Unirea, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)

1971-07-31 / nr. 1069

> Pagina a 2 a i WW W WWW „Nu trebuie să scăpăm nici un moment din vedere necesitatea educării tineretului nostru în spiritul dra­gostei fată de patrie, a hotărîrii de a fi gata în orice moment să apere cuceririle revoluționare, independen­ța și suveranitatea patriei noastre socialiste“. NICOLAE CEAUȘESCU G­înduri pentru noștri copiii Suntem­ mame și credem că este foarte înțelept pusă problema tineretului școlar de către tova­rășul Nicolae Ceaușescu, atunci cînd vorbește des­pre legarea studiului de producție și, mai ales, despre felul în care trebuie să luptăm noi, co­muniștii maturi, mame și tați, pentru a dezvolta la tineri dragostea față de muncă. Ca mame credem că pe nimeni nu interesează soarta copiilor noștri mai mult decât pe noi. Elevii de la școlile profesionale, licee tehnice sau genera­le, de la școlile de 10 ani sau studenții trebuie să ia exemplul părinților lor, al nostru, al celor care lucrăm în producție, cinstit și cu entuziasm. Căci pentru cine lucrăm noi în fond ? Tocmai pentru copiii noștri, pentru ge­ _____________ ..orația celor care mîine ne vor lua locul. Sînt printre noi, aici la „Ardeleana“ multe mame care au „învățat meserie în fostul regim burghezo-moșieresc. Am învățat în condiții de mi­zerie, de crîncenă și nemiloasă exploatare. Tocmai de aceea astăzi, cînd partidul a creat asemenea condiții materiale tineretului să învețe carte, să-și însușească o meserie, noi credem că este o greșeală atît din partea unor părinți care, dacă n-a reușit copilul lor la o școală, îl țin acasă, cit și din partea copiilor înșiși care acceptă acest fel de­­ viață. Vedem pe stradă de dimineața pînă seara zeci și zeci de tineri care bat trotuarele sau stau cu orele în clubul lor. Noi nu zicem să nu se distreze. Dar el trebuie ca elevi în vacanțe, și tineri mun­citori să se organizeze în echipe, în brigăzi, atît la sate cit și la orașe și să dea o mină de ajutor gos­podarilor. Printre blocuri, pe străzi, pe șantiere, pe întinsele lanuri de grîu, sînt atîtea lucruri de făcut, de rînduri pe care ei, tinerii, trebuie să le facă cu drag. Sînt străzile și ulițele copilăriei lor, , cîmpia adolescenței lor, ei trebuie să-și dezvolte spiritul gospodăresc, să învețe să activeze intr-un climat plăcut, în ambianța odihnitoare, recreativă a muncii patriotice. Sunt printre noi și mame care au învățat mese­ria în regimul nostru democrat-popular și putem compara condițiile în care am învățat noi cu cele în care au „furat“ meseria părinții noștri. De a­­ceea suntem­ mindre de locul nostru de muncă, și ne străduim zi de zi să-l merităm cu cinste. Mulți tineri cred că dacă părinții lor muncesc și asudă zilnic în fabrici sau pe ogoare asta le dă lor, copiilor, dreptul să stea pe spinarea celor de acasă. Credem că ar trebui ca fiecare tînăr elev să înțeleagă că cu­m cit vom munci mai mulți în țara noastră, și mai mult, cu atît vom avea o viață mai frumoasă. Toate femeile care suntem­ aici, mai ales mame­le, vrem să adresăm prin coloanele ziarului o chemare tuturor tinerilor de școală, studenților și muncitorilor ca în aceste zile de vacanță să se unească în formații de muncă patriotică, pentru a face ca fiecare cartier, stradă, sat, fabrică să pros­pere tot mai mult spre binele și bucuria noastră a tuturor. Am vrea sa le transmitem Baig HaSi B si EijiW că numai prin muncă cinsti­tă și prin ajutor tovărășesc își poate cîștiga fiecare un loc de onoare și un drum demn în societatea socialistă. Ei, tinerii de­­ azi, tre­buie să ajungă cadre de folos și de bază în societatea comunistă, iar noi părinții, toți părinții, mamele și tații, să ne mîn­­drim cu ei. Muncind vor înțelege că omul se înalță astfel în ochii lui însuși și în ochii celor din jur. Ca mame, ca femei, vedem mulți tineri care se îmbracă fără gust, sau după un port străin de firea și obiceiurile noastre românești. Credem că ar trebui să se ia măsuri hotărâte în această pri­vință. Și nu numai cu tinerii ci chiar cu unii pă­rinți, o parte chiar printre noi, care nu-și educă demn fiii și fiicele, nu-i pregătesc pentru un drum cinstit și sănătos în viață. Acei copii vor fugi și de muncă. Astăzi, cum bine sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunere, „orice muncă folositoare societății este o muncă de onoare“. De aceea, ca mame, îndemnăm tot tineretul din județ să-și a­­jute părinții în zilnica activitate de făurire a so­cietății socialiste, căci astfel se vor ajuta pe ei înșiși. Bungărdean Arsinica, muncitoare, Covaci Maria, muncitoare, Magda Ana, maistră, Hațegan Ludovica, controloa­re tehnică de calitate, de la secția cusut a Fabricii de încălțăminte „Ardeleana“ Alba Iulia SCRISOARE DESCHISĂ 1 UNIREA ROFIL IN­ WOHL $1 UIMN­ SüL „Să faci ceva pentru oamenii acestui pămînt, ceva practic, care să se vadă“. Cuvintele aparțin lui Iosif Rosa, tînăr instructor la școala de ucenici de pe lingă Fabrica „Căprioara“ din Sebeș și ele certifică încă o dată, o năzuință, a tuturor și, mai ales, a tinerilor. Ne-a mai dezvăluit un secret : „nu-i suficient că vrei, trebuie să iubești, să pui pasiune în tot ceea ce faci". Și ne-a arătat cu un gest larg secția, 80 de tinere talente — capetele aplecate, privirile atente, gesturi strînse, migăloase — care, deși n-au terminat școala profesională încă, lucrează deja pentru export. Un miracol? Nu, ur­marea firească a pasiunii despre care vorbea tînărul instructor: „încă înainte de a deprinde tainele meseriei — spune Rosa — am căutat să le insuflu dragostea pentru muncă, pasiunea pentru această meserie. Împreună cu fiecare am confecționat mici obiecte de artă, miniaturi decorative cu motive folclorice, am căutat să sădesc în­crederea în ei, în puterile lor, dragostea pentru orice obiect ieșit din mina lor“. Experiența a reușit ? Se pare că da. O confirmă co­menzile de export în Canada și Suedia. „Totuși — l-am întrebat —ați avut de-a face cu ființe omenești, cu stări de spirit diferite, poate caractere refractare, greu de stă­­pinit !“. „Da, eu am considerat că neplăcerile se pot evita cu condi­ția ca pe om să-l iei așa cum este, să încerci să-l cunoști, să nu lucrezi după șabloane. Fără îndoială, ce zic ei este un adevăr știut de mulți. Dar abia ținînd seama de el, aplicîndu-1, îl vei poseda cu adevărat, ți se vor dezlega resorturile intime care declanșează por­nirile, acțiunea oamenilor“. L-am întrebat dacă n-a greșit vreodată, chiar alegîndu-și această meserie. Mi-a spus că meseria aceasta i-a fost hotărîtă la 15 ani, atunci poate ar fi schimbat-o, azi însă n-ar mai face-o, iar fabrica asta cu unele secții mai tinere decit el, înseamnă mai mult decit un loc de muncă, înseamnă anii lui de adolescență, înseamnă primii lui pași în viață. Așa ne-am explicat, în parte, pasiunea pe care o pune tînărul Rosa în meserie, dăruirea și abnegația lui, privind panourile foto­grafice — în timpul liber este fotograf amator — pe care el însuși le-a confecționat pentru uzul școlii de ucenici. S-ar fi cuvenit să vorbim apoi mult, mult despre viitor. N-am făcut-o, nu pentru că Rosa n-ar avea planuri de viitor, ci pentru că mi-a mărturisit : „Vedeți, mă așteaptă un greu examen, al ucenici­lor, care se vor încadra în producție, intr-un fel mi-am legat des­tinul­ de ei, iar succesul lor va fi cea mai mare satisfacție a mea. Apoi vor urma planurile mele : să termin liceul seral, să urmez, cine știe, o școală de maiștri, să mă întorc din nou aici, să-mi reiau vechea îndeletnicire, să formez oameni de înaltă calificare, disci­plinați“. Ne gîndim, astfel, la viața viitoare a unui om, la un destin strîns împletit cu ale noastre, înnobilat de aceleași gînduri, ca ale noastre, ale tuturor constructorilor acestei noi societăți. La plecare l-am lăsat pe tînărul Rosa în hala înaltă, plimbîndu-și privirea peste capetele aplecate, încordate în muncă, în acea lume vibrantă in care sădise ceea ce avem mai bult în ființa lui. V. RADU BREVIAR TINERESC 1­4 echipe de tineri aiudeni, fiecare echipă fiind formată din zece oameni, au participat, recent, la o acțiune de muncă voluntar­­patriotică în cadrul C.A.P. Gîr­­bova, ajutînd la adunatul baloților de paie și eliberarea terenului. O acțiune similară au întreprins ti­nerii din Fărău și Noșlac în ca­drul cooperativelor agricole res­pective.­­ In centrele Girda și Vadul Moților a început faza intercomu­­nală a „Cupei tineretului la sate“ în cadrul căreia tinerii se întrec la disciplinele sportive fotbal, hand­bal, lupte libere și atletism. 9 „Tinere, ce știi despre județul tău“?, iată titlul concursului care s-a ținut, concomitent, la Aiud și Sebeș și care a fost cîștigat de reprezentanții orașelor Aiud și, respectiv, Alba Iulia.­­ 40 de tineri de la Fabrica de hirtie din Petrești vor pleca mîine la Oașa pentru a participa la tradiționala sărbătoare a muncito­rilor forestieri. Alți 40 de tineri de la fabrica „Sebeșul“ vor face o excursie, la sfîrșitul săp­tămînii acesteia, la Obîrșiile Lotrului, iar din Lunca Mureșului un grup de tineri își va petrece duminica la Sovata.­­ Aseară, la „Clubul tineretului“ din municipiul Alba Iulia, tovară­șul Silviu Tecșa, activist la Cabinetul județean de partid a a­­vut o convorbire cu membrii clu­bului pe tema educării ateist-știin­­țifice a oamenilor muncii, în lu­mina recentei expuneri a tovară­­șului Nicolae Ceaușescu. Convor­birea s-a bucurat de un viu interes din partea celor prezenți. SS S S6 S S SSSe SSS 388888888888i SS S S S SSS­ SS 888888888888 A TI IUBI PATRIA ÎNSEAMNĂ A 0 SLUJI PRIN FAPTELE LALE DL 21 CU ZI Astăzi, cînd poporul este adevă­ratul stăpîn al tuturor bunurilor materiale și spirituale, cînd în țara noastră, sub conducerea partidului comunist, au loc mari prefaceri în viața socială, patriotismul este strîns legat de atitudinea fiecărui individ față de muncă, de pregă­tirea profesională și ideologică, de felul cum își îndeplinește sarci­nile la locul de muncă, de modul cum păstrează tradițiile revoluțio­nare și de luptă ale înaintașilor. Așadar, ce înțelegeți prin patrio­tismul socialist ? — iată întrebarea la care am solicitat să ne răspundă numeroși tineri muncitori de la întreprinderea­ metalurgică Aiud. — Atunci cînd vorbim de patrio­tismul socialist — ne-a spus teh­nicianul Ion Oniță, suntem­ pătrunși de simțul răspunderii și datoriei față de patria noastră socialistă, față de partidul comunist, față de clasa muncitoare, față de cuceririle revoluționare obținute de poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român. Fiecare cetățean al patriei și în special noi tinerii trebuie să ne iubim cu înflăcărare țara, poporul nostru harnic, să prețuim profund trecutul său de luptă, limba și cultura lui. La ne­voie trebuie să fim gata pentru orice sacrificiu pentru a apăra cu­ceririle revoluționare ale oameni­lor muncii conduși de partid. Dar iubirea de patrie trebuie dovedită prin fapte zi de zi. O astfel de dovadă au constituit-o recentele manifestări prilejuite de cea de a 50-a aniversare de la crearea P.C.R., realizările obținute în toate domeniile în cinstea acestui eveni­ment. Prin succesele în muncă ob­ținute în cinstea semicentenarului, precum și prin acțiunile organizate de tinerii de la noi din uzină, am adus un omagiu față de tradițiile de luptă ale poporului și partidu­lui nostru. — Prin patriotism socialist se mai înțelege și o atitudine nouă față de muncă, față de avutul ob­ștesc — a intervenit sudorul Aurel lipsă de răspundere față de avutul obștesc și nici aceia care nu iau poziție critică nu pot spune ca se achită de obligațiile patriotice. — Un bun patriot trebuie să aibă o solidă pregătire politico-i­­deologică, completează Petru Ma­­carie, secretarul comitetului U.T.C. pe uzină. Numai cunoscînd linia partidului, înarmîndu-te cu ideo­logia clasei muncitoare, poți răs­punde cu eficiență la sarcinile ce ți le dă societatea. Fiecare dintre noi avem înalta îndatorire să com­batem cu hotărîre concepțiile și manifestările înapoiate și grade, străine de ideologia retro­mar­­xist-leninistă. Numai printr-o pre­zență activă la formele de pregă­tire politică poți contribui la combaterea și lichidarea rămăși­țelor ideologiei și moralei bur­gheze, a ploconirii față de acele curente nocive venite dinafară. Din păcate noi am aflat că în uzină mai sînt o serie de tineri, printre care amintim pe Ion Miha­­cea și Gheorghe Todea care lip­sesc sistematic de la învățămîntul politic. Acești tineri nu au înțeles că pregătirea politică trebuie să care­zi devenim eroi anonimi ai zilelor noastre. Din păcate, mai avem tineri care, la vîrsta 22-23 de ani nu posedă nici de o meserie. Ne punem întrebarea, firească, oare acești tineri, pretind să ia cu­ mai mult de care la societate și pare în schimb nu dau nimic, cum își slujesc patria 7 — A învăța și a-ți însuși perma­nent ideile progresiste și revoluțio­nare din tezaurul științei și cul­turii — iată încă o trăsătură patriotismului socialist — a inter­a­venit Emil Crișan. Alături de in­fluențele factorilor educaționali ( cinema, teatru, televiziune­, activi­tățile cultural-educative desfășurate de organizațiile U.T.C. contribuie în mod substanțial la educarea noas­tră. Cultivarea tradițiilor folclorice, propagarea tezaurului etnografic și alte forme de activitate culturală, sunt o îndatorire patriotică. Aș vorbi de un caz autentic petrecut la noi, întreprinderea nu a avut, pînă recent, o echipă de dansuri, cu toate că trăim într-o zonă fol­clorică bogată, iar tin­eri talen­tați ave­m destui. Prin efortul mun­citorului Aurel Butuza, care a de­venit sufletul acțiunii, și cu spri­jinul întregului colectiv, azi ne pu­tem mîndri cu o valoroasă forma­ție artistică. — Da, este adevărat, lărgirea o­­rizontului politic, ideologic, cultu­ral, atitudinea înaintată față de muncă a fiecăruia dintre noi joacă un rol important în formarea tră­săturilor patriotice, subliniază Au­rel Savu. Dar nu trebuie să uităm că toate acestea se­­ petrec și se nasc în cadrul unui colectiv. A­­cest spirit colectiv izvorește din însăși natura orînduirii noastre socialiste. La noi în uzină, ur­­mînd exemplul comuniștilor am că­utat ca fiecare utecist să țină tot mai mult seama de interesele colective, să se ajute sincer, tovă­­rășește, să respecte re­gulile convie­țuirii socialiste. Tinerii Dorin Sima și Sabin Buta, datorită ati­tudinii lor condamnabile față de muncă, dădeau pînă nu demult bătaie­­ de cap organelor noastre de tineret. La intervenția întregu­lui colectiv, cei doi tineri schimbat mult, și-au schimbat s­au în bine atitudinea față de muncă. A­­cest fapt și altele vin să confirme că fiecare dintre noi avem o în­datorire patriotică să ne aducem contribuția la dezvoltarea comba­tivității față de tot ceea ce este negativ și frînează bunul mers, încheiem aici discuția noastră cu tinerii din prestigioasa între­prindere aiudeană, discuție care a evidențiat, printre altele, un fapt de netăgăduit : acela că patriotis­mul socialist este una din con­dițiile esențiale ale vieții și acti­vității tuturor, că acționînd cu forță la locurile de muncă în spir­­itul lui contribuim efectiv la creș­terea și dezvoltarea societății so­cialiste, a națiunii noastre. In legătură cu profundele impli­cații ale patriotismului socialist, ale înțelegerii majore a acestora, aș­teptăm în viitor opiniile altor ti­neri din întreprinderile, instituțiile și de pe ogoarele județului nostru. Ion Pătru ALBU Sașiu. In socialism, munca este supremul examinator al calităților morale. Numai respectînd și pre­țuind munca știi să folosești în mod chibzuit bunurile societății, să dai dovadă de grijă pentru dez­voltarea continuă a avutului ob­ștesc. M-aș opri la un aspect, care se observă atît la noi cit și în altă parte. Unii tineri risipesc materialele care fac parte din a­­cest avut al tuturor. Colegii lor nu iau o atitudine hotărîtă în a­­semenea împrejurări, sunt pasivi, se facă din conștiința patriotică și nn numat din spate. — Credeți că prin­și în muncă fiecare dintre muncă noi trecem prin școala educării pa­triotice . — Eu cred că da — ne răspunde Ion Oniță. Aș da exemplu pe lă­cătușul Emil Crișan care este de față . El și-a ales meseria din­­ pa­siune, dovadă că azi se numără printre fruntașii secției. Dragostea față de muncă devine elementul ce dă o notă de calificare trecă-In acest fel nici cei care dovedesc rusa. Prin munca depusă în fie- MASA ROTUNDA 3SSSSSSSSSSSS € SSSSSSSSS^388888888885 S € 8888888888883 C SIMBATA, 31 IULIE 1971 ­ Tînărul comunist Axente Fugaciu, surprins în clișeu la locul de muncă, este unul dintre cei mai harnici dulgheri de la lotul de construcții Jidvei al T.C.M. Cluj. Procese etice Poartă de cum ți e portul... Poporul român își are tradițiile sale specifice, rezultat al unor se­cole de practică socială. Gîndește, muncește, creează într-un mod spe­cific, se îmbracă într-un anumit fel. Avem deci un mod de a ne purta, de a trăi, dacă se poate spune așa, românește, și trebuie ca atare să cultivăm tra­diția, să ne menținem în perime­trul specificului național. Să nu înțeleagă cineva că am fi de-acum împotriva inovației. Nici­decum. Dar ea trebuie aplicată în așa fel nicit să facă corp armo­nios cu tradiția, ca să nu dea naștere la produse hibride. Accen­tuăm acest lucru, întrucît există unii oameni, îndeosebi tineri, care încearcă să nesocotească specificul nostru în materie de îmbrăcăminte, care consideră, cu alte cuvinte, portul nostru ca pe ceva rudimen­tar, depășit. Și vezi pe cite cu o adevărată claie de păr unii pe cap, cu pantaloni foioși, desculți în plină stradă ba chiar în caluri publice, cu câte o bluză la­în cele mai stridente culori, aruncată pe ei. De unde acest fe­l de a te îmbrăca ? Părinții noștri n-au purtat niciodată asemenea îmbră­căminte. Unde au văzut ei așa ceva ? Răspunsul nu este greu de găsit. Moda străină, occidentală, care pătrunde pe calea unor filme, a unor programe de televiziune, turismului etc. Evident, sintem­ țară care întreținem relații cultu­­­­ral-artistice cu o mulțime de alte țări, dar asta nu înseamnă că tre­buie să acceptăm orice, să prelu­ăm ceea ce e rău, decadent, mo­dul de viață străin concepției noas­tre despre lume și societate. Sen­timentul patriotic, dragostea pentru tot ceea ce este românesc, specific național trebuie să ne conducă la o preluare critică a diverselor mode și curente, îmbracă ceea ce ți se potrivește, „poartă-te cum ți-e portul" zice o vorbă populară ro­mânească. De ce oare nu le-ar sta bine tinerilor Miron Brătilă, Remus Pe­­truța, Viorel­ Chira, Titus Miheț și Eugen Trifuț din comuna Avram Iancu îmbrăcați decent, așa cum o fac toți cei din jurul lor ? Am dat exemplu pe acești tineri, deoa­rece în partea locului, bunul simț, dragostea pentru portul cultul pentru strămoși fac popular, parte integrantă din viața oamenilor. Pînă și alte țări, unde spectacolul modei cunoaște un adevărat dez­măț vestimentar importă sute mii de cămăși și cojoace, tot fe­și­tul de articole de îmbrăcăminte moțească. Și dumnealor, tinerilor amintiți nu le place. Probabil că influența de o clipă asupra lor este mai puternică decit tradiția de sute și sute de ani. Credem că e vorba doar de o simplă derută, de un act de teribilism și extra­vaganță, dar care lăsate în voie, pot să prindă rădăcini. Am notat doar un singur aspect al tendinței unor tineri de prelu­are a diferitelor moduri de viață străine eticii noastre socialiste. Fe­nomenul cosmopolitismului e mult mai complex, implică o mulțime de aspecte și laturi. Dar despre a­­cestea, vom vorbi altă dată. Nu putem încheia aceste rînduri fără a atrage atenția organizațiilor U.T.C. de la orașe și sate, că este necesar să pună mai mult accentul pe munca de educației a tinerilor, pe comportarea și modul lor de a se îmbrăca pentru a putea stirpi, încă din fașă, acolo unde este ca­zul, asemenea apucături care sunt străine specificului nostru, norme­lor de comportare etică și estetică a poporului nostru. Geo MOȚUL EPIGRAMA PE ADRESA... Tinerilor Gheorghe Fănoage, Avram Nicolae, Ion Străuț și Radu Iustin din Alba Iulia, care, din motive „personale", au refuzat să participe la munca patriotică. In timp ce alți colegi — chemării au răspuns Participînd cu entuziasm la munca voluntară Voi — pesemne — de alt gînd v-ați pătruns De „gîndul" și de „dorul“ de-a fi doar ... „pierde vară". «kI

Next