... Aci interlocutorul a ținut să facă o paranteză , în adunare nu s-a prezentat nici un referat, ci, cunoscută fiind întrebarea, s-a dat direct cuvîntul comuniștilor. ... Răspunsul n-a venit de la unul singur ci a căpătat contururi precise în adunare, pe baza părerii și experienței colective. Comunistul Ioan Dan, destoinic formator la turnare, spunea că trebuie reprofilată activitatea lucrătorilor de la C.T.C., ca ei să verifice calitatea formelor și utilajelor de turnare, nu să constate doar rebutul. Alții nu puteau fi de acord, gîndindu-se că astfel ar trebui cîte un controlor după fiecare 2-3 muncitori. Vasile Anca s-a referit la conștiința fierbinte a fiecărui comunist și s-a angajat ca el să-și controleze personal formele executate și utilajul, o dată cu așezarea și pregătirea acestora pentru turnare, propunînd totodată ca și ceilalți să facă la fel. Metoda s-a perfectat și s-a trecut la control reciproc, între maiștri, între echipe, între lucrători. Comuniștii, între care maiștrii Ioan Todea, Ioan Cuza, David Bakó, șefii de echipe Liviu Furnea, Gheorghe Macovei, Șandor Adalbert, se dovedesc „controlori" pricepuți și exigenți. Așa s-a ajuns la evitarea, aproape totală, a pierderilor, a scurgerilor de metal pengă forme, preciza Mircea Popa, membru al comitetului de partid, inginerul șef al întreprinderii. Urmarea ? In 4 luni s-au realizat 550 tone utilaje de turnare peste plan, cu 50 tone mai mult decit s-a prevăzut în angajament. In plus, a crescut simțitor procentul de lingotiere și poduri de turnare de calitatea I... Firul incandescent, al activității organizațiilor de partid, a comuniștilor din întreprindere, ne-a condus și in oțelaria electrică. Din feeria de lumini emanată de arcul voltaic am deslușit statura atletică a topitorului principal Ispas, secretarul organizației Iulian de bază. Deși puțin vorbăreț, Iulian Ispas ne-a explicat convingător că organizația de partid, comuniștii și-au bazat hotărîrea de a produce peste planul primelor 4 luni ale anului 120 tone de oțel în principal pe prelungirea duratei de funcționare a cuptorului între reparații. Scurtele convorbiri dintre comuniști, cu prilejul predării schimburilor, au constituit mijloace eficiente de „destăinuire“ a micilor dar importantelor „secrete“ de funcționare a agregatului, de întrajutorare reciprocă în centrarea electrozilor, astfel ca flama arcului voltaic să nu „bată“ în căptușeala refractară ci direct în baia de metal, sau de prelucrare a zgurii, ca aceasta să preia și să transmită toată puterea calorică spre centrul optim de topire. Așa s-a ajuns la un util schimb de experiență între maiștrii Vie Iurian, Aurel Moldovan și Teodor Sîrbu, între toți topitorii dintre care se desprind, prin destoinicie, comuniștii Nicodim Onea, Victor Boroș, Ioan Sabău. Cu toții au contribuit, ca un tot unitar, la prelungirea duratei de funcționare a cuptorului cu 20 zile între ultimele 2 reparații și la obținerea, pe această cale, a unui spor de producție de 168 tone oțel. — Ișer, cît și celor de la turnătoria de fontă, li se datorește în bună parte și economisirea a 100 tone metal, față de 30 tone cît ne era angajamentul în întîmpinarea semicentenarului partidului, ne-a precizat Petru Popteanu. Dar la acest capitol trebuie să amintim și preocuparea permanentă a organizației de partid și a comuniștilor din secția construcții metalice. Meritul aplicării unor joante (înnădiri) la execuția construcției metalice a cuptorului de 400 tone destinat oțelăriei din Hunedoara (procedeu prin care s-au economisit 50 tone metal), al trecerii la croiri combinate a unor piese din tablă groasă, revine preocupării organizației, a tuturor comuniștilor, între care Iiviu Ignat, maistru principal, Virgil Lupu și Amos Niculaș maiștri, Virgil Călin și Ioan Țendea, muncitori, împreună cu cei din echipele pe care le conduc. Am fi nedrepți neremarcînd că la frămîntările și bucuria izbânzilor colective au participat entuziast comuniștii din conducerea întreprinderii. „Nu ne vom opri aci“, ne-a spus tovarășul Vasile Furezan, membru al biroului Comitetului orășenesc Aiud al P.C.R., directorul I.M.A., arătîndu-ne cîteva din proiectele viitoare : punerea la punct pentru prima dată în țară, a procesului de fabricație a rolelor pentru laminoare de aluminiu pe calea turnării centrifugale, confecționarea de conteinere necesare tratării termice a pieselor din oțeluri înalt aliate, a diverse scule speciale solicitate de numeroși beneficiari etc. Maturitatea organizației de partid din unitate, entuziasmul și însuflețirea comuniștilor care lucrează în principalele puncte „forte“ ale întreprinderii, stilul lor direct de muncă cu oamenii, dau garanția a noi și importante victorii pe frontul înnoirilor, al perfecționării și succeselor. „S-AU CONSOLIDAT DIN PUNCT DE VEDERE ORGANIZATORIC ȘI POLITIC ORGANIZAȚIILE DE BAZA ALE PARTIDULUI, CARE REPREZENTA O PUTERNICA FORȚĂ DINAMICĂ IN VIAȚA TUTUROR COLECTIVELOR DE OAMENI AI MUNCII. PRACTIC, IN FIECARE SECTOR AL ACTIVITĂȚII SOCIALE, IN FIECARE COLECTIV DE MUNCA EXISTĂ NUCLEE DE COMUNIȘTI CARE MILITEAZĂ IN FRUNTEA MILIOANELOR DE CONSTRUCTORI AI SOCIALISMULUI PENTRU PROGRESUL NEÎNTRERUPT AL PATRIEI". NICOLAE CEAUȘESCU (Din raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R.) UN ANGRENAJ CARE DA IMPULS INIȚIATIVEI CREATOARE Proverbul cu buturuga mică l-am reauzit cu puțin timp în urmă, rostit pe un ton foarte sobru de către comunistul Victor Filimon, maistru, șef al secției chimice de la U.M.M.N. Zlatna, în adunarea de decernare a Diplomei de uzină evidențiată pe ramură în întrecerea din anul trecut. I-am solicitat cîteva deslușiri ! — Ce ați vrut să subliniați ? — Că noi, colectivul unei uzine mici, am reușit să întrecem, pentru a patra oară în ultimii ani, multe alte colective ale unor uzine mari din țară. Și aceasta, fiindcă mai bine de jumătate dintre noi suntem comuniști, cunoaștem linia politică a partidului, luptăm, sub conducerea organizației de partid, pentru înfăptuirea ei, atragem la aceasta întregul colectiv. Asta-i una. Mai adaug că noi, pe baza succeselor obținute, am chemat la întrecere pe acest an toate unitățile industriale ale județului. Să nu ne lăsăm, să fim mereu în frunte, să nu ne poată întrece nici un colectiv, fie el mare sau mic — iată deviza noastră. Alți tovarăși s-au referit, sub o formă sau alta, la același lucru. Deși Petru Cornea, șeful secției metalurgice, Simion Pătruț, muncitor la instalația de sulfați, maistrul Ioan Munteanu de la metalurgie, aveau motive să se mîndrească, au ținut numai să mulțumească partidului și statului pentru condițiile de muncă și viață ce le-au creat, pentru posibilitatea dată, de afirmare a capacității tuturor oamenilor muncii. In același timp au chibzuit cum vor acționa, ca prestigiul cîștigat să-l întărească continuu. Au vorbit despre modul în care vor efectua reparațiile agregatelor și vor prelungi ciclul lor de funcționare, despre acțiunile întreprinse, sub conducerea organizației de partid, pentru sporirea parametrilor funcționali ai noilor instalații, pentru efectuarea în termen și de calitate a unor noi lucrări de investiții. — Așa-i obiceiul nostru — ne-a spus Felix Treger, locțiitor al secretarului partid din uzină — să ne referim Comitetului de mai puțin la ce am realizat și să acționăm ferm, operativ pentru obținerea de noi succese, care să exprime, măcar o parte din dragostea noastră fierbinte și atașamentul total față de partid acum, în pragul gloriosului său semicentenar. Faptele probează, fără drept de tăgadă, spusele tovarășului Treger. Mai facem o mențiune, pe care singur ne-a transmis-o, recent, telefonic , colectivul uzinei , și-a depășit toate angajamentele asumate în întîmpinarea semicentenarului partidului, realizînd peste prevederi aproape 5 milioane lei la producția globală, față de 3 milioane angajament pe 4 luni, peste 5 milioane lei beneficii, și 3 milioane lei economii la prețul de cost, față de 2,2 milioane și respectiv 700 000 cît s-a prevăzut în angajamentul asumat pe întregul an. Comunistul Dorin Pătrașcu, lăcătuș montor, unul dintre animatorii întrecerii ce se desfășoară secția mașini-unelte a U.M. Cugir. 908000000000000081*^^0000000000000000000 9 SSSSSSSSS S A desprinde esențialul din noianul problemelor, a acționa ferm pentru canalizarea activității comuniștilor, a celorlalți lucrători la rezolvarea problemelor majore intr-o întreprindere de talia „Refractarei" — ne spunea Gheorghe Ignat, secretarul Comitetului de partid din această unitate, nu este de loc ușor. Ne-a frămintat și ne frămîntă gîndul că putem face mai mult spre a scăpa de racila rebutului. Dînd cuvîntul cifrelor și faptelor, sintem obligația recunoaște că aceste frământări n-au rămas fără ecou. Rebutul a scăzut, pe întreprindere, de la 11 la sută în februarie, la 10,6 la sută în martie și 7,4 la sută în aprilie, pînă în 26 ale lunii. — E suficient să subliniem — remarca secretarul, că de la alegerile din toamnă și pînă în prezent comuniștii au făcut peste 100 de propuneri menite să ducă la îmbunătățirea calității produselor, ca să ne dăm seama de aportul lor la reducerea rebutului. . . Ne oprim la cîteva din aceste propuneri. Comunistul Andrei Puican, muncitor la „șamotă — 1” a observat că multe rebuturi provin de la infiltrațiile de metal în amestecul din care se confecționează cărămizile refractare. Existau în fabrică separatori electromagnetici , dar funcționau defectuos. La propunerea comunistului s-a trecut la înlocuirea bobinajelor acestora ceea ce a făcut să se obțină randamentul scontat. Cornel Medrea a sesizat că pe fiecare schimb și presă se pierde aproximativ o oră pentru curățarea pansoanelor de la aceste mașini. Astfel se produceau rebuturi, fiindcă rezistențele încălzitoare se ardeau mereu. A conceput și aplicat un nou sistem de rezistențe. Alți comuniști ca maistrul Teodor Secară, muncitorii loan Magda, Dumitru Ostafi, loan Salaoru, Traian Petric, și-au concentrat mai mult atenția asupra îmbunătățirii finisajului la matrițele confecționate. Gheorghe Florea de la „finite" a propus ca rebuturile să se reconcaseze diferențiat, pe sorturi, ca refolosirea lor în amestecul de argile sâ nu influențeze negativ calitatea. rîndul lor, avînd sprijinul orgaanelor județene de partid, comuniștii din conducerea întreprinderii și a centralei industriale au intervenit pentru primirea și montarea a două noi linii de dozare și amestec, care contribuie la îmbunătățirea calității produselor refractare. Ar fi încă multe de spus la acest capitol, încă n-au fost epuizate rezervele de îmbunătățire a calității. Frământările continuă. Cert este că organizația de partid acționează sistematic prin activul său, prin toți comuniștii, pentru soluționarea acestei probleme majore. st miFiAjmo sun Bt PROPi/m 10000000000000000000000000000000000000000880000000 fi I I *____ Pagina a 3-a Jir vînt tr dato faptă împlinită O relatare telefonică, succintă, ne pune la curent cu cîteva știri proaspete din Cugir. De la celălalt capăt al firului, maistrul Petrel Năsui, membru în Comitetul de direcție al Uzinei mecanice din localitate, ne informează că angajamentele colectivului luate în cinstea gloriosului semicentenar au fost realizate și depășite, fabricîndu-si peste prevederile planului la zi 6 mașini-unelte față de 5 angajament , 450 mașini de cusut (400 angajament), 530 mașini de spălat (400 angajament) 1 200 fuse pentru industria textilă (1000 angajament). ■ Fără a intra în prea multe amănunte, de altfel cunoscute cititorilor ziarului, ne vedem datori să reamintim intervențiile prompte ș operative ale puternicei organizații de partid din cunoscuta uzinăugireană în cîteva direcții de bază dintre care subliniem : perfecționarea stilului și metodelor de conducere a organizațiilor de sindicat și ale U.T.C., în lumina sarcinilor reieșite din cuvîntările rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la congresele acestor organizații, folosirea mai deplină a unor forme și mijloace ale muncii politice de masă specifice (îndeosebi consfătuirile cu caracter de schimb de experiență, agitația vizuală, discuțiile organelor de partid cu grupuri restrînse și de la om la om), pregătirea temeinică a adunărilor din partid, antrenarea la aceasta a comisiilor pe probleme etc. Succesele comuniștilor, ale tuturor lucrătorilor de la U.M.C., sub conducerea organizației de partid, confirmă eficiența acțiunilor intreprinse. Ele relevă sentimentele pline de căldură închinate de acel reputat colectiv apropiatului semicentenar al gloriosului nostru partid VALOAREA UNEI INEPUIZABILE FORTE EDUCATIVE „Pentru mine fabrica a însemnat împlinirea idealurilor mele de muncă și viață. Aici, cu ajutorul comuniștilor, al tovarășilor mei de muncă, mi-am însușit profesia pe care o visam, am devenit membră a Partidului Comunist Român, mi-am întemeiat familia pe care o doream”. Mărturisirea aparține comunistei Paraschiva Ordean, muncitoare textilistă la Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul" din Sebeș. Originară de prin părțile Șugagului, a bătut sfioasă la ușa fabricii într-o zi geroasă din iarna anului 1967. S-a angajat la secția circulare III, faza încheiat ciorapi. Aici, înconjurată de atenție și dragoste, a învățat primele noțiuni despre viitoarea sa profesie de la comunistele Maria Barbu, Elisabeta Nagy și, îndeosebi, de la comunistul Gheorghe Similie, ajutor de maistru, „care m-a luat în tara sa și m-a ajutat foarte mult". A urmat apoi un curs de calificare la sfîrșitul căruia a devenit „chetlăriță" adică muncitoare calificată în secția circulare III (faza încheiat), unde lucrează și în prezent. Lună de lună ținînd seama de sfaturile comuniștilor și-a îndeplinit și depășit planul, fiind, totodată, și una dintre cele mai active uteciste din fabrică, mereu prezentă la acțiunile întreprinse pe linie de producție precum și la activitățile obștești. Fruntașă in producție, bine pregătită profesional și politic, manifestînd continuu dorința de perfecționare și autodepășire, după doi ani comuniștii au primit-o în rîndurile organizației lor. Contactul cu comuniștii, cu organizația de partid, dobîndirea înaltului titlu de comunist, s-au dovedit a fi și pentru tînăra muncitoare evenimente hotărîtoare. Acum este una dintre cele mai bune muncitoare din fabrică, respectată și îndrăgită de toți cei care o cunosc. Mulți, foarte mulți o cunosc și de la panoul de onoare al fruntașilor în întrecere. Tot în fabrică l-a întîlnit pe tricotorul Ioan Ordean cu care, mai apoi, s-a căsătorit. Cu ea, sînt multe tinere fabrică, ce-și onorează titlul din militant în marele detașament de comuniștilor. Forța de atracție al acestuia îi lărgește și îi consolidează neîncetat rîndurile cu noi și noi oameni de nădejde. Inima fabricii devine astfel tot mai puternică, bate în ritm mai viu, pulsînd în oameni energia împlinirii politicii partidului. Este cel mai de preț omagiu pe care ei i-l aduc, în aceste zile de primăvară jubiliară, încercatului lor conducător — Partidul Comunist Român. PagInă realizată de Eugen BERGHIAN și Gheorghe CIUL, CU SPRIJINUL CORESPONDENȚILOR ȘI COLABORATORILOR ZIARULUI DIN UNITAȚILE ECONOMICE RESPECTIVE. PUTEREA EXEMPLULUI PERSONAL La cazanul locomotivei 50222, aflată în gara Teiuș, s-a produs o defecțiune tehnică, respectiv s-au rupt cîteva antretoaze în cutia de foc tocmai în dreptul suportului de dilatare. Pentru remedierea defecțiunii cazanul trebuia neapărat ridicat de pe longeron. In întregul ei, o astfel de reparație se execută, în mod normal, numai în uzinele de reparat material rulant. „Trimiterea“ locomotivei la o asemenea uzină însemna însă imobilizarea ei pe o lungă durată, cheltuieli bănești în plus, o notă nu tocmai bună asupra capacității harnicului colectiv de muncitori din atelierul de reparat locomotive al Depoului din gara Teiuș. Efectuarea unei reparații generale exterioare (R.G.E.), soluție pentru care au optat unii membri ai colectivului, era, de asemenea, inoportună, prematură, întrucît locomotiva nu avea parcursă norma de kilometri necesară. In această situație cazangii Pompei Hîrdea și Francisc Molnár, membri de partid, s-au angajat că vor remedia defecțiunea în atelierul depoului din gara Teiuș, însuflețiți de hotărîrea celor doi comuniști, macaragiii Almășan Bîldea, Schneider I. Simu, Nicoară Aldea și alți colegi de-ai lor, și-au propus, deși se după numai două săptămîni aflați de școlarizare, să pună în funcțiune macaraua de 80 de tone, sosită de curînd din import, cu ajutorul căreia putea fi ridicat cazanul. Studiind cu atenție instrucțiunile, ei au reușit să stăpînească colosul care, ascultînd comenzile primite de la zecile de butoane ale pupitrului de comandă, a ridicat cazanul în aplauzele entuziaste ale întregului colectiv din atelierul de reparații. Avînd astfel ... cale liberă, Hîrbea și Molnár au înlocuit antretoazele buclucașe, precum și alte 27 care erau înfundate, fapt ce nu putuse fi observat pînă atunci. A fost exclusă astfel o reparație generală exterioară, ceea ce a adus o economie de 200 000 lei, locomotiva fiind reparată într-un timp relativ scurt, încă o dată s-a dovedit că, indiferent în care dintre eșaloanele constructorilor socialismului s-ar afla, comuniștii, prin exemplul lor personal, prin înalta competență politică și profesională, stimulează cele mai profunde resorturi umane ale celor din jur, inițiativa — materializată în a munci mai repede, mai bine, mai eficient. PREZENȚĂ ÎNSUFLEȚITOARE „Aproape 60 la sută dintre lucrătorii întreprinderii — ne spunea un membru al Comitetului de partid de la Uzina de produse sodice Ocna Mureș — sunt comuniști. Prezența lor se face pe deplin simțită la toate locurile de muncă“ Adevărul acestor afirmații a reieșit pregnant cu prilejul a numeroase intervenții hotărîte ale comuniștilor, care, prin munca de la om la om, prin exemplul personal, mobilizează întregul colectiv. „Recent, ne-a precizat ing. Aurel bazar, directorul uzinei, ei au avut de luptat cu o cădere de tensiune, stalațiile, ce a imobilizat toate impericlitînd realizarea planului și a angajamentelor. Douăzeci de zile s-a muncit cu un tilan nemaiîntîlnit, reușindu-se recuperarea pierderilor. Aș remarca inițiativele valoroase ale comuniștilor din secția sodă calcinată (Aurel Moldovan, secretar al comitetului de partid și Ion Ursu, șef de secție) și din secția sodă caustică (Bazil Popa, secretar al comitetului de partid, și Nicolae Nemeș, șef de secție)“... Bilanțul pe 4 luni încununează munca entuziastă a comuniștilor, a întregului colectiv pe care l-au angrenat la înfăptuirea angajamentelor : productivitatea muncii sporit pe fiecare salariat cu 966 aiei față de 348 lei angajament, planul producției globale a fost depășit cu 2 957 000 lei față de 800 000 lei angajament, iar cel de export, cu 2 757 000 lei valută față de 500 000 lei valută cît prevedea angajamentul...