Unirea, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)

1971-06-25 / nr. 1038

ÎNDEPLINIREA CU ȘASE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN A PLANULUI SEMESTRIAL însuflețiți de prevederile programului luminos de dez­voltare și înflorire multilaterală a patriei socialiste, oame­nii muncii din întreprinderile industriale ale județului nostru și-au intensificat eforturile în scopul valorificării la un nivel calitativ superior a rezervelor și posibilităților de creștere a producției și eficienței întregii activități eco­nomice. Dezbătînd și analizînd cu maturitate și răspundere sarcinile aferente primului an al actualului cincinal, mine­rii, metalurgiștii, chimiștii, muncitorii din unitățile de ex­ploatare și industrializare a lemnului, au făcut numeroase propuneri de folosire și gospodărire mai bună a resur­selor materiale, de utilizare judicioasă a capacităților de producție existente. In focul marii întreceri, organele și or­ganizațiile de partid au inițiat și organizat largi acțiuni de masă, stimulînd prin forme și metode adecvate afir­marea și manifestarea inițiativei și spiritului creator al maselor. Retrospectiva timpului scurs de la începutul anului, ne dă imaginea unei însuflețitoare activități desfășurate în toate unitățile productive. In secții, sectoare, locuri de muncă, a multor întreprinderi, sunt tot mai evidente căută­rile novatoare promovării unei exigente atitudini și răs­punderi față de muncă, față de îndeplinirea ritmică a pla­nului și angajamentelor luate în întrecere. în climatul aces­tei puternice emulații colective, numeroase idei valoroase s-au concretizat în rezultate certe, imediate. Ca o încununare a eforturilor depuse, oamenii muncii din județul nostru raportează cu justificată mîndre obți­nerea unui remarcabil succes : îndeplinirea cu 6 zile îna­inte de termen a planului semestrial la producția globală și la producția marfă vîndută și încasată. îndeplinirea cu 0 săptămîna mai repede a planului semestrului I, asigură toate premisele ca pînă la sfîrșitul lunii iunie să se reali­zeze peste prevederile planului producției globale și pro­ducției marfă vîndută și încasată, o producție suplimen­tară în valoare de peste 72 miloane lei. Este important de subliniat că mai mult de 70 la sută din plusul de produc­ție ce se va obține se va realiza pe seama creșterii pro­ductivității muncii. O dată cu îndeplinirea prevederilor primului semestru se vor realiza, peste plan, 280 tone oțel, 300 mașini de cusut, 700 mașini de spălat, 1 600 mc prefabricate din beton, 5 400 mc bușteni, 4 000 mc cherestea, 250 tone acid sulfuric, 200 tone sulfat de cupru, 1 900 tone sodă caustică, 22 tone hîrtie, încălțăminte în valoare de aproape 1 400 000 lei, 56 000 perechi de ciorapi și alte importante produse și bunuri de larg consum. în fruntea întrecerii pentru înfăptuirea acestui fructuos bilanț se situează co­lectivele Uzinei metalurgice de metale neferoase Zlatna, întreprinderea de prefabricate și întreprinderea metalur­gică Aiud, întreprinderile de industrie ușoară „Sebeșul" și „Căprioara" Sebeș, Fabrica de hîrtie Petrești, Fabrica de încălțăminte „Ardeleana" și unitățile din economia lo­cală, care au cumulat importante depășiri de plan. Succesele obținute, în prima jumătate a anului, con­stituie un puternic imbold pentru toți oamenii muncii din industria județului. Apreciind matur rezervele și posibi­litățile de care dispun, ei și-au suplimentat angajamentele inițiale și sunt ferm hotărîți să-și înzecească efortul pentru îndeplinirea și depășirea lor. DIN PLIN LA RECOLTATUL ORZULUI S Ă\( \ \ssS\ s >1 \ \ \ \ I\ \ s Ă \ s\ \ \ \ \ \ \ \ \ s \ \ \ \ \ \ \ \ &­ an a revenit brigăzii conduse de Gheorghe Bărbuleț. Foto : Gelu BOGDAN In cursul zilei de miercuri, la C.A.P. Cră­­ciunelul de Jos, a în­ceput recoltarea prime­lor suprafețe cultivate cu orz. Cinstea de a inau­gura campania de strîn­­gere a recoltei din acest Recoltatul orzului se desfășoară din plin la C.A.P. Răhău. După calcule preliminare, producția la hectar se estimează la peste 2 500 kg. In imagine , pe tarlaua „Dealul Șipotului“, tractoristul Gheorghe Bena lucrind cu combina la seceratul orzului. Foto : I. TEREK După calcule estimative, producția se anunță bogată Timpul favorabil din ultimele zile a creat cîtorva unități condiții optime pentru declanșarea campaniei de seceriș. Miercuri, la C.A.P. Crăciunelul de Jos, în brigada condusă de Gheorghe Barbuleț, s-au recoltat primele hectare de orz. Aspectul general al lanurilor îi în­dreptățește pe cooperatorii de aici să spere la o pro­ducție medie de 3 000 kg orz la hectar, față de 2 700 kg cut s-a prevăzut în planul de producție. Prima zi de seceriș a fost și un examen practic pe care meca­nizatorii, printre care amintim pe Nicolae Rusu și Teodor Varga, l-au trecut cu succes. In consecință, cele 30 ha de orz vor putea fi recoltate într-un ritm rapid astfel ca, la momentul oportun, să se poată con­centra toate forțele în cele 310 hectare de grîu. Ma­gaziile cooperativei, curățate și dezinfectate, așteaptă recolta, care se anunță bogată. Secerișul orzului a început și la C.A.P. Răhău. După recoltarea primelor hectare se întrevede, și aici, depășirea producției planificate. ) DELEGAȚIA DE PARTID Ș 1 GUVERNAMEN­TALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONDUSĂ DE TOVARĂȘ DE N­I­COLAE CEAUȘESCU ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE l­ R.P. MONGOLĂ Joi dimineața, delegația de par­tid și guvernamentală română, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitația Co­mitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popu­lar și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegația română a fost condusă de tovară­șii JUMJAAGHIIN ȚEDENBAL, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Revolu­ționar Mongol, președintele Consi­liului de Miniștri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe a­­eroport se aflau un mare număr de cetățeni din capitala R.P. Mon­gole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic a­­creditați în R.P. Mongolă, cum și personalul Ambasadei pro­Ro­mâne la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia și Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal și Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit membri­lor delegației române buchete de flori. In încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, președintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Repu­blicii Populare Mongole, și tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii România, au rostit scurte socialiste cuvîn­­tări. înapoierea în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii Socia­liste România, conduși de tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consi­liului de Stat, intovăr­ășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Re­publica Populară Chineză, Repu­blica Populară Democrată Coreea­nă, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Com­itetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim- secretar al Comitetului municipal­ București al P.C.R., primarul general al Capi­talei, Ion Iliescu, membru suple­ant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. P.C.R., prim-adjunct al ministru­al­­ui afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, E­mil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Le­­onte Răutu, Gheorghe Stoica, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Miron Constantinescu, Mi­­hai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Pati­­lineț, Ion Stănescu, Mihai Mari­­nescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centra­le și organizațiilor obștești, gene­rali, ziariști români și corespon­denți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice. (Continuare în pag. a IV-a) à NOUTĂȚI PE ULTIMĂ ORA • • • • AFLAM DE LA OFICIUL JU­DEȚEAN DE TURISM, că pentru prima dată în activitatea sa, Fi­liala A.C.R. Alba organizează ex­cursii pentru autoturiști cu ple­carea din diferite zone ale jude­țului cum ar fi : Alba Iulia, Cu­­gir, Ocna Mureș etc. Excursiile se pot organiza la cerere cu co­menzi prealabile in numerar sau fără. Pentru cei interesați anun­țăm că Filiala A.C.R. Alba orga­nizează în această perioadă ex­cursii în Italia și Turcia. REȚEAUA UNITĂȚILOR DE PRESTĂRI SERVICII DIN ZLAT­NA se va mări în curînd cu noi secții. Așa după cum ne-a infor­mat tovarășul Ștefan Onea, vice­președinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular orășe­nesc, vor fi înființate aici o sec­ție de covoare serie, una de co­­jocărie și croitorie, alte două de confecționat cărămidă. Noile sec­ții vor atrage forțele meșteșugă­rești disponibile din Zlatna și împrejurimi. LA FABRICA DE CIORAPI „SEBEȘUL“ DIN SEBEȘ s-a montat și pus în funcțiune o nouă insta­lație de vopsit fire supraelastice, dotată cu aparate de măsură și control moderne. Prin punerea in funcțiune a noii instalații s-a dublat capacitatea de vopsire a firelor și s-a îmbunătățit calita­tea vopsirii. ÎN SCOPUL REDUCERII CON­SUMULUI DE MATERIAL LEM­NOS, la întreprinderea de indus­trie locală din Sebeș s­a la reproiectarea mobilei de trecut hoi și a sufrageriei „Meduza“. Prin reproiectare, dimensiunile celor două garnituri de mobilă sunt mai reduse, fapt ce permite utilizarea lor la noile tipuri de apartamente aflate in construcție în județul nostru. LA COMPLEXUL INTERCOO­­PERATIST DE ÎNGROȘ­ARE A MIEILOR DE LA TIUR sunt pe terminate lucrările de finisare a unui nou tronson, care va per­mite extinderea capacității de adă­­postire cu circa 2 000 capete mici. Tot aici se lucrează la amena­jarea drumurilor din incinta com­plexului și betonarea aleilor în vederea introducerii unor tehno­logii moderne de furajare. DUPĂ CUM NE INFORMEA­ZĂ TOVARĂȘUL AUREL MUN­­TEANU, președintele Comitetului executiv , al Consiliului popular comunal Ciugud, la Șeușa au început lucrările de construcție ale unui nou cămin cultural, care va avea 100 de locuri. Lucrarea a cărei valoare se ridică la 84 000 lei, va fi executată, în mare par­te, prin contribuția în muncă și bani a locuitorilor satului. PREOCUPATA IN PERMANEN­TA DE LĂRGIREA ȘI DIVERSI­FICAREA GAMEI DE PRESTĂRI SERVICII, conducerea Cooperati­vei de consum Alba Iulia a în­ființat, numai in trimestrul al doilea al anului curent, 8 secții de acest gen. Recent, chiar in Alba Iulia, au fost date în folo­sință secțile de reparații radio­­televizoare, de răsucit bumbac (în cartierul Bărăbanț), și, în cursul zilei de ieri, o tăbăcărie in cartierul Lipoveni. LA C.A.P. CISTEIUL DE TIR­NAVE și-a Început activi­tatea O NOUA SECȚIE De PRESTĂRI SERVICII. Este vorba de o cărămidărie, unde vor fi fa­bricate anul acesta peste 300 000 bucăți cărămizi. După calculul efectuați secția va aduce coope­rativei, în următoarele 6 luni, venituri suplimentare de 72 000 lei. COOPERATORII DIN CRACIU­­NEL AU LIVRAT ANUL ACES­TA întreprinderii județene de va­lorificare a legumelor și fructe­lor, in baza contractelor înche­iate, ceapă­ și fasole verde in va­­­loare de peste 60 000 lei. Peste cîteva zile, ei vor recolta și preda primele cantități de castraveți de grădină, din cele 6 tone contrac­tate. • • • • NOUTĂȚI D­E ULTI­M­A ORA I­I '.WAW.VJVJAWiVA'.ViVA'/AVAVA'iViV.ViViV/i'iViVi'.'iViVi'iVi'i'iVAV. I FALSELE MOTIVE ALE „STUDIULUI“­­ NU POT ASCUNDE INDIFE­RENTA FAȚA DE MUNCA. Sunt Încă orele dimineții. Freamătul specific fiecărui în­ceput de nouă zi va dispare pentru moment de pe străzile orașului, pentru ca in scurt timp el să reapară într-o nouă cadență și intensitate, în peri­metrul muncii cotidiene. Și aici, la Cîmpeni, ca într-atîtea alte așezări mai vechi, unde altădată timpul se măsura doar prin mărimile convenționale, abstracte, ultimii ani au des­chis un nou și dens capitol în viața orașului, în viața oame­nilor, însemnatelor investiții materiale care au făcut ca tra­diționala activitate meșteșugă­rească de aici să fie ridicată la rang de industrie, le este incorporată, in mod firesc și necesar, investiția de voință și efort uman, creator, a oameni­lor din aceste locuri, cei mai mulți dintre ei, tineri. Ei au înțeles, cu facilitatea și recep­tivitatea specifică tinereții, că viața acestui oraș, perspective­le lui de dezvoltare există și se conturează, în bună parte, prin însăși munca și viața lor, prin participarea angajată și responsabilă alături de cei mai ANCHETĂ SOCIALĂ vîrstnici în activitatea econo­mică și socială. Și, în acea dimineață, cînd străzile orașului au pierdut din tumult, cei mai mulți dintre tineri se aflau la datorie în cele două fabrici ale combinatului de pre­lucrare a lemnului, pe șantie­rele deschise în oraș și împre­jurimile sale, în alte locuri de muncă. Singuri sau ajutați de cei maturi, băieți și fete, do­vedesc în fiecare zi, prin ceea ce fac la locurile lor de acti­vitate că au înțeles ecuația, legătura matematică ce există între interesul general, social și interesul individual, între efortul personal și recompensa socială. Ce înseamnă neînțele­gerea sau ignorarea acestui a­­devăr esențial și permanent și care sunt consecințele ei, mai ales pe plan individual, aveau să ne demonstreze, în­ aceeași zi, alți tineri, întîlniți pe stra­dă sau aiurea, tineri care, sub diferite pretexte, în baza unor false motive, acceptă de întreținut, de pierde condiția rară. Din discuția cu ei se întreză­reau și cauzele care au determi­ Ileana DELURIîANU (Continuare în pag. a II -a) V.V.VJVWSW.'A''

Next