Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-16 / nr. 1004
Panina a 2 a Pe unde am mai umblat și ce-am mai văzut, am să vi le spun, dragii mei, în rîndurile care urmează. Ce mi-a fost dat să aud la Sebeș, de la niște tineri care locuiesc în blocul 110 garsoniere, strada Kogălniceanu nr. 46? De mai mult timp nu au apă și lumină la etajul IV. Și asta ar mai fi cum ar fi, dar de o vreme încoace au început să le facă vizite niște oaspeți nocturni. De unde au venit, nu știe nimeni, nici chiar specialiștii în asemenea gîngănii. De ce tocmai aceștia. O să vedeți îndată ce vă voi spune cine sunt acești oaspeți cu totul și cu totul nepoftiți ai garsonierelor. Ei bine, nu vă puneți prea mult la lucru intuiția, oaspeții de care se plîng locatarii sunt niște biete insecte. „Vai de el somn, pe care-l dormim, mi-au spus aceștia în cor. Toată noaptea stăm cu lumina aprinsă și vînăm ploșnițe. Uneori ne apucă și visul, ne întrecem care capturează mai multe. Pînă la n-am răzbit cu vînătoarea. urmă Am încercat să le distrugem cu substanțe toxice dar degeaba. Dacă am văzut că nici cum nu putem scăpa de ele, am anunțat pe cei în cauză dar n-a venit nimeni nici în zi de astăzi. De cîteva zile ploșnițele au pornit în exod spre etajul III al blocului. Cine știe, poate peste o săptămînădouă, ajung la parter și tot nu vin tovarășii să le facă de petrecanie. De aceea te rugăm, dragă Ghimpene, să-i anunți prin ziar, poate, poate se vor gîndi și la noi, la nopțile noastre fără tihnă și somn și vor veni cu dezinfecția“. Iată, dragii mei, că mi-am făcut datoria, anunțîndu-i, urmează doar ca de aici încolo să și-o facă și ei ... Spuneam într-una din însemnările mele, că ajuns în comuna Teiuș, am fost întrebat de un cetățean , în cît timp ajunge o scrisoare recomandată din Teiuș la Ighiu ? La care n-am putut să-i dau atunci un răspuns. Îl rog să mă ierte că nu i-am răspuns pînă acum. A trebuit să fac unele investigații la fața locului. Dar iată că un răspuns mai precis mai calificat ni l-a trimis Direcșiva județeană de poștă și telecomunicații Alba, Tovarășe Popa, vă rugăm să vă notați : „Cazul semnalat a fost cercetat cu deosebită atenție și s-a stabilit că fostul diriginte, Nicolae Gavrilă, de la Oficiul P.T.T.R. Ighiu, nu s-a preocupat cum trebuie ca poșta și corespondența să fie distribuite la timp, fapt pentru care a fost schimbat din funcție, el avînd și alte abateri". Nu știu dacă sînteți mulțumit de acest răspuns. Mai scrieți-ne. Cu prietenie, SE SPUNE CĂ... ...secretarul general al O.N.U., U Thant, ar intenționa să propună organizarea unei conferințe mondiale asupra stupefiantelor. Obiectivul acestei reuniuni, notează revista „Paris Match", ar fi stabilirea unu acord internațional de extrădare a traficanților de droguri. ...in raportul particular pe care i l-a adresat președintelui Nixon, secretarul de stat William Rogers s-a referit la orașul francez Vaudreuil ca fiind „orașul cel mai puțin poluat din lume". Intr-adevăr, municipalitatea acestei localități luat hotărirea să creeze un organism de luptă împotriva poluării. Rezultatele activității l-au făcut pe secretarul de stat american să exclame „avem multe de învățat de la francezi în privința combaterii poluării mediului înconjurător". ...ministrul vest-german al apărării, Helmut Schmidt, a declarat intr-un interviu acordat revistei „Bild am Sonntag" că „folosirea hașișului, răspîndită mai ales în școli secundare, va crea probleme grave și în cadrul Bundeswehrului, deoarece în curînd acești tineri care acum mai învață vor fi chemați în rindrile armatei". ...generalul Nguyen Kao Ky s-ar fi întreținut la Saigon cu doi membri ai Congresului american — Morgan Murphie și Rober Steales — în legătură cu problema consumului de droguri printre soldații americani aflați în Vietnamul de sud. După cum s-a constatat, circa 30 000 de militari americani consumă la ora actuală stupefiante. ...Simon Wiesenthal, care a condus arestarea lui Eichmann în America de Sud, ar intenționa să transfere sediul Centrului de cercetări și studii asupra nazismului de la Viena — unde se găsește la ora actuală — în Suedia sau în Olanda. ...podul de lemn de pe insula Chappaquiddick (statul Massachusetts), devenit celebru în urma accidentului din 18 iulie 1969 căruia i-a căzut victimă fosta secretară a lui Robert Kennedy, Mary Jo Ropedine, este obiectul unor adevărate pelerinaje ale amatorilor de suveniruri. Ca urmare, trebuie să se procedeze fie la o reparație capitală, fie la interzicerea circulației în această zonă. ...un recent sondaj efectuat la Institutul Gallup arată că un american adult din opt — adică apoximativ 16 milioane de cetățeni ai Statelor Unite — intenționează să se expatrieze. Această cifră este dublă față de cea înregistrată în 1959 și triplă față de cea din 1946: ...cheltuielile palatului Buckingham, reședința londoneză a reginei Elisabeth și a familiei sale, s-au soldat în cursul ultimului an fiscal cu un deficit de 100 000 lire sterline. Publicînd știrea, ziarul „Sunday Telegraph" adaugă că, pentru a acoperi deficitul înregistrat în perioada 1970-1971, regina Angliei a făcut apel la veniturile personale care-i revin ca ducesă de Lancaster. UNIREA VEDERE A BARAJULUI HIDROCENTRALEI DE PE ARGEȘ. DISTANȚA PINĂ LA QUASARI Dr. Gunn, de la Institutul tehnologic din California, a obținut dovezi potrivit cărora quasarii — obiecte cosmice foarte strălucitoare, asemănătoare cu stelele — se află la distanțe măsurabile de pe Pămînt. In mijlocul unui grup de galaxii, situat la o depărtare de Pămînt cunoscută, dr. Gunn a descoperit și fotografiat un quasar și, comparînd spectrele luminii acestuia cu cele ale grupului de galaxii, a constatat că ele sunt analoge și au aceeași deplasare spre roșu. Cercetările savantului american au dus la concluzia că distanța de la Pămînt pînă la quanar este de 1-10 miliarde ani-lumină. ANALIZA MATEMATICĂ A EMOȚIILOR In anul 1952, cercetătorul Alexander Capuzso și, mai recent, ciberneticianul Manfred Clynes au întreprins diverse experiențe privind și grafică înregistrarea matematică a emoțiilor omenești, provocate de ascultarea muzicii. Ei au ales pentru realizarea experiențelor respective piese muzicale din cele mai variate, de la marșul militar american „Stars and stripes" și pînă la Simfonia a IV-a a lui Brahms, considerate drept bucăți vesele, generatoare de încredere și optimism. Au fost testate 1 075 persoane, după care Capurso a notat că, dintre piesele muzicale prezentate, cea mai stimulantă și mai populară s-a dovedit a fi marșul „Stars and stripes" (care a întrunit 93 la sută din voturi), în timp ce o cantată de Bach nu a obținut decît 50 la sută din voturi. Ciberneticianul Clynes a pus la punct și un aparat care înregistra tensiunea psihică a persoanei testate, în timpul audiției muzicale. Astfel, Clynes a reușit să obțină o serie de ideograme a principalelor emoții omenești — dragoste, bucurie, neliniște, respect și indiferență — remarcînd că ele sunt uneori foarte asemănătoare la diverși indivizi. Clynes a folosit desenele ideogramelor obținute pentru analizarea principalelor partituri clasice. Scopul vizat — un sistem de psihoterapie muzicală. WWWWW. V.W.W.V NAVA PE PERNĂ DE AER Societatea americană „Hovermarine Transport Ltd." construiește o navă de pasageri care se va deplasa deasupra apei, pe baza principiului pernei de aer. Dimensiunile sale vor fi : 15 m lungime, 6 m lățime. Nava va atinge o viteză de 65 km/h pe o rază de acțiune de aproximativ 325 km. Consumul redus de combustibil ce va caracteriza această navă rapidă se datorește folosirii motorului Diesel pentru antrenarea elicelor. 99OMUL FIZIC“ Ce înseamnă omul fizic, omul ca unitate?“. Un organism alcătuit din 10 000 000 000 000 000 000 000 000 000 atomi . Mușchii care-i pun în mișcare articulațiile își pot schimba lungimea cu 50 la sută, dezvoltînd în timpul mersului o energie de 0,1 cp . Inima . .. omului (220 g la femei și 280 g la bărbați adulți) pompează intr-un minut 5 litri de singe; fiecare picătură de sînge conține circa 5 000 000 globule roșii care, puse una lingă alta, ar acoperi o suprafață de 2 000 000 m2 . Corpul omenesc suportă o presiune de 20 tone (atmosferică), adusă la zero de o presiune interioară egală . La fiecare inspirație, in plămînul omului pătrund 0,50 litri de aer, deși plămînul atinge capacitatea de 4 litri . Prin rinichii omului trec, la fiecare 24 de ore, 1 700 litri de sînge. Din cei 14 000 000 000 neuroni cît conține sistemul nervos al omului, abia 4 la sută se folosesc în mod util. In cele 8 ore de somn, omul „asistă" sau „participă" la patru subiecte de film, uneori în culori. ȚINUTURI DE LEGENDĂ Deaur Cruietu Caii băteau în pas mărunt colnicul. Cei șase călăreți se întorceau către casele lor. Numai din cînd în cînd, parcă avînd aceleași lucruri să-și spună, schimbau priviri între ei, dar fără să zică la ceea ce se gîndeau. Le mai stăruiau încă în suflet zăngănitul de arme, vaietele, strigările de victorie și parcă vedeau apele Mureșului pline de leșuri, înroșite de sînge și iar parcă-i vedeau pe Măria Sa, cornițele jucînd pe masa ospățului cu doi turci subsuoară, doi pe umeri și unul în dinți. — Pînă veți prinde cucul .. . le spusese Măria Sa. Atît să luați. Da, pînă veți prinde acea pasăre din pădurile care de-acum sînt ale voastre. Se întorceau cu sufletul întristat. Ionaș, purtat pe al doilea cal, în brațele lui Toma, nu va mai auzi cucul. Căzuse retezat sub iatagane ca un stejar. Il va plînge bătrîna mamă și trupul va primi binecuvîntarea pămîntului. Luptase tare, acum ... ce e și viața asta... Se gîndeau unde îl vor înmorminta ... Exista un singur stejar din Dealul mireselor, stejarul sub care s-a înfiripat prima lui dragoste. Cădeau frunze și, undeva, dincolo de zariște se profilau poienile arămii. Pasul domol al cailor se auzea stins sub bolțile de crengi. Liniștea ca de veacuri încerca sufletele celor șase voinici. După un timp, ca și cînd s-ar fi înțeles, Ținutul desprinse cornul de la oblîncul șeii și dădu grai singurătăților. Notele limpezi ca o chemare tremurau în codri și după un alt moment de răgaz se auzi alt corn, venit din adîncuri. Bătrînul Grui, rezemat de streșina colibei își aștepta ficiorii. De multe ori, în nopțile lungi, de cînd plecaseră la bătaie se gîndea cu strîngere de inimă la ei și se întreba cui se vor întoarce. Acum îi vedea răsărind de după fruntariile codrilor și în ochii lui blînzi se ghicea zîmbetul. Era mîndru bătrînul Grui. Așa cum se așteptase, ficiorii se întorceau senini, la fel de liniștiți. Numai Ionaș nu mai era printre ei să se bucure de cuvintele calde ale bătrinului. Il aștepta undeva un stejar, pustiit de frunze, pe sub care de acum încolo va trece acea frumoasă ciobăniță, prima lui dragoste și în fiecare primăvară va răsuna tulnicul ei, ca o mîngîiere, ca un dor prelung, adînc și ca de tulburătoare întristare. Bărboasa, bătrîna lui mamă cu ochii umezi, se va gîndi asupra trecerii anilor și va număra crengile ce vor crește pentru a umbri somnul adinc, de piatră, al ficiorului ei. — Sfîrșit — Augustin JULA Scrisori de duminică „Sînt elevă în clasa a XlI-a a Liceului „Iacob Mureșianu" din orașul Blaj. Peste puțină vreme cursurile se vor încheia, voi susține examenul de bacalaureat, după care îmi voi îndrepta cu siguranță pașii înspre o instituție de învățămînt superior. De fapt, de abia atunci, și, mai cu seamă, după eventuala reușită la examenul de admitere, începe adevăratul meu drum, lupta cu greutățile. Pot spune, și sunt convinsă de acest lucru, că examenul de admitere este prima bătaie unui absolvent de liceu la porațile vieții. Și poate de aceea alegerea facultății, a institutului, a profesiunii viitoare, este atît de importantă, de hotărîtoare, incumbă atîta responsabilitate. Vei face sau nu față ? Ai sau nu înclinații în domeniul ales ? Capitalul de muncă investit va da sau nu roade ? Acolo, la locul de muncă la care vei ajunge după terminarea facultății ești sau nu folositor, îți aduci sau nu contribuția la realizările colectivului din care faci parte? Iată întrebările care mă frămîntă, în ultimul timp, zi de zi, noapte de noapte Și îmi vine foarte greu să mă fixez asupra unui răspuns, să iau o decizie. Cînd eram mică, îmi aduc aminte că oricăruia care mă întreba ce vreau să mă fac îi răspundeam hotărîtă „doctoriță" și ca să-mi întăresc spusele începeam să pansez toate păpușile. Cînd am crescut mai măricică, cam pe clasa a IV-a sau a V-a, visam să devin învățătoare, iar apoi, pe clasa a X-a m, se pare, nu vedeam profesiune mai frumoasă ca cea de actriță. Și am ajuns în clasa a XlI-a, nehotărîtă, fără o pasiune anume, fără curajul, pot spune, de a alege. Aș vrea să urmez politehnica dar mi-ar plăcea și științele economice și biologia și istoria ... încotro să-mi îndrept pașii ? Și cînd mă gîndesc că mai am doar o săptămînă de școală ...“ Dragă Mariana, îți înțeleg foarte bine frămîntările și zbaterile, firești pentru un tinăr care se află în pragul maturității. Și sunt sigur că nu ești singura în această situație, deși poate alții și-au fixat mult mai înainte un ideal pe plan profesional și i-au rămas credincioși. Ca și ție, îmi vine foarte greu să-ți recomand ce cale să urmezi. Nu cunosc înclinațiile tale, ce aptitudini ai înspre o materie de invățămînt sau alta, ce te atrage in mod deosebit. Dar, fără intîrziere, cu concursul părinților, al profesorilor, după o lucidă și exigentă cugetare, trebuie să te fixezi asupra școlii la care să dai examen. Mai este atît de puțină vreme și atît de mult de învățat îndrăgostit de fotbal și mare admirator al tricolorilor, Oneț din Cîmpeni ne roagă Mihai să publicăm în coloanele ziarului o epigramă dedicată reprezentanților noștri care întîlnesc astăzi la Bratislava, în cadrul preliminariilor Cupei Europei, echipa Cehoslovaciei. Chiar dacă avem rezerve în privința calității artistice a epigramei, pentru optimismul ei considerăm că merită să vadă lumina tiparului. Să o citim împreună : „11 lei la Bratislava / Se-nulnesc cu 11 miei/ Și pentru a noastră slavă / Leii-i vor mînca pe ... ei." Avem totuși o nedumerire : care sînt leii, și care mieii ? Nicolae POȘTAȘUL .■.'.V.V.V.V.V/iW.'.V V.V.'.V.’.W.WW.V.V.V.V.V.'AW.V.V.W/. V.ViV.V."iVJV.V.■/AVASY„WV..'AV.VAWA'.VAVA, 1 Dll'ilIU KOMI PE MEIEMEE HEBEI (I) Primele informații despre bogăția de aur a Daciei ne sunt transmise de către părintele istoriei, Herodot, care vorbind despre expedițiile lui Darius, regele perșilor, pe meleagurile noastre, amintește că ar fi fost atras în aceste expediții de aurul rîului Maris (Mureș), însuși împăratul Traian, atunci cînd a început războiul împotriva dacilor, avea printre alte motive și bogăția de aur pe care știa că o avea țara lor, iar graba cu care organizează militărește Dacia și intensifică mineritul și instituirea tot atît de repede a unui procurator aurariorum la Ampelum (Zlatna) și a unor subprocuratori la Alburnus minor (Abrud) și Baia de Criș, evidențiază și mai mult interesul mare pe care-l acorda bogățiilor de aici. De altfel, și toponimia susține această afirmație, deoarece slavonescul „Troian“ de lîngă Zlatna nu este altceva decit Platoul lui Traian, unde după unele izvoare istorice Traian, după înfrîngerea Daciei, ar fi organizat armatei sale o mare festivitate. De asemenea, este cunoscut că în timpul romanilor Ampelum era capitala districtului aurifer al Transilvaniei, iar după unii cercetători localitatea ar fi fost înființată de dalmatini, aduși aici de romani ca vestiți cunoscători ai exploatării aurului care se găsea din abundență pe toate pîraiele. Imensele bogății cu care s-au înapoiat Roma învingătorii au fost evalaluate de către istoriograful I. Licius, la 5 milioane libre de aur, aur care provenea din măruntaiele Munților Apuseni. Se săvîrșiseră aproape două secole de cînd romanii cuceriseră Dacia și începuse perioada de declin a imensului imperiu roman. In societatea romană clasele productive aproape dispăruseră, iar cele parazitare sporiseră necontenit Sfirșitul secolului doi și începutul celui de al treilea găsesc apusul într-o gravă criză financiară, iar către secolul IV lipsa de bani ajunsese atît de mare încît se primea plata impozitelor în grîne și tot astfel se plăteau și salariile. La agravarea situației imperiului contribuia și anarhia militară din pricină că armata nu mai era ca odinioară, națională, formată din legiuni de țărani liberi, proprietari de pămînt, clasă care dispăruse cu totul. Legiunile amestecate cu mercenari străini luptau pentru bani și le lipsea dragostea vechilor legionari. Epocă a așa-zisei domnii a soldaților cînd împărații aleși de soldați nu se îngrijeau decît să aibă bani mulți cu care să întrețină bunăvoința soldaților pentru ei, cînd la Roma tronul era vîndut de pretorieni, militarii din Carintum proclamă împărat pe un general viteaz — Septimius Severus Lucius (193-211). Noul împărat, printr-o severitate extraordinară, a înfrînt pentru un timp trupele pretoriene, instaurînd disciplina care lipsea atît de mult. Septimiu Sever încredințează toate puterile statului tovarășilor săi de arme, ofițerilor în care avea încredere. Lui Septimiu Sever i se datorează înfrumusețarea Romei cu multe edificii, organizarea provinciilor și popularea lor cu colonii romane, printre care și Dacia pe care o și vizitează. Florian MOLDOVAN, Biblioteca municipală Timișoara. (VA URMA) DUMINICA, 16 MAI 1971 Potrivit unui cercetător american care studiază posibilitățile de prezicere a mișcărilor seismice, acestea ar fi mai ușor de controlat decît de detectat. Dr. John Healy a declarat recent că experiențele făcute în puțurile petrolifere ,din statul Colorado au arătat că amplitudinea mișcărilor seismice ar putea fi în mod substanțial redusă cu ajutorul infiltrațiilor de apă — sau alt lichid — în puțurile foarte actinei. FRANȚA. In prezent se acordă o importanță deosebită cercetării științifice în domeniul spațial. Acest manechin este dotat cu un „sistem nervos electronic" ce măsoară accelerațiile și decelerațiile ce apar la viitorii astronauți. ORIZONTAL : Industria de prelucrare a lemnului și-a îndeplinit sarcinile prevăzute in această perioadă, 1966-1970, cu 40 zile mai devreme, realizîndu-se un spor de producție pînă la sfirșitul anului 1970 de 2,2 miliarde lei. Produsele industriei lemnului peste hotare. 2. Instalație pentru depozitarea așchiilor în fabricile de P.A.L. și P.F.L. — Cu capacitate de muncă scăzută. 3. In Bihor I — Stau în presă. — Popoare. 4. Alimentează conducta centrală de colectare a prafului. 5. Micșorare. — E după pește . 6. Cucerește I — Localitate în Elveția. 7. Așa sunt fibrele de lemn înainte de formarea covorului la fabricarea P.F.L. — Este in continuă scădere. 8. Semifabricate superioare din lemn, sub formă de plăci, a cărei producție va crește in 1971 cu 30 la sută. 9. Unge cu unt I - Baltă. — Sat de munte în Caucaz. 10. In văzduh ! — Abisuri I Isis. 11. Instrument muzical — Valuri. 12. Au rolul de a controla mersul procesului tehnologic, executînd încercări ale produselor. 13. Utilaj de bază în fabricarea P.F.L., care transformă așchiile în fibre. — Radu Zamfir. VERTICAL : 1. Agent de încălzire și de tratare termică utilizat în prelucrarea lemnului (pl.). — Țară europeană. 1. Construcție din lemn. 2. Negație. — a acoperi o piesă cu abaiț. 3. Cea a fagului poate fi roșie sau stelată. Elemente ale fibrelor. — Post într-o echipă îl de fotbal. 4. Operații prin care se repară o piesă cu defecțiuni. Instrument realizat din lemn.5. De două ori cite una ! $ Ghicește in cafea ! — Cartea de joc (reg.). — Barbu Baranga. 6. Instalație folosită la fabricarea P.F.L., ce are rolul de a trata termic așchiile pentru demifibrare. 7. Clasă de cherestea. 1 — Cu soț (fem.). 8. Eugen Bradu Asia 1 — Plăci înnobilate la C.I.L. cu 25, 2 la sută (mase.). 9 A riposta. Numai la în ceput ! — Atol nesfîrșit. 10. Ni- i covale. — Nu lipsește din nici k un atelier. 11. înainte. — A lut era pămîntul 1 — Stat de unde î importăm utilaje pentru fabrica de P.F.L.-uscat din Sebeș. 12. Despic 1 — Utilaj de bază din fabricile sectorului nostru. — Treieriș ! 13. Se țin pentru bușto teni, pentru cherestea, placaj, etc. — Cel al lemnului are diferite mărimi și culori, în funcție de specie. î Cuvinte rare : ARN, AUIT. j Ing. Stânca VALERIU S \ LA MASA TtO GAJA-SALCIUA DEZLEGAREA JOCURILOR DISTRACTIVE APĂRUTE IN NR. 998 AL ZIARULUI NOSTRU , TransilvaNia — Orașe : OrizOntal : 1) ALBA IULIA ; I 2) BULA-TURDA ; 3) APARA- I DEAL ; 4) DEJ - RIU - SE ; 7 5) N - SI — SO — S ; 6) I1 CISTEI - ROD ; 7) LIET V BRAD ; 8) URBAN — EDIL ; t 9) JOI — ALBEU ; 10) II HUNEDOARA. • Muzicală : PETULA ELARC — CINTA LA PARIS CU MINA DEZLEGAREA CAREULUI „POLICROMIE" APARUT IN NR. 1002 DIN 13 MAI 1971 ORizOntal : 1) OCTAVIAN GOGA ; 2) RIURI — OARA — L.; 3) ALBASTRU - ZOB ; 4) SAMAN — CRETA ; 5) EN - ARD — O — II ; 6) DE - EMINESCU ; 7) A — VE — AMU — TEL ; 8) CREANGA — ER — I ; 9) TAR — AI — GRAIA ; 10) OPACI - ARGUS ; 11) RACOVIȚĂ - SAT ; 12) IN - CALINESCU.