Unirea, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-10 / nr. 1025

ÎNTREȚINEREA CULTURILOR—lucrare de care depinde soarta recoltei REALITATEA DE PE OGOARE CONFIRMA UN ADEVAR: Cine muncește bine, nu are nevoie de 1­­ • C.A.P. ȘONA — LUCRĂRI INTENSE IN SECTORUL LEGUMICOL. • C.A.P. SINCEL — 40 HA DE VIE LĂSATE LA VOIA INTIMPLARII ?! • PREȘEDINTELE LE SOCOTEȘTE „NECAZURI VECHI". AȘA SA FIE ?! • C.A.P. CRACIUNELUL DE JOS : „TIMPUL ASTA SCHIMBĂTOR NE-A CAM ÎN­CURCAT, DAR NU NE-AM DAT BATUJI. ta C.A.P. Șona. In ziua raidu­lui nostru, (8 iunie), un număr mare de cooperatori executau lu­crări de întreținere la ceapă, în vii și la pepiniera de vie. Cele 50 ha cu ceapă (plantate mecanic), au fost prășite pînă acum de trei ori și de două ori stropite contra manei. La pepiniera viticolă (26 ha) cooperatorii Matei Göbel, Ka­tarina Götzi, Wilhelm Fleps, Sara Weit, Daniel Gall, Andrei Weitz, soții Ecaterina și Ioan Miess alții, efectuau prășitul ultimei sa­și­prafețe rămase. „Și celelalte lucrări de întreținere — ne spunea tova­rășa ingineră Viorica Popa — se află într-un stadiu avansat, cu toate că ploile căzute ne-au pro­vocat destule greutăți. Sfecla de zahăr, 50 ha, a fost prășită de două ori, rărită și fertilizată cu azotat, iar la cartofi, pe 30 ha, după ce au fost prășiți de două ori, s-a terminat și stropitul contra dăună­torilor. Se lucrează intens la pră­șitul celor 223 ha cu porumb boa­be, la care al doilea prășit me­canic s-a făcut pe 170 ha, iar ma­nual pe 75%. Un volum mare de muncă a fost depus în sectorul legumicol care însumează 100 ha. Tomatele (3 ha), dintre care 2 ha în solarii, au fost prășite de cinci ori. S-a ter­minat stropitul contra manei, lega­tul și copilitul, iar la rădăcinoase (28 ha cu morcovi, țelină, pătrun­jel), s-a efectuat prășitul și rări­­tul. Intr-adevăr, volumul de lucrări existent în această perioadă a fost mare, dar rezultatele obținut­e o­­feră o imagine clară a modului operativ în care consiliul de con­ducere a știut să-și organizeze munca, să folosească cu eficiență fiecare ceas al zilei prielnic lu­crului. Cu aceeași răspundere se fac și pregătirile necesare începerii in bune condițiuni a campaniei de recoltare. Cele 6 combine și 2 prese de balotaj ale secției I.M.A. sunt gata de recepție, iar lângă aces­tea se adaugă utilajele aflate în proprietatea cooperativei : 4 auto­camioane, 2 tractoare și 30 de atelaje toate aflate intr-o bună stare de funcționare. Nu au fost neglijate nici eventualele situații dificile pe care timpul nefavorabil poate să le creeze în perioada recoltării. Consiliul de conducere a analizat și varianta recoltării manuale a suprafețelor pe care recoltatul me­canic nu va putea fi efectuat. S-a discutat și cu cooperatorii acest aspect iar aceștia s-au arătat gata a răspunde oricînd la consiliului de­­ conducere, chemarea cînd momentul recoltării va atunci fi declanșat. Dintre toate culturile coopera­tivei agricole de producție din Sin­ce], via este cea mai vitregită. A­­ceasta nu atît din cauza condiții­lor naturale, cît din insuficienta preocupare a consiliului de condu­cere al C.A.P. (președinte Nicolae Bărbat) în a depăși acest impas. „Acestea sînt necazuri vechi“ ne spunea tovarășul președinte, socotindu-se absolvit de răspunde­re, față de această realitate total necorespunzătoare.. Din 67 de ha cu vie, pe rod sînt doar... 5, iar despre 25 există oarecari speranțe că vor învia. Intr-adevăr, via a avut de suferit în anii trecuți, a fost, în bună parte, calamitată. Dar aceasta nu înseamnă că ea trebuie părăsită. Nicăieri nu se intimplă un asemenea lucru care pune intr-o lumină puțin favora­bilă competența și răspunderea consiliului de conducere. Aceasta, cu atît mai mult cu cît există și rezultate demne de reținut în le­gătură cu lucrările de întreținere la celelalte culturi. Din 591 ha cu porumb boabe, 514 au fost prășite manual, la sfecla de zahăr (60 ha) s-a terminat pră­șitul I, și al II-lea s-a efectuat pe 35 ha. S-au terminat două prașile la legume (12 ha), iar la­ cartofii de toamnă mai sunt de prășit 10 ha din cele 71 ha. Intr-adevăr, sunt Horea SANDU (Continuare în pag. a II-a) Legumicultura a adus coope­­ratorilor de la C.A.P. Cunța, mari venituri. Acum, ei mun­cesc cu hărnicie să sporească producția de legume. Paralel cu efectuarea altor munci agricole, la ferma din Oarda de Jos, care aparține de întreprinderea agricolă de stat Alba Iulia, se execută din plin prășitul mecanizat al porumbu­lui. In fotografie, o secvență surprinsă în timpul efectuării acestei operații. Viile-o mare comoară a județului. SĂ­LI íIVCIIIJIIUCV In acest an, în cooperativele a­­gricole de producție din județul nostru au fost efectuate o serie de lucrări pentru extinderea su­prafețelor viticole. Astfel, la C.A.P. Sebeș se pregătește terenul pentru plantatul viței de vie pe pante, iar la C.A.P. Șard și Bucerdea Vi­­noasă s-a plantat via , pe curbele de nivel la distanțe care vor asi­gura mecanizarea lucrărilor de mo­bilizare a solului și de stropit, re­­zolvîndu-se, in acest fel, în mare măsură problema forței de mun­că în viticultură. Asemenea exem­ple trebuie să fie urmate și de alte unități agricole cooperatiste, deoarece cultura viței de vie este una dintre cele mai rentabile ra­muri ale agriculturii județului Alba, prin care se valorifică terenurile în pantă, improprii altor culturi. Paralel cu acțiunea de extindere a suprafețelor viticole, un accent deosebit trebuie pus pe întreține­rea viilor pe roci existente, în scopul obținerii unor producții mari de struguri și de bună cali­tate. Putem evidenția, în acest sens, pe cooperatorii din C.A.P. Crăciunelul de Jos, Șona, Sînmi­­clăuș, Galda de Jos, Lopadea Nouă, Benic, Totoi, Noșlac și al­tele, unde lucrările de întreținere a viilor sînt efectuate la timp, asigurîndu-se condiții optime de sporire a producției de struguri la hectar. Nu aceleași cuvinte se pot spune despre consiliile de con­ducere ale C.A.P. Bucerdea Grî­­noasă, Ighiu, Biia, Sîncel, Blaj, Bucerdea Vinoasă, Cetatea de Baltă, Ghirbom, Tătîrlaua, Fărău etc., unități în care există însem­nate suprafețe de vii nelucrate sau lăsate în paragină. Timpul ploios din ultima perioa­dă, precum și temperaturile ri­dicate, favorizează apariția și dez­voltarea manei care, netratată la timp, poate diminua producția de struguri. Pentru a preveni acest neajuns în multe cooperative a­­gricole s-au luat măsuri de com­batere a acestei boli, prin efectu­area stropirilor cu substanțele chi­mice de care dispun, respectîn­­du-se întrutotul indicațiile centre­lor județene de prognoză și aver­tizare.­ Pînă la această dată, al treilea stropit împotriva manei s-a efectuat pe mai bine de 10 la sută din suprafețele ocupate cu vii pe rod, lucrarea fiind în plină des­fășurare. Desigur, această cifră ar putea fi mai mare dacă peste tot s-ar acorda aceeași atenție lucrării respective. Dar consiliile de conducere ale C.A.P. Valea Lungă, Unirea, Ighiu, Bucerdea Grînoasă, Drașov și Tăuni, deși au fost avertizate de apariția bo­lii, au întreprins prea puține mă­suri pentru mobilizarea coopera­torilor la acțiunea de combatere. Ca urmare a delăsării și superfi­cialității acestora, stropitul viței de vie împotriva manei se desfă­șoară anevoios, fapt ce va duce, implicit, la obținerea unor produc­ții scăzute de struguri. Pentru ca o astfel de situație să fie evitată este necesar ca pod­gorenii să respecte indicațiile date de unitățile de prognoză în legă­tură cu stropirea la timp și în bune condițiuni a viei. Aplicînd consecvent toate lucrările prevăzu­te in planul de producție, se va putea asigura o recoltă abundentă de struguri, precum și vinuri de bu­nă calitate, fapt ce va contribui într-o măsură importantă la con­solidarea economică a cooperative­lor agricole de producție. Ing. Alexandru HONDOLA director al întreprinderii viei și vinului Alba Iulia ! N0UTATI DE ! I ULTIMĂ ORĂ ! ! • I LA MAGAZINUL DE MOBILA­R I DIN CIMPENI a fost amenajată­­ , o expoziție cu produse ale C.P.L. I­I din localitate. Aici sunt expuse 1 I diverse fotolii, scaune, cufere de * v tipul „Mara“ și „Pia“ etc. De o­­­­ bună apreciere se bucură bufetul " I de colț, format din mai multe­­ , elemente care permit folosirea e­­f­­­ficiență a spațiului din noile a­ * j­e­partamente. ® ! * AU ÎNCEPUT PROBELE TEH­­I­­­NOLOGICE LA NOUA FABRICA­­ I DE FĂINURI PROTEICE DIN „ 1 TEIUȘ. Aici se vor produce, t I anual, 1250 tone făinuri proteice­­­­ destinate unităților agricole de­­ 1 producție de stat și cooperatiste.­­ ! • I O ORIGINALA MANIFESTARE ! * ARTISTICA A AVUT LOC LA «­­ CLUBUL UZINELOR DE PRODU-­S I SE LODICE DIN OCNA MUREȘ. ! * Este vorba de concertul-spectacol » " susținut de artiștii amatori ai a­­i a­cestei întreprinderi care au pre­ i­e­zentat o suită din melodiile com­­­­­­pozitorului local ing. Taar Bela, s­i un autentic talent in muzica s­a ușoară. ' î­n ' NOMENCLATORUL PRODUC­­I­­­ȚIEI DE MOBILA DE LA COM- I­N­PLEXUL DE PRELUCRARE A­­­L LEMNULUI BLAJ CUNOAȘTE O N­I MARE DIVERSITATE. Aici a fost ’­­ asimilată recent cea de a 18-a , " garnitură de mobilă combinată. . j Paralel cu producția de serie au­­­­ fost asimilate peste 300 diverse , * piese de mobilier destinate echi­­­­­­pării hotelurilor și satisfacerii di­ [­­ feritelor cerințe ale cetățenilor. , i­a !­r LA ÎNDEMNUL DEPUTAȚILOR. . . PE STRADA MOȚILOR DIN CIM­ j ä PENI se desfășoară ample lucrări ; * de muncă voluntară pentru ame­­­­­­najarea trotuarelor și degajarea I 1 pămîntului rezultat în urma lucră­­­ ■­rilor de canalizare. La aceste lu­­­­­­crări participă cu însuflețire un I I mare număr de cetățeni. . . @ 1 * PE STRADA HOREA DIN CIM­­­­I PENI, COOPERATIVA DE CON­­S­­­SUM DIN LOCALITATE VA DES­ J­­­CHIDE IN ACESTE ZILE D . 1 UNITATE care va aproviziona [ * populația de aici cu produse ali­­­­­­mentare. De menționat că noua , 1 unitate este construită din fon­­­­­­duri de mică mecanizare. , VIZITA DELEGAȚIt­ ROMĂNE jA REPUBLICA POPULARĂ CHIZA Semnarea comunicatului comun româno-chinez Miercuri dimineața, în reședin­ța oficială, a delegației de partid și guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunica­tului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, iar din partea chineză de to­varășul CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, pre­mierul Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Chineze. La semnare se aflau de față membrii delegației române — to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Ro­mân, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, ambasadorul Republi­cii Socialiste România in Republi­ca Populară Chineză, consilieri și experți. Erau prezenți, din partea netă, Huan Jun-sen, membru chi­al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-Juan, mem­bru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Chinez, Li Sien-n­en, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui-tso, membru al Biroului Central al Politic al Comitetului Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șeful Secției relații externe a Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Chinez, Ci Fîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-fun, ambasadorul Re­publicii Populare Chineze în Re­publica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și tovarășa Lin Cia­mei, soția vi­­cepremierului Li Sien-m­en. După semnare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En­lai și-au strîns cu căldură mîinile. Comunicat la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chi­nez și a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 ș­i 9 iu­nie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarășul MAO TZEDUN, pre­ședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, și to­varășul său de luptă apropiat, vi­­cpreședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarășul Lin Biao, au avut o în­trevedere cu tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din de­legația de partid și guvernamen­tală română. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate, în spiri­tul solidarității militante dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei. In con­tinuare, președintele MAO TZEDUN, vicepreședintele LIN BIAO și tovarășii Ciu En-lai, Kan Sen și alți tovarăși au avut con­vorbiri prietenești cu tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și soția sa, cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți tova­răși din de­legația de partid și guvernamen­tală a României. In timpul șederii în Republica Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală română a vizitat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fabrici, o comună populară și instituții de învăță­­mint, s-a intîlnit cu masele largi revoluționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de primire deosebit de caldă și o os­p­­italitate cordială — expresie sentimentelor de prietenie frățeas­a­că dintre poporul român și po­porul chinez. Delegația română a exprimat mulțumiri sincere pentru ospitalitatea pritenească, pentru sentimentele cu care a fost întîm­­pinată peste tot în Republica Populară Chineză. In timpul vizitei, părțile româ­nă și chineză au purtat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cor­dială și înțelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare, precum și asupra problemelor in­ternaționale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarășii — NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat — conducătorul delegației de partid și guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist mân, președintele Consiliului Ro­de Miniștri al Republicii România, Manea Mănescu, Socialiste bru al Comitetului Executiv, mem­al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului E­­xecutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim­­secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Ca­pitalei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Ge­orge Macovescu, membru al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român, ambasadorul Republi­cii Socialiste România in Republi­ca Populară Chineză, loan Flo­­rescu, membru supleant al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct de șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Con­stantin Mitea și Emilian Dobres­­cu, membri supleanți ai Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, consilieri Central al Partidului la Comitetul Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii­­ CIU EN-LAI, membru al Comite­tului Permanent al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, pre­mierul Consiliului de Stat, Iluan Iun-sen, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen­ Juan, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-m­en, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vice­premier al Consiliului de Stat, Ciu Ui-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ad­junct al șefului Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez, șeful Secți­ei relații externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad­­interim al afacerilor externe, Fan­g, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relațiilor eco­nomice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, mi­nistru adjunct al comerțului ex­terior, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Liu și Liu Ka-min, lucrători cu munci de răspundere în ministerele interesate. română a informat partea Partea chi­neză despre realizările obținute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, în edificarea socialis­mului, despre activitatea creatoare pe care o desfășoară muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor pla­nului cincinal 1971-1975 în vederea dezvoltării continue a economiei, științei și culturii, a perfecționării organizării și conducerii vieții sociale, a realizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Partea chineză a informat des­pre istoria luptei celor două linii in interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificația și ne­cesitatea marii revoluții culturale proletare, inițiată și condusă per­sonal de tovarășul Mao Tzedun, și despre marile victorii obținute în această revoluție. De asemenea, ea a informat despre construcția socialismului în Republica Popu­lară Chineză și despre succesele obținute de poporul chinez în în­făptuirea sarcinilor de luptă tra­sate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru desfășurarea continuă a procesu­lui luptă-critică-transformare, pen­tru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revoluția, de a stimula munca, producția și pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriașa însemnătate internațională a vic­toriei luptei revoluționare a po­porului chinez, sub conducerea partidului comunist. Crearea Re­publicii Populare Chineze a de­terminat o cotitură radicală în destinele poporului chinez și, tot­odată, a produs o schimbare isto­rică în raportul de forțe pe plan internațional, sporind considera­bil potențialul socialismului în lu­me. Prin munca sa eroică și plină de abnegație, harnicul și talenta­tul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea gloriosului partid co­munist, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun, profunde transfor­mări revoluționare în toate do­meniile vieții sociale, a obținut succese strălucite în opera de fă­urire a societății noi, socialiste. Poporul român se bucură din toa­tă inima de marile realizări do­­bîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potențialului economic, tehnic și științific țării, văzînd în acestea o contri­ai­buție de preț la creșterea puterii și prestigiului socialismului în lu­me, la consolidarea forțelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate și independență, pentru salvgarda­rea păcii. Poporul român adresea­ză poporului chinez felicitări cor­diale și îi urează noi succese în opera de construire a socialismu­lui în Republica Populară Chi­neză. Partea chineză a elogiat în mod călduros spiritul revoluționar de luptă al poporului român. Harni­cul și curajosul popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, a ținut piept cu hotărîre presiunilor imperialis­te, obținînd astfel victorii în­sem­nate în lupta pentru apărarea independenței naționale și a su­veranității țării. Poporul român, ducînd în mod consecvent o poli­tică independentă de sine stătă­toare, de valorificare a propriilor forțe și a resurselor țării, a dez­voltat, prin munca sa harnică, e­­conomia într-un ritm accelerat și a dobîndit în felul acesta mari succese în opera de construire a socialismului. Partea chineză a reafirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluție culturală proletară, îndeplinindu-și îndatori­rile internaționaliste, sprijină cu fermitate, ca și pînă acum, lupta dreaptă a poporului român pen­tru apărarea independenței națio­nale și suveranității de stat, spri­jină cu fermitate poporul român, în opera sa de construire a socia­lismului. La convorbiri, cele două părți au subliniat că poporul român și poporul chinez și-au manifestat întotdeauna simpatia unul față de altul, s-au sprijinit reciproc și au închegat o profundă prietenie mi­litantă în lupta comună împotriva imperialismului și reacțiunii, îm­potriva politicii de forță, precum și în opera de construire a socia­lismului în ambele țări. Cele două părți au relevat cu satisfacție că, în ultimii­ ani, s-au dezvoltat foarte puternic relațiile dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei, au sporit întâlnirile dintre condu­cătorii celor două țări, s-a adîncit cunoașterea reciprocă, a cunoscut o întărire și lărgire însemnată co­laborarea româno-chineză în do­meniile politic, economic, cultural și in alte domenii. Relațiile de prietenie și colabo­rare dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei sunt bazate pe marxism-leninism și internaționalism proletar, pe respectarea cu strictețe a princi­piilor egalității depline în drep­turi, independenței, respectului re­ciproc și neamestecului in treburi­le interne, relații care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și China este in folosul cauzei revoluționare a celor două popoare și a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părți au expri­mat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia re­voluționară și unitatea de dintre cele două partide, țări luptă și popoare, de a lărgi relațiile de colaborare în diferite domenii. Partea română a exprimat și cu acest prilej Partidului Comunist Chinez și Guvernului Republicii Populare Chineze vii mulțumiri din partea poporului român pen­(Continuare in pag. a IV-a) comun româno-chinez

Next