Unirea, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-11 / nr. 1026

VINERI, 11 IUNIE 1971 Ce p­&&t em­e KicLică ut I­­ *: : „ „ ettuiutea KíXM fcJiá /­­____tg_, I (Urmare din pag 1) SIMION COMȘA, cooperator : Sunt de aici din comună și pot spune că am cunoscut-o, și înainte cu ani în urmă, și acum. S-au fă­cut multe treburi bune. Avem a­­cum magazine, unități de prestă­ri servicii, cămin cultural și mul­­te altele. Ce aș vrea eu însă să spun este faptul că munca unora nu se ridică la nivelul eforturilor depuse de partidul și de statul nostru pentru a ne asigura tot ce ne trebuie. De exemplu, în ultima vreme lipsesc din magazine becuri, cafele și alte produse, care în altă parte există. Deși azi­ mîine vine vremea secerișului, nu gă­sești la noi, la magazin, nici o seceră. După cum se cunoaște ne aflăm în toiul stropitului viilor. Avem mare nevoie de piatră vî­­nătă, cum îi zicem noi, dar o gă­sim cînd și cînd. Aș mai ridica apoi problema plinii. Nu zice ni­meni că nu este pîine. Este su­ficientă, dar nu o găsești la ora potrivită. Te duci dimineața la lucru, să zicem la ora 8, și atunci nu găsești pîine. Pîinea se aduce abia la ora 9. De ce nu se poate face aprovizionarea cu pîine seara ? IOAN BARNA — lucrător la secția cizmărie . In ultimii ani au fost înființate în comună mai mul­te unități de prestări servicii, lu­cru care a făcut ca cetățenii să-și rezolve anumite nevoi aici, pe plan local, și nu în altă parte. Este încă o dovadă a faptului că satul nostru se apropie tot mai mult de oraș. Ca lucrător la secția ciz­mărie, aș vrea să ridic problema aprovizionării cu unele materiale, și nu cu cele principale ca : piele, talpă etc, ci cu soluții de lipit, ca­lapoade, cuie și altele, care sunt la fel de necesare. De asemenea, aș propune ca în sezonul de toam­nă și iarnă, dacă se poate bine­înțeles, să fie detașat aici încă un meșter, deoarece e foarte mult de lucru în această perioadă și unul singur face față cu greu. Ar creș­te astfel operativitatea în execu­tarea reparațiilor și calitatea aces­tora. ARMEANA CIRNAT — coopera­toare . Muncim și cîștigăm bine. Normal, vrem să ne îmbrăcăm frumos și, de ce nu, elegant. Noi care suntem­ de la sat, nu avem voie să purtăm haine din stofe mai fine, încălțăminte mai fru­moasă, mai durabilă ? La noi, la magazin, nu se aduc asemenea stofe și încălțăminte. Trebuie să ne ducem după ele la Teiuș, Alba Iulia sau la Blaj., De ce? NICOLAE CLEJA — profesor, Școala generală Cistei . In comu­na Mihalț s-au făcut multe, și aș putea înșira aici o serie întreagă de realizări. Dar și pretențiile oa­menilor au crescut. Se simte ne­voia lărgirii secțiilor de servicii existente, care fac prestări față din ce în ce mai greu solicitărilor populației, aflată într-o creștere continuă. Actualul magazin sătesc e mult prea mic pentru volumul de mărfuri cerut de populație. Desigur, aceste lucruri nu se pot face peste noapte și noi știm trea­ba asta. Consiliul popular comu­nal trebuie să ia în studiu această problemă și, dacă nu la anul vii­tor, cel mai prinde, în planul tîrziu în 1973 să său, construcția unui magazin sătesc mai spațios. O problemă care mă deranjează mult este sărăcia cărților în ma­gazinul nostru. Nu întotdeauna ne putem duce la Alba lulia sau în altă parte să cumpărăm cărțile dorite. Ar trebui să se țină seama de către I.J.E. COOP, că și aici lucrează și trăiesc intelectuali și că, firesc, au nevoie de anumite cărți. Există, apoi, la noi în co­mună multe case frumoase. De curînd s-au început lucrările de construcție a trotuarelor în cen­trul comunei. Fără îndoială, sînt lucruri frumoase, cu care ne mîn­­drim. Dar nu știu, parcă toate a­­cestea sînt estompate de neglijen­ța sau indiferența unora de la Exploatarea electroenergetică Alba lulia. Sînt străzi care înoată în întuneric, ca să nu mai vorbim de întreruperile dese de curent. ȘTEFAN LAPADUȘ — profesor, Școala generală Mihalț. Comuna noastră e mult prea izolată de centrul județului. Se știe că sunt mulți cetățeni din Alba Iulia, mai cu seamă cadre didactice, care fac serviciul aici. Cu toate acestea din municipiu spre Mihalț nu cir­culă decît un singur autobuz, la orele 14.30, iar cursurile încep la ora 8. Cetățenii sînt nevoiți să vină cu trenul pînă la Coșlariu și de aici să facă, în fiecare dimi­neață, 5 km pe jos. Mi-aș permi­te, apoi, ca unul căruia îi place sportul, să ridic o problemă de acest gen. Oină e un sport tra­dițional în comuna Mihalț. Avem o echipă bună, cu care am prezenți pînă în faza finală fost pe țară. Am amenajat și un teren. Ce vreau să spun e faptul că sun­tem­ foarte puțin sprijiniți de că­tre organul județean de resort. Trebuia să ne prezentăm și în a­­cest an la faza de zonă. Am aștep­tat degeaba. Ni s-a spus că nu sunt fonduri. După cite știu, fie­cărei ramuri de sport îi este alo­cată, prin buget, o anumită sumă de bani. Aș vrea să întreb ce s-a făcut cu acești bani ? dăruire, talent, există, dar Pasiune, unde este stimulentul ? NICOLAE MUNTEANU — direc­torul căminului cultural . Faptul că numărul cetățenilor posesori de aparate de radio și televiziune e foarte mare, peste 1­000, este încă o expresie a creșterii nivelului lor de viață și cultură. Dat fiind numărul mare de asemenea apa­rate, aflat actualmente în continuă creștere, aș propune ca, în măsu­ra posibilităților, să se deschidă în comună un atelier de depana­re. Dacă nu la noi la Mihalț, a­­tunci într-o localitate vecină. Do­resc să arăt, de asemenea, că ac­tualmente căminul cultural se află in reparație. Cînd va fi gata, am cere concursul Comitetului jude­țean pentru cultură și artă să ne sprijine în procurarea unor jocuri de șah, rummy, tenis de masă, pen­tru a amenaja un mic club de distracție și destindere. CLEMENT BREAZ — secretarul Comitetului comunal U.T.C. : Se simte nevoia la noi în comună a unor terenuri de sport și a unei săli de jocuri distractive la cămi­nul cultural. Chiar de curînd am analizat, în cadrul unei plenare a Comitetului comunal U.T.C., pro­blema mișcării sportive. S-a ho­­târît atunci, printre altele, amena­jarea unui teren de sport. Am cere să fim sprijiniți în acest sens de către organele locale. Sînt foarte mulți tineri dornici să prac­tice sportul și trebuie să le oferim, pe cît se poate, posibilitatea. Bi­neînțeles că înainte de a cere a­­jutorul altora, noi, tinerii, trebuie să punem mîna și să realizăm ceea ce vrem IOAN NICOARA — secretarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei . S-au ridicat o mulțime de probleme ce frămân­tă viața comunei noastre. Aș vrea să arăt cîteva din intențiile și planurile Consiliului popular pen­tru perioada care urmează. Am declanșat, în aceste zile, lucrări­le de construcții a 6000 m.l. de trotuare, care vor continua și în anul viitor. Vom amenaja, în in­cinta căminului cultural, o sală destinată nunților care va fi gata chiar în 1971. Tot aici vom amenaja un mic părculeț și un ring de dans. In planurile noastre edilitare figurează și ame­najarea unor fîntîni cu apă pota­bilă, iar în 1972 introducerea apei potabile în comună. Abia după a­­ceste acțiuni, vom studia proble­ma construirii unui magazin cu­ SONDAJ DE OPINII IN COMUNA MIHALȚ mercial și a unui nou local de dis­pensar. In toate aceste acțiuni luate de consiliul popular, cetățe­nii localnici ne-au acordat tot sprijinul, participînd cu entuziasm la muncă. Pe lîngă toate acestea sînt și unele lucruri care nu merg așa cum ar trebui, asupra cărora noi ne-am îndreptat toată atenția. Așa, de pildă, este problema aprovizio­nării cu mărfuri . Inchipuiți-vă, de Ziua magazinelor copilului, nu s-a găsit în toată comuna o bomboană. A trebuit să trimitem niște elevi cu bicicletele la Teiuș, ca să le putem face copiilor o mică atenție de ziua lor. Cînd am întrebat de ce nu sunt, ni s-a spus că nu există în depozitele I.J.E. COOP. A doua zi a poposit în co­mună un camion întreg cu bom­boane. Aceasta denotă lipsă de interes din partea conducerii Coo­perativei de consum Mihalț (pre­ședinte Petru Lupea) în aprovizio­narea magazinelor. O altă problemă spinoasă pentru noi este cea a iluminatului public. Au loc dese întreruperi de curent, care perturbează activitatea unor servicii ca brutăria,, moara, șan­tierul de construcții de la podul de peste Mureș. In ultimele 5 luni de zile, în aproape două n-a fost curent de loc, iar în alte două, doar parțial. Mulți cetățeni ridi­că, și pe bună dreptate, problema navetei. Un lucru este însă clar. Pentru cele 7-8 cadre didactice care locuiesc în Alba lulia și fac slujba la Mihalț, nu se poate in­troduce un autobuz. Dar problema se poate rezolva altfel. Există un autobuz, prin convenție, care duce muncitorii de la „Refractara“. A­­cesta poate pleca mai devreme cu cîteva minute, luînd și călătorii pentru Mihalț din Alba lulia. Am văzut că pe ruta Alba lulia — Aiud așa se procedează. In rezol­varea acestor probleme cerem a­­jutorul substanțial al competente, în atribuțiile organelor cărora intră toate acestea, înainte de a încheia acest son­daj de opinii, vrem să mai rela­tăm un singur aspect, cel ridicat de către un grup de cetățeni în­tr-o scrisoare adresată redacției. Se spune că deficiențele în apro­vizionarea cu pîine, cît și calitatea proastă a acesteia, s-au datorat, pînă nu de mult, unui gestionar al brutăriei care nu se îngrijea de bunul mers al unității, intere­­sîndu-i mai mult unele probleme și afaceri personale. Rugați să-și spună părerea despre acest caz, participanții la discuții nu au ezi­tat să întărească cele spuse în scrisoare. Invităm pe această cale organele competente să facă cer­cetările de rigoare. N.R. Atmosfera de puternică însuflețire și efervescență creatoare,, generată de Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste, constituie cadrul unor largi inițiative din partea oamenilor muncii din comuna Mihalț, a unor eforturi permanente de dinamizare a vieții și activității cotidiene. Lo­cuitorii Mihalțului sunt hotărîți să facă mai mult, mai bine, dar cer să primească și ajutorul forurilor competente, foruri care, firesc, sunt chemate să analizeze cu maximă răspundere și operativitate problemele ridicate în prezentul nostru sondaj și, în măsura posibilităților existente, să dea curs rezolvării lor. VIITORUL NOSTRU SONDAJ DE OPINII VA AVEA LOC LA ZLATNA. MB» TIMPUL BUN DE LUCRU NU SE AȘTEAPTĂ ACASĂ, CI ÎN CÎMP! ___________________________________________________________________________________________________ VWIW.Vi.­^W.V.V. (Urmare din pagina 1). lucra cooperatorii din Ghirbom în ziua aceea ? Greu de crezut ! Este adevărat, cele 380 ha semă­nate cu porumb au fost prășite odată, manual și mecanic, iar la cartofi și sfecla furajeră s-au efec­tuat cite două prașile. Poate constitui, însă, acest fapt un motiv de automulțumire pentru conduce­rea C.A.P. Ghirbom, pentru organizația de partid din unitate și masa de cooperatori ? Nicidecum. Dacă președintele și inginerul agronom ar mers mai des pe cîmp ar fi văzut, desigur, că pe și unele porțiuni de porumb, prășite mai demult, au reapărut buruienile, și ar fi luat măsuri pentru începerea Brașilei a II-a. Mai există și alte probleme nerezolvate. Ne re­ferim la recoltarea furajelor, la pregătirile ce tre­buie făcute pentru însilozarea acestora, la pregăti­rea în vederea începerii campaniei de seceriș. Pînă în ziua vizitei noastre, din cele 110 ha de trifoi nu s-a recoltat nimic, iar cele trei gropi de siloz existente se află într-o stare deplorabilă. Deși indicațiile organelor județene de partid și agricole, privind recoltarea și însilozarea furajelor verzi, sînt clare, la Ghirbom nu s-a întreprins nimic concret. Am redat cîteva din aspectele negative întîlnite în C.A.P. Ghirbom asupra cărora organizația de partid, consiliul de conducere din C.A.P., comi­tetul comunal de partid și Consiliul popular co­munal Berghin trebuie să reflecteze mai să ia măsuri pentru ca astfel de lipsuri să mult, nu stînjenească desfășurarea normală a lucrărilor agricole din actuala perioadă. r.”.Vz.W.V.VAV.V.V.....V,V...V.,.V.V/W.,.V.SV.­AV/JV/AW.Wz.,.WAV.­. MW.VMVZ.V.V.. Panoramă aiudeană, văzută de pe dealul Țifra. UNIREA U.P.S. Ocna Mureș. In fotografie, cuptoarele de var și depozitele de saramură brută. (Urmare din pag. 1) lemnoase. In legătură cu această problemă țin să arăt că împre­ună cu forestierii din sectorul de exploatare au fost stabilite din timp perioadele cînd unele par­chete vor fi în restricție, iar a­­colo unde a fost cazul s-a fixat tehnologia de exploatare parțială a unor parchete. In urma repeta­telor controale întreprinse de or­ganele noastre silvice, în general colectivele de reiese că muncă din cadrul sectoarelor de exploa­tare au respectat tehnologiile sta­bilite. Unele sectoare de exploa­tare nu s-au preocupat însă în mod serios de lichidarea parche­telor în termenul planificat. Astfel de cazuri au fost întîlnite pe raza ocoalelor silvice Cîmpeni, și Cugir. Este adevărat că Gîrda vina principală pentru nelichidarea parchetelor în termen o poartă cei care se ocupă de exploatarea pădurilor, dar nici noi, silvicul­torii, nu sîntem scutiți de răspun­dere. Bunăoară, la ocoalele amin­tite nu a existat o permanentă preocupare pentru ținerea evidențe riguroase, la zi, a unei re­surselor de masă lemnoasă dată unităților de exploatare. Depăși­­­­rea ciclului de exploatare a par­chetelor și lichidarea lor com­pletă întîrzie reîmpădu­rirea, pro­voacă declasarea lemnului și, în ultimă instanță, amină intrarea noilor plantații în circuitul eco­nomic. Sîntem hotărîți ca în perioada imediat următoare să întreprin­dem măsuri eficiente pentru în­lăturarea lipsurilor arătate, să facem tot ce ne stă în putință pentru dezvoltarea realizărilor ob­ținute. LIU AGRICOL BLAJ PRIMEȘTE CANDIDAU LA CONCURSUL DE ADMITERE 1971-1972 LA SPECIALITĂȚILE: — contabilitate și merceolo­­gie agricolă — horticultura — protecția plantelor CANDIDAȚII TREBUIE SĂ FIE ABSOLVENȚI AI ȘCO­LI­ tziN­eKALI (8 CLASE). ÎNSCRIERILE SE FAC ÎNTRE 1 IUNIE ȘI 21 IUNIE A.C. PROBELE SCRISE ȘI ORALE SE SUSȚIN INTRE 26 IUNIE SI 3 IULIE, FIIND PRECEDATE DE VIZITA MEDI­CALĂ ȘI CONSTAU DIN : MATEMATICĂ SCRIS ȘI ORAL TOATE SPECIALITĂȚILE SI LA ALEGERE ÎNTRE LIMBA ROMANĂ SI CHIMIE, SPECIALITATEA CONTABILITATE ȘI MERCEOLOGIE AGRICOLĂ SI INTRE LIMBA ROMANA SAU BIOLOGIE SPECIALITĂȚILE HORTICULTURA SI PRO­TECȚIA PLANTELOR. ABSOLVENȚII CU DIPLOMĂ DE BACALAUREAT A CELOR 3 SPECIALITĂȚI, AU DREPTUL SĂ-ȘI CONTINUE STUDIILE IN INVATAMANTUL SUPERIOR, ÎN ACELEAȘI CONDIȚII CA SI ABSOLVENȚII LICEELOR DE CULTURĂ GENERALĂ SAU SA FIE ÎNCADRAȚI ÎN PRODUCȚIE CO­RESPUNZĂTOR SPECIALITĂȚII IN CARE S-AU PREGĂTIT. Informații suplimentare, la secretariatul liceului din Piața Republicii nr. 3, telefon 223, Blaj. Pagina a 3-a LICEUL INDUSTRIAL MINIER DEVA cu sediul în Deva, str. Minerului nr. 24, telefon 14180 A­NUNȚA Susținerea concursului de admitere sesiunea iunie 1971 pentru specialitățile : — electromecanică minieră — exploatări miniere înscrierile se fac în perioada 1 — 19 iunie inclusiv, la sediul școlii. Concursul începe în ziua de 22 iunie și constă în probe scrise și orale la matematică, obligatoriu și la ale­gere probe scrise și orale între fizică și limba română. Examenul medical va avea loc în data de 19­21 la sediul școlii. Se primesc candidați din toată țara, în vîrsta de pînă la 17 ani împliniți la 31 decembrie 1971. Pe timpul școlarizării, elevii merituoși primesc burse. Liceul dispune de internat și cantină. Actele necesare pentru înscriere . — CERTIFICAT DE NAȘTERE ÎN ORIGINAL ȘI COPIE (COPIA SE CERTIFICĂ DE CĂTRE LICEU ȘI SE PĂSTREAZĂ LA DOSAR, IAR ORIGINALUL SE RESTITUIE) ; — CERTIFICAT DE ABSOLVIRE (IU ORIGINAL) SAU ADEVERINȚĂ DE ABSOLVIRE A CLASEI A VIII-A ; — CERTIFICAT MEDICAL CU TOATE ANALIZELE SAU FIȘA COPILULUI DE LA 0-15 ANI. Liceul industrial minier pregătește cadre tehnice medii în specialitățile amintite. Informații suplimentare se primesc la sediul școlii. AUTOBAZA TRANSPORT ,1­110 -SEBEȘ ■-------­angajarea următoarelor categorii 06 SALARIAȚI: ^14A</ntf-r7 MECANICI AUTO VULCminmi TEHNICISM Condiții de salariza­re CONFORM H.C.M Nr. 974/1968 Ii ! GRUPUL ȘCOLAR MINIER BARZA-CRIȘCIOR ANUNȚA că face înscrieri pentru concursul de admitere sesiunea iulie 1971 la școala profesională, curs de zi, pentru urmă­toarele meserii : — electrician de mină — lăcătuș de mină — electrician întreținere și reparații — frezor, rabotor, mortezor — lăcătuș mecanic pentru industria constructoare de mașini — lăcătuș pentru construcții metalice — mecanizator miner — preparator de minereuri­ PENTRU UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA SE FAC ÎNSCRIERI IN MESERIILE : • strungar • frezor, rabotor, mortezor • sudor • dulgher • zidar înscrierile se fac pînă la 5 iulie 1971 la sediul școlii, pe baza unei cereri, însoțită de următoarele acte : — certificat de naștere în original și copie — certificat de absolvire a clasei a Vlll-a sau a X-a — certificat medical Concursul se va desfășura în perioada 6-14 iulie 1971 și constă în următoarele probe : — matematică — scris și oral ; — fizică — oral. Informații suplimentare se primesc la secretariatul școlii.

Next