Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-16 / nr. 1004

Panina a 2 a Pe unde am­ mai umblat și ce-am mai văzut, am să vi le spun, dragii mei, în rîndurile care urmează. Ce mi-a fost dat să aud la Sebeș, de la niște tineri care locuiesc în blocul 110 garso­niere, strada Kogălniceanu nr. 46? De mai mult timp nu au apă și lumină la etajul IV. Și asta ar mai fi cum ar fi, dar de o vreme încoace au început să le facă vi­zite niște oaspeți nocturni. De unde­ au venit, nu știe nimeni, nici chiar specialiștii în aseme­nea gîngănii. De ce tocmai aceș­tia. O să vedeți îndată ce vă voi spune cine sunt acești oaspeți cu totul și cu totul nepoftiți ai gar­sonierelor. Ei bine, nu vă puneți prea mult la lucru intuiția, oaspeții de care se plîng locatarii sunt niște biete insecte. „Vai de el somn, pe care-l dormim, mi-au spus aceștia în cor. Toată noap­tea stăm cu lumina aprinsă și vînăm ploșnițe. Uneori ne apucă și visul, ne întrecem care captu­rează mai multe. Pînă la n-am răzbit cu vînătoarea. urmă Am încercat să le distrugem cu sub­stanțe toxice dar degeaba. Dacă am văzut că nici cum nu putem scăpa de ele, am anunțat pe cei în cauză dar n-a venit nimeni nici în zi de astăzi. De cîteva zile ploșnițele au­ pornit în exod spre etajul III al blocului. Cine știe, poate peste o­­ săptămînă­­două, ajung la parter și tot nu vin tovarășii să le facă de pe­trecanie. De aceea te rugăm, dra­gă Ghimpene, să-i anunți prin ziar, poate, poate se vor gîndi și la noi, la nop­țile noastre fără tihnă și somn și vor veni cu dezinfecția“. Iată, dragii mei, că mi-am făcut datoria, anunțîndu-i, urmează doar ca de aici încolo să și-o facă și ei ... Spuneam într-una din însem­nările mele, că ajuns în comuna Teiuș, am fost întrebat de un ce­tățean , în cît timp ajunge o scri­soare recomandată din Teiuș la Ighiu ? La care n-am putut să-i dau atunci un răspuns. Îl rog să mă ierte că nu i-am răspuns pînă acum. A trebuit să fac unele in­vestigații la fața locului. Dar ia­tă că un răspuns mai precis mai calificat ni l-a trimis Direc­și­v­a județeană de poștă și teleco­municații Alba, Tovarășe Popa, vă rugăm să vă notați : „Cazul semnalat a fost cercetat cu deo­sebită atenție și s-a stabilit că fostul diriginte, Nicolae Gavrilă, de la Oficiul P.T.T.R. Ighiu, nu s-a preocupat cum trebuie ca poșta și corespondența să fie dis­tribuite la timp, fapt pentru care a fost­­ schimbat din funcție, el avînd și alte abateri". Nu știu dacă sînteți mulțumit de acest răspuns. Mai scrieți-ne. Cu prietenie, SE SPUNE CĂ... ...secretarul general al O.N.U., U Thant, ar intenționa să propu­nă organizarea unei conferințe mondiale asupra stupefiantelor. O­­biectivul acestei reuniuni, notează revista „Paris Match", ar fi sta­bilirea unu acord internațional de extrădare a traficanților de dro­guri. ...in raportul particular pe care i l-a adresat președintelui Nixon, secretarul de stat William Rogers s-a referit la orașul francez Vau­­dreuil ca fiind „orașul cel mai puțin poluat din lume". Intr-adevăr, municipa­litatea acestei localități luat hotărirea să creeze un orga­­­­nism de luptă împotriva poluării. Rezultatele activității l-au făcut pe secretarul de stat american să exclame „avem multe de învățat de la francezi în privința com­baterii poluării mediului înconju­rător". ...ministrul vest-german al apă­rării, Helmut Schmidt, a declarat intr-un interviu acordat revistei „Bild am Sonntag" că „folosirea hașișului, răspîndită mai ales în școli secundare, va crea pro­bleme grave și în cadrul Bun­­deswehrului, deoarece în curînd acești tineri care acum mai în­vață vor fi chemați în rindrile armatei". ...generalul Nguyen Kao Ky s-ar fi întreținut la Saigon cu doi membri ai Congresului american — Morgan Murphie și Robe­r Steales — în legătură cu problema consumului de droguri printre sol­dații americani aflați în Vietnamul de sud. După cum s-a constatat, circa 30 000 de militari americani consumă la ora actuală stupefiante. ...Simon Wiesenthal, care a condus arestarea lui Eichmann în America de Sud, ar intenționa să transfere sediul Centrului de cer­cetări și studii asupra nazismului de la Viena — unde se găsește la ora actuală — în Suedia sau în Olanda. ...podul de lemn de pe insula Chappaquiddick (statul Massa­chusetts), devenit celebru în ur­ma accidentului din 18 iulie 1969 căruia i-a căzut victimă fosta se­cretară a lui Robert Kennedy, Mary Jo Ropedine, este obiectul unor adevărate pelerinaje ale amatori­lor de suveniruri. Ca urmare, tre­buie să se procedeze fie la o reparație capitală, fie la inter­zicerea circulației în această zonă. ...un recent sondaj efectuat la Institutul Gallup arată că un a­­merican adult din opt — adică ap­oximativ 16 milioane de cetă­țeni ai Statelor Unite — intențio­nează să se expatrieze. Această cifră este dublă față de cea în­registrată în 1959 și triplă față de cea din 1946: ...cheltuielile palatului Buckin­gham, reședința londoneză a re­ginei Elisabeth și a familiei sale, s-au soldat în cursul ultimului an fiscal cu un deficit de 100 000 lire sterline. Publicînd știrea, zia­rul „Sunday Telegraph" adaugă că, pentru a acoperi deficitul înre­gistrat în perioada 1970-1971, re­­gina Angliei a făcut apel la ve­niturile personale care-i revin ca ducesă de Lancaster. UNIREA VEDERE A BARAJULUI HIDROCENTRALEI DE PE ARGEȘ. DISTANȚA PINĂ LA QUASARI Dr. Gunn, de la Institutul teh­nologic din California, a obținut dovezi potrivit cărora quasarii — obiecte cosmice foarte străluci­toare, asemănătoare cu stelele — se află la distanțe măsurabile de pe Pămînt. In mijlocul unui grup de galaxii, situat la o depărtare de Pămînt cunoscută, dr. Gunn a descoperit și fotografiat un quasar și, comparînd spectrele luminii a­­cestuia cu cele ale grupului de galaxii, a constatat că ele sunt analoge și au aceeași deplasare spre roșu. Cercetările savantului american au dus la concluzia că distanța de la Pămînt pînă la quanar este de 1-10 miliarde ani-lumină. ANALIZA MATEMATICĂ A EMOȚIILOR In anul 1952, cercetătorul Ale­xander Capuzso și, mai recent, ciberneticianul Manfred Clynes au întreprins diverse experiențe privind și grafică înregistrarea matematică a emoțiilor omenești, provocate de ascultarea muzicii. Ei au ales pentru realizarea ex­periențelor respective piese mu­zicale din cele mai variate, de la marșul militar american „Stars and stripes" și pînă la Simfonia a IV-a a lui Brahms, considerate drept bucăți vesele, generatoare de încredere și optimism. Au fost testate 1 075 persoane, după care Capurso a notat că, dintre piesele muzicale prezentate, cea mai stimulantă și mai populară s-a dovedit a fi marșul „Stars and stripes" (care a întrunit 93 la sută din voturi), în timp ce o canta­tă de Bach nu a obținut decît 50 la sută din voturi. Ciberneticianul Clynes a pus la punct și un a­­parat care înregistra tensiunea psihică a persoanei testate, în timpul audiției muzicale. Astfel, Clynes a reușit să obțină o serie de ideograme a principalelor emoții omenești — dragoste, bu­curie, neliniște, respect și indife­rență — remarcînd că ele sunt uneori foarte asemănătoare la diverși indivizi. Clynes a folosit desenele ideogramelor obținute pentru analizarea principalelor partituri clasice. Scopul vizat — un sistem de psihoterapie muzi­cală. WWWWW. V.W.W.V NAVA PE PERNĂ DE AER Societatea americană „Hover­­marine Transport Ltd." constru­iește o navă de pasageri care se va deplasa deasupra apei, pe baza principiului pernei de aer. Di­mensiunile sale vor fi : 15 m lungime, 6 m lățime. Nava va atinge o viteză de 65 km/h pe o rază de acțiune de aproximativ 325 km. Consumul redus de com­bustibil ce va caracteriza această navă rapidă se datorește folosirii motorului Diesel pentru antrena­rea elicelor. 99OMUL FIZIC“ Ce înseamnă omul fizic, omul ca unitate?“. Un organism alcătuit din 10 000 000 000 000 000 000 000 000 000 atomi . Mușchii care-i pun în mișcare articulațiile își pot schimba lun­gimea cu 50 la sută, dezvoltînd în timpul mersului o energie de 0,1 cp . Inima . .. omului (220 g la fe­mei și 280 g la bărbați adulți) pompează intr-un minut 5 litri de singe; fiecare picătură de sînge conține circa 5 000 000 globule roșii care, puse una lingă alta, ar acoperi o suprafață de 2 000 000 m2 . Corpul omenesc suportă o pre­siune de 20 tone (atmosferică), adusă la zero de o presiune in­terioară egală . La fiecare inspirație, in plămî­­nul omului pătrund 0,50 litri de aer, deși plămînul atinge capaci­tatea de 4 litri . Prin rinichii omului trec, la fie­care 24 de ore, 1 700 litri de sînge. Din cei 14 000 000 000 neuroni cît conține sistemul nervos al omu­lui, abia 4 la sută se folosesc în mod util. In cele 8 ore de somn, omul „asistă" sau „participă" la patru subiecte de film, uneori în culori. ȚINUTURI DE LEGENDĂ Dea­ur Cruietu Caii băteau în pas mărunt col­nicul. Cei șase călăreți se întor­ceau către casele lor. Numai din cînd în cînd, parcă avînd aceleași lucruri să-și spună, schimbau pri­viri între ei, dar fără să zică la ceea ce se gîndeau. Le mai stă­ruiau încă în suflet zăngănitul de arme, vaietele, strigările de vic­torie și parcă vedeau apele Mure­șului pline de leșuri, înroșite de sînge și iar parcă-i vedeau pe Măria Sa, cornițele jucînd pe masa ospățului cu doi turci sub­suoară, doi pe umeri și unul în dinți. — Pînă veți prinde cucul .. . le spusese Măria Sa. Atît să luați. Da, pînă veți prinde acea pasăre din pădurile care de-acum sînt ale voastre. Se întorceau cu sufletul întris­tat. Ionaș, purtat pe al doilea cal, în brațele lui Toma, nu va mai auzi cucul. Căzuse retezat sub iatagane ca un stejar. Il va plînge bătrîna mamă și trupul va primi bine­­cuvîntarea pămîntului. Luptase tare, acum ... ce e și viața asta... Se gîndeau unde îl vor înmor­­minta ... Exista un singur ste­jar din Dealul mireselor, stejarul sub care s-a înfiripat prima lui dragoste. Cădeau frunze și, unde­va, dincolo de zariște se profilau poienile arămii. Pasul domol al cailor se auzea stins sub bolțile de crengi. Liniștea ca de veacuri încerca sufletele celor șase voinici. După un timp, ca și cînd s-ar fi înțeles, Ținutul desprinse cornul de la oblîncul șeii și dădu grai singurătăților. Notele limpezi ca o chemare tremurau în codri și după un alt moment de răgaz se auzi alt corn, venit din adîn­­curi. Bătrînul Grui, rezemat de streșina colibei își aștepta ficiorii. De multe ori, în nopțile lungi, de cînd plecaseră la bătaie se gîndea cu strîngere de inimă la ei și se întreba cu­i se vor întoarce. Acum îi vedea răsărind de după fruntariile codrilor și în ochii lui blînzi se ghicea zîmbetul. Era mîndru bătrînul Grui. Așa cum se așteptase, ficiorii se întorceau senini, la fel de liniștiți. Numai Ionaș nu mai era printre ei să se bucure de cuvintele calde ale bă­­trinului. Il aștepta undeva un ste­jar, pustiit de frunze, pe sub care de acum încolo va trece acea frumoasă ciobăniță, prima lui dragoste și în fiecare primă­vară va răsuna tulnicul ei, ca o mîngîiere, ca un dor prelung, a­­dînc și ca de tulburătoare întris­tare. Bărboasa, bătrîna lui mamă cu ochii umezi, se va gîndi asu­pra trecerii anilor și va numă­ra crengile ce vor crește pentru a umbri somnul adinc, de piatră, al ficiorului ei. — Sfîrșit — Augustin JULA Scrisori de duminică „Sînt elevă în clasa a XlI-a a Liceului „Iacob Mureșianu" din orașul Blaj. Peste puțină vreme cursurile se vor încheia, voi sus­ține examenul de bacalaureat, după care îmi voi îndrepta cu si­guranță pașii înspr­e o instituție de învățămînt superior. De fapt, de abia atunci, și, mai cu sea­mă, după eventuala reușită la examenul de admitere, începe a­­devăratul meu drum, lupta cu greutățile. Pot spune, și­ sunt convinsă de acest lucru, că examenul de admitere este prima bătaie unui absolvent de liceu la por­a­țile vieții. Și poate de aceea ale­gerea facultății, a institutului, a profesiunii viitoare, este atît de importantă, de hotărîtoare, incum­bă atîta responsabilitate. Vei face sau nu față ? Ai sau nu înclina­ții în domeniul ales ? Capitalul de muncă investit va da sau nu roade ? Acolo, la locul de muncă la care vei ajunge după termi­narea facultății ești sau nu folosi­tor, îți aduci sau nu contribuția la realizările colectivului din care faci parte? Iată întrebările care mă frămîntă, în ultimul timp, zi de zi, noapte de noapte Și îmi vine foarte greu să mă fixez a­­supra unui răspuns, să iau o de­cizie. Cînd eram mică, îmi aduc aminte că oricăruia care mă în­treba ce vreau să mă fac îi răs­pundeam hotărîtă „doctoriță" și ca să-mi întăresc spusele înce­peam să pansez toate păpușile. Cînd am crescut mai măricică, cam pe clasa a IV-a sau a V-a, visam să devin învățătoare, iar apoi, pe clasa a X-a m, se pare, nu vedeam profesiune mai fru­moasă ca cea de actriță. Și am ajuns în clasa a XlI-a, nehotă­­rîtă, fără o pasiune anume, fără curajul, pot spune, de a alege. Aș vrea să urmez politehnica dar mi-ar plăcea și științele econo­mice și biologia și istoria ... în­cotro să-mi îndrept pașii ? Și cînd mă gîndesc că mai am doar o săptămînă de școală ...“ Dragă Mariana, îți înțeleg foarte bine frămîntările și zba­terile, firești pentru un tinăr care se află în pragul maturității. Și sunt sigur că nu ești singura în această situație, deși poate alții și-au fixat mult mai înainte un ideal pe plan profesional și i-au rămas credincioși. Ca și ție, îmi vine foarte greu să-ți reco­mand ce cale să urmezi. Nu cu­nosc înclinațiile tale, ce aptitu­dini ai înspre o materie de in­­vățămînt sau alta, ce te atrage in mod deosebit. Dar, fără intîr­­ziere, cu concursul părinților, al profesorilor, după­ o lucidă și exigentă cugetare, trebuie să te fixezi asupra școlii la care să dai examen. Mai este atît de puțină vreme și atît de mult de învățat­ îndrăgostit de fotbal și mare admirator al tricolorilor, Oneț din Cîmpeni ne roagă Mihai să publicăm în coloanele ziarului o epigramă dedicată reprezentanți­lor noștri care întîlnesc astăzi la Bratislava, în cadrul preliminarii­lor Cupei Europei, echipa Ceho­slovaciei. Chiar dacă avem re­zerve în privința calității artis­tice a epigramei, pentru optimis­mul ei considerăm că merită să vadă lumina tiparului. Să o ci­tim împreună : „11 lei la Bratis­lava / Se-nu­lnesc cu 11 miei/ Și pentru a noastră slavă / Leii-i vor mînca pe ... ei." Avem to­tuși o nedumerire : care sînt leii, și care mieii ? Nicolae POȘTAȘUL .■.'.V.V.V.V.V/iW.'.V V.V.'.V.’.W.WW.V.V.V.V.V.'AW.V.V.W/. V.ViV.V."iVJV.V.■/AVASY„WV..'AV.VAWA'.VAVA, 1 Dll'ilIU KOMI PE MEIEMEE HEBEI (I) Primele informații despre bo­găția de aur a Daciei ne sunt transmise de către părintele is­toriei, Herodot, care vorbind despre expedițiile lui Darius, regele perșilor, pe meleagurile noastre, amintește că ar fi fost atras în aceste expediții de au­rul rîului Maris (Mureș), în­suși împăratul Traian, atunci cînd a început războiul împo­triva dacilor, avea printre alte motive și bogăția de aur pe care știa că o avea țara lor, iar graba cu care organizează mili­­tărește Dacia și intensifică mi­neritul și instituirea tot atît de repede a unui procurator au­­rariorum la Ampelum (Zlatna) și a unor subprocuratori la Albur­­nus minor (Abrud) și Baia de Criș, evidențiază și mai mult interesul mare pe care-l acorda bogățiilor de aici. De altfel, și toponimia susține această afir­mație, deoarece slavonescul „Troian“ de lîngă Zlatna nu este altceva decit Platoul lui Traian, unde după unele izvoare istorice Traian, după înfrînge­­rea Daciei, ar fi organizat ar­matei sale o mare festivitate. De asemenea, este cunoscut că în timpul romanilor Ampelum era capitala districtului aurifer al Transilvaniei, iar după unii cercetători localitatea ar fi fost înființată de dalmatini, aduși aici de romani ca vestiți cunos­cători ai exploatării aurului care se găsea din abundență pe toate pîraiele. Imensele bogă­ții cu care s-au înapoiat Roma învingătorii au fost eva­la­luate de către istoriograful I. Licius, la 5 milioane libre de aur, aur care provenea din măruntaiele Munților Apuseni. Se săvîrșiseră aproape două secole de cînd romanii cuce­riseră Dacia și începuse pe­rioada de declin a imensului imperiu roman. In societatea romană clasele productive a­­proape dispăruseră, iar cele parazitare sporiseră necontenit Sfirșitul secolului doi și înce­putul celui de al treilea găsesc apusul într-o gravă criză fi­nanciară, iar către secolul IV lipsa de bani ajunsese atît de mare încît se primea plata im­pozitelor în grîne și tot astfel se plăteau și salariile. La agravarea situației impe­riului contribuia și anarhia mi­litară din pricină că armata nu mai era ca odinioară, națională, formată din legiuni de țărani liberi, proprietari de pămînt, clasă care dispăruse cu totul. Legiunile amestecate cu merce­nari străini luptau pentru bani și le lipsea dragostea vechilor legionari. Epocă a așa-zisei domnii a soldaților cînd împărații aleși de soldați nu se îngrijeau de­cît să aibă bani mulți cu care să întrețină bunăvoința solda­ților pentru ei, cînd la Roma tronul era vîndut de preto­­rieni, militarii din Carintum proclamă împărat pe un general viteaz — Septimius Severus Lu­cius (193-211). Noul împărat, printr-o severitate extraordina­ră, a înfrînt pentru un timp trupele pretoriene, instaurînd disciplina care lipsea atît de mult. Septimiu Sever încredin­țează toate puterile statului to­varășilor săi de arme, ofițerilor în care avea încredere. Lui Septimiu Sever i se datorează înfrumusețarea Romei cu multe edificii, organizarea provincii­lor și popularea lor cu colonii romane, printre care și Dacia pe care o și vizitează. Florian MOLDOVAN, Biblioteca municipală Timișoara. (VA URMA) DUMINICA, 16 MAI 1971 Potrivit unui cercetător a­­merican care studiază posibi­litățile de prezicere a mișcă­rilor seismice, acestea ar fi mai ușor de controlat decît de detectat. Dr. John Healy a declarat recent că experiențele făcute în puțurile petrolifere ,din sta­tul Colorado au arătat că am­plitudinea mișcărilor seismice ar putea fi în mod substanțial redusă cu ajutorul infiltrații­lor de apă — sau alt lichid — în puțurile foarte actinei. FRANȚA. In prezent se acordă o importanță deosebită cercetării științifice în domeniul spațial. Acest manechin este dotat cu un „sistem nervos electronic" ce măsoară accelerațiile și decelera­­țiile ce apar la viitorii astronauți. ORIZONTAL : Industria de prelucrare a lemnului și-a în­deplinit sarcinile prevăzute in această perioadă, 1966-1970, cu 40 zile mai devreme, realizîn­­du-se un spor de producție pînă la sfirșitul anului 1970 de 2,2 miliarde lei.­­ Produsele in­dustriei lemnului peste hotare. 2. Instalație pentru depozitarea așchiilor în fabricile de P.A.L. și P.F.L. — Cu capacitate de muncă scăzută. 3. In Bihor I — Stau în presă. — Popoare. 4. A­­limentează conducta centrală de colectare a prafului. 5. Mic­șorare. — E după pește . 6. Cu­cerește I — Localitate în Elve­ția. 7. Așa sunt fibrele de lemn înainte de formarea covorului la fabricarea P.F.L. — Este in continuă scădere. 8. Semifa­bricate superioare din lemn, sub formă de plăci, a cărei produc­ție va crește in 1971 cu 30 la sută. 9. Unge cu unt I - Baltă. — Sat de munte în Caucaz. 10. In văzduh ! — Abisuri I Isis. 11. Instrument muzical — Valuri. 12. Au rolul de a contr­ola mer­sul procesului tehnologic, exe­­cutînd încercări ale produselor. 13. Utilaj de bază în fabrica­rea P.F.L., care transformă aș­chiile în fibre. — Radu Zamfir. VERTICAL : 1. Agent de în­călzire și de tratare termică utilizat în prelucrarea lemnu­lui (pl.). — Țară europeană.­­ 1. Construcție din lemn. 2. Nega­­ție. — a acoperi o piesă cu a­baiț. 3. Cea a fagului poate fi­­ roșie sau stelată. Elemente ale­­ fibrelor. — Post într-o echipă îl de fotbal. 4. Operații prin­­ care se repară o piesă cu de­­­­fecțiuni. Instrument realizat din lemn.5. De două ori cite una ! $­­ Ghicește in cafea ! — Carte­a de joc (reg.). — Barbu Baranga.­­ 6. Instalație folosită la fabrica­­­­rea P.F.L., ce are rolul de a trata termic așchiile pentru de­­m­i­fibrare. 7. Clasă de cherestea. 1 — Cu soț (fem­.). 8. Eugen Brad­­u­ Asia 1 — Plăci înnobilate la­­ C.I.L. cu 25, 2 la sută (mase.). 9 A riposta.­­ Numai la în­­­­­ ceput ! — Atol nesfîrșit. 10. Ni- i covale. — Nu lipsește din nici k un atelier. 11. înainte. — A lu­­t era pămîntul 1 — Stat de unde î importăm utilaje pentru fabrica­­ de P.F.L.-uscat din Sebeș. 12.­­ Despic 1 — Utilaj de bază din­­ fabricile sectorului nostru. — Treieriș ! 13. Se țin pentru buș­­t­o teni, pentru cherestea, placaj,­­ etc. — Cel al lemnului are di­­­­ferite mărimi și culori, în func­­­­ție de specie. î Cuvinte rare : ARN, AUIT. j Ing. Stânca VALERIU S \ LA MASA TtO GAJA-SALCIUA DEZLEGAREA JOCURILOR DISTRACTIVE APĂRUTE IN NR. 998 AL ZIARULUI NOSTRU , TransilvaNia — Orașe : OrizOntal : 1) ALBA IULIA ; I 2) BULA-TURDA ; 3) APARA- I DEAL ; 4) DEJ - RIU - SE ; 7 5) N - SI — SO — S ; 6) I1 CISTEI - ROD ; 7) L­­­IE­T V BRAD ; 8) URBAN — EDIL ; t 9) JOI — ALBE­­­U ; 10) II HUNEDOARA. • Muzicală : PETULA ELARC — CINTA LA PARIS CU MINA DEZLEGAREA CAREULUI „POLICROMIE" APARUT IN NR. 1002 DIN 13 MAI 1971 ORizOntal : 1) OCTAVIAN GO­­GA ; 2) RIURI — OARA — L.; 3) ALBASTRU - ZOB ; 4) S­­­AMAN — CRETA ; 5) EN - AR­­­D — O — II ; 6) DE - EMINESCU ; 7) A — VE — AMU — TEL ; 8) CREANGA — ER — I ; 9) TAR — AI — GRAIA ; 10) OPACI - ARGUS ; 11) RACOVIȚĂ - SAT ; 12) IN - CALINESCU.

Next