Unirea, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)
1971-07-22 / nr. 1061
I I I I I JOI, 22 IULIE 1971 ORCANELE DI COMCIDI Șl CONTROL AO SARCINA SU PRICINA SI SA DESCOPERE INFRACTIONS, NO SA LE MOȘAtlALIZEZE In condițiile făuririi societății noastre socialiste, apărarea și dezvoltarea continuă a avutului obștesc constituie o obligație fundamentală pentru toate organele de stat, organizațiile economice și obștești, pentru toți cetățenii. Această datorie izvorăște nu numai din prevederile unor texte ale legii, ci, într-un sens mai larg, din înseși normele moralei comuniste care cer fiecăruia dintre noi să vegheze continuu la apărarea, păstrarea și dezvoltarea avutului obștesc. Organele de revizie contabilă, îndrituite a controla modul cum sînt gospodărite bunurile, sînt în primul rînd chemate să depisteze „din fașă" abaterile de la normele disciplinei financiare ce generează și favorizează producerea de fapte penale. Echipele de inventariere, venite în contact direct cu bunurile materiale, văd modul de gospodărire a acestora și au datoria să sesizeze și să consemneze toate aspectele, care sunt în contradicție cu noțiunea de „buna gospodărire“ pentru ca organele în drept să dispună măsuri în consecință. In acest context devine anacronică atitudinea unor organe atît din conducere cit și din control care, în loc să dovedească un înalt simț patriotic, un spirit revoluționar, muncitoresc, de depistare fără șovăire a tuturor neregulilor existente în unități și de situarea pe poziții intransigente față de cei care prin nerespectarea legii au păgubit avutul obștesc, tărăgănează luarea de măsuri care să curme din rădăcini răul, acoperă pe cei care persistă în a nu-și îndeplini întocmai și la timp îndatoririle. In cele ce urmează ne vom referi la cîteva din aceste cazuri. Cu cîtva timp în urmă revizorul contabil de gestiuni Traian Mincuș de la U.J.C.C. a fost desemnat să efectueze revizia de fond la punctul alimentar din stația C.F.R. Teiuș. Constatînd anumite nereguli în situația de gestiune a acestei unități (responsabilă Ioana Cîmpean) revizorul a întocmit un inventar nereal, fals, acoperind o lipsă de 15 149 lei. Prin acest procedeu străin eticii profesionale a încercat să scoată pe responsabilă de sub rigorile legii. Procedînd astfel, revizorul Muncuș, care este un tînăr aproape la începutul carierei, „a deschis” larg porțile unei delapidatoare permițîndu-i să fure și să se chivernisească pe banii poporului. O parte din vină revine însăși salariatelor Aurora Stanciu și Victoria Gilea de la Cooperativa de consum Teiuș, în subordinea căreia intră unitatea amintită, care, dînd dovadă de multă superficialitate la un inventar anterior, nu au „descoperit" lipsurile din gestiunea Ioanei Cîmpean, tocmai datorită faptului că nu au procedat la numărarea și cîntărirea efectivă a mărfurilor așa după cum aveau obligația. Mulțumindu-se cu datele dictate de responsabilă, care și aranjase din timp mărfu- Reflecția pe marginea unor dosare de urmărire penală zile plasînd lăzi pline în fața unora goale și susținînd că există mărfuri în toate acestea, ele au favorizat realizarea dorinței lui Ioana Cîmpean de inducere în eroare a celor ce ar încerca să o descopere în activitatea ei de delapidatoare. Zoița Costan, socotitoare C.A.P. Mirăslău, a reușit să delalapideze suma de 18 790 lei prin neplata drepturilor cuvenite membrilor cooperatori tot datorită atitudinii îngăduitoare manifestate în cazul ei, de contabilul-șef Szőcs Alexandru, care a controlat superficial munca subalternei sale, mulțumindu-se cu explicațiile verbale ale acesteia prin care era asigurat că a plătit membrilor cooperatori banii. Climatul nemulțumirii membrilor cooperatori, generat de atitudinea condamnabilă a socotitoarei, care cu banii delapidați și-a renovat o casă, a fost curmată de acțiunea organelor de inspecție a Băncii Agricole care au constatat și alte pagube în sarcina Zoiței Costan, în valoare de 27 782 lei. Un aspect de neîngăduit se remarcă în practica conducerii întreprinderii miniere Baia de Arieș. Directorul acesteia, tovarășul Ioan Giura, semnează alături de jurisconsultul Vasile Rusu un recurs în favoarea lui Gheorghe Udrescu, salariatul acestei unități, care a fost condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare de Judecătoria Cîmpeni ca urmare a faptului că a sustras 100 bucăți scînduri de brad de la întreprindere, cerînd tribunalului nici mai mult nici mai puțin decit să-l ... absolve de pedeapsă pe Deși prevederile legii sînt inculpate clare, ju'consultul, în motivarea recursului, a răstălmăcit prevederile legii încercînd prin „artificii" avocățești să-l scoată basma curată pe hoț. Cum putem interpreta această intervenție? Era doar de datoria atît a directorului cit și a jurisconsultului să vegheze cu toată răspunderea la apărarea avutului obștesc și să nu permită, sub nici un motiv, prejudicierea acestuia. Șirul exemplelor de acest fel, din păcate, ar mai putea continua. Mai există încă unii care, aflați în conducerea unor organizații socialiste sau obștești în posturi de revizie și control, din spirit de altruism, rău înțeles, la stăruințele celor ce urmează să fie trași la răspundere penală ori civilă eliberează tot soiul de dovezi prin care diminuează valoarea prejudiciului, ori prin mașinații de culise încearcă să prezinte deformat realitatea minimalizînd cu mult faptele păgubitoare. Am urmărit în prezentarea acestor cîtorva exemple să semnalăm opiniei publice că organele de urmărire penală, justiția, nu îngăduie nimănui să se înfrupte din avutul poporului, și că dacă mai există situații cînd unii încearcă să „închidă ochii" asupra faptelor ce prejudiciază avutul obștesc acestea se sancționează prompt și sever. Adam DRAGOS, procuror la Procuratura județeană Alba I La I.P.B. Aiud * _ _ _____ 'au fost lichidate STOCURILE SUPRANORMATIVE La începutul acestui an, Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud înregistrează stocuri supranormative în valoare foarte mare. Preocupată îndeaproape de diminuarea acestor stocuri, conducerea unitații a luat unele măsuri bine chibzuite: folosirea unor materiale și utilaje în producție, furnizarea stocurilor de supranormative neutilizabile în întreprindere la alte unități industriale care aveau nevoie de astfel de materiale și utilaje. Ca urmare a acestor preocupări, în prezent, stocurile supranormative au fost lichidate, întreprinderea aiudeană reușind chiar să-și creeze disponibilități de fonduri financiare în valoare de 656 000 lei. Este un exemplu demn de apreciat , care trebuie urmat și de alte întreprinderi din județ care au stocuri supranormative. UNIREA ALBA IULIA : Ultimul samurai („Columna") ; Evocări („23 August") SEBEȘ : Subiect pentru o schiță („Progresul“) ; Vrăjitorul („Sebeșul") ; ZLATNA : Șarada; CUGIR: Vânătorul de căprioare („7 Noiembrie"); Măsura riscului („Muncitoresc") ; AIUD : Circ fără frontieră ; BLAJ: Cinci pentru infern; OCNA MUREȘ : Cinci pentru infern ; TEIUȘ : ROȘIA MONTANA: Ambuscada ; Pustiul ; BAIA DE ARIEȘ : Balul de sîmbătă seara; CÎMPENI: Povestea piticului Bimbo; ABRUD: Vagabondul, seriile I și II. 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo rutier. Sport. 7,25 Bună dimineața, copii! 7,45 Sfatul medicului. 8,00 Sumarul presei. 8,08 Matineu muzical. Uverturi la opere. 8,25 Moment poetic. Lirică poloneză. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de știri. 9,03 La microfon, preferată (continuare). 9,30 melodia Odă limbii române. 10,00 Buletin de știri. 10,05 Ansamblul polonez de cîntece și dansuri ’’Mazowsze“. 10.30 Clubul călătorilor. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Muzică ușoară. 11,15 Din țările socialiste. 11,30 Frumoasă ne este tinerețea — cîntece. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Formația Horia Ropcea. 12,10 Personaje din opere românești. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii. 14,40 Pe-un picior de plai —o muzică populară. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Tribuna radio. 15,25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16,15 „Floare roșie aleasă“ — cîntece de Gheorghe Danga. 16,30 interpreți de muzică populară. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Antena Tineretului. 17,30 Cîntă Sergiu Cioiu și Betty Curtis. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară de Aurel Baranga. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 La microfon Emil Gavriș. 20,55 Știința la zi. 21,00 Bijuterii muzicale. 21,30 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Miniaturi instrumentale. 22,55 Moment poetic. 23,00 Concert de seară. 24,00 Buletin de știri. 0,03— 6,00 Estrada nocturnă. a C.P.L. Cîmpeni — hala de gatere. Aici, în acest tînăr obiectiv economic al județului, lemnul se metamorfozează în produse de mobilă și cherestea. lumii.............................................. PRONOEXPRES =" Concursul nr. 29 din 22 a Vil-a , 1971 " Extragerea I : 2, 32, 25, 16, 7, 17. " Extragerea a II-a : 27, 26, 3, 31, 41. : Fond de premii general : S 3 054 636 lei. : RASPÜNDTIVI CITITORILOR Iosif Breaz — Cîmpeni. Pentru plata zilelor lucrate și modificarea pontajului adresați-vă conducerii unității. In caz de refuz introduceți o cerere de pretenții la comisia de judecată din întreprindere. Adrian Pantuzela — Sebeș. Impozitul pe salarii are regim unic pentru toți salariații, indiferent în ce ramură economică activează. Sistemul de salarizare în vigoare este reglementat de H.C.M. 914/1968. Unui grup de cetățeni din Bucium și Poieni. Consiliile populare au fixat legal taxele de pășunat pentru anul 1971. Mai mulți cititori solicită răspuns cu privire la acordarea lotului personal către membrii cooperatori și de ce în unele comune se practică un sistem de obștească care angrenează pe pază toți locuitorii majori — bărbați ? Le răspundem pe această cale că lotul personal se acordă numai familiilor care îndeplinesc în anul anterior numărul de zile muncă fixat de adunarea generală membrilor cooperatori. In ce prinvește paza, noul procedeu se aplică experimental în unele localități cit și la unele întreprinderi, membrii colectivului asigurînd „prin rotație“ paza comunei ori întreprinderii din care fac parte. Ion Pădurean — Decea . Unui grup de cititori — Sebeș. Cetățenii care contractează cu statul produse vegetale și animaliere beneficiază de anumite scutiri și priorități în acordarea de cereale pentru hrana animalelor. Adresați-vă unității cu care ați încheiat contractul. S. I. — Ocna Mureș, dorește să-și schimbe numele. Ne întreabă care este procedeul și cui trebuie să se adreseze. Procedura schimbării numelui este reglementată prin Decretul 975/1968 cu privire la nume, prin Decretul 278/1960 cu privire actele de stare civilă (art. 25), și la prin Instrucțiunile nr. 180/1960 (art. 116, 135, 147). Persoana care dorește să-și schimbe numele de familie ori prenumele sau pe amîndouă și care are capacitate deplină de exercițiu trebuie să depună o cerere scrisă la Comitetul executiv al Consiliului popular comunal, orășenesc, municipal sau de sector al municipiului București, de la domiciliul său. Cererea trebuie să fie motivată și însoțită de următoarele acte : copii certificate ori legalizate de pe certificatele de stare civilă, un exemplar al Buletinului oficial al Republicii Socialiste România în care a fost publicată cererea de schimbare a numelui, actul de consimțămînt dat în formă autentică al celuilalt soț în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei, orice acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii. Comitetul executiv al Consiliului popular trimite cererea împreună cu actele însoțitoare unității de miliție a comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București. Cererea se rezolvă de către Inspectoratul general al miliției care hotărăște printr-o decizie încuviințarea ori respingerea. împotriva deciziei de respingere se poate face întîmpinare scrisă la Ministerul Afacerilor Interne în termen de 30 de zile de la data comunicării respingerii. După obținerea deciziei de încuviințare a schimbării numelui urmează ca Comitetul executiv Consiliului popular la care s-a înlregistrat cererea să scrie mențiune pe actele de naștere prin și căsătorie schimbarea numelui după ce petiționarul plătește o taxă de timbru. A. D. — noii, h iiiiVii"'’ I. M. Isaia de Arieș — unitate reprezentativă a industriei extractive din județul nostru. Ö 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Pentru sănătatea dv. ,,Cura heliomarină“. 20.20 Antologia umorului: Max Linder. 21,35 Cadran internațional. 22.20 Interpretul săptămînii: Dorina Drăghici. 22,40 Film documentar: Orașe poloneze — Nowa Huta. 22,55 Telejurnalul de noapte. ÎMBUMB Vînd casă, 2 camere, bucătărie, grădină, Alba Iulia, Str . Livezii 17. CÎND VIATA SE lI DREPT AVENTURĂ Auzi adesea vorbindu-se de „drame familiale", de familii tinere destrămate, care pînă mai ieri trăiau în tihnă și înțelegere, fără probleme deosebite. orice dramă, mai cu seamă firesc, cea care implică relațiile de familie, te cutremură, are darul să te facă să meditezi lucid și rece, la ceea ce s-a întîmplat, la cauzele care au dus la eșec și, firesc, la ceea ce ar putea urma, grație ușurinței și modului superficial cu care unii soți privesc problemele grave ale existenței in doi. Iată, de pildă, un caz dintre acestea, relatat într-o scrisoare trimisă redacției tocmai din Făgăraș pe care autorul îl numește „dramă personală“ sau „drama mea familială“. Vom rezuma în cele ce urmează conținutul scrisorii, care se așterne pe circa 8 pagini. Din anumite considerente lesne de înțeles, nu vom da numele întreg al persoanelor implicate în scrisoare, ci vom opera numai cu inițialele lor. Martie 1965. Intr-un parc din orașul Făgăraș, stătea pe o bancă o tînără fată. S-a întîmplat ca pe acolo să treacă tînărul I.G., care văzînd-o atît de necăjită, a întrebat-o de ce stă în parc pe un asemenea frig ? Tînără i-a spus că nu are unde să stea, că este străină și că i-ar fi foarte recunoscătoare, dacă ar ajuta-o să găsească pe cineva care s-o găzduiască peste o noapte. Făcîndu-i-se milă de ea, tînărul a invitat-o la el acasă. Fata, de 18 ani, a acceptat fără nici o împotrivire. Ajunși acasă, gazda a pregătit ceva de mîncare, după care s-au așezat la discuții. Tînărului i-a plăcut felul în care vorbea, ba, mai mult, a descoperit că este frumoasă. După multe discuții, fata i-a propus s-o ia de soție. Ar vrea, zicea ea, să aibă grijă de el, să se ocupe de gospodărie și cite altele. Băiatul nu i-a dat răspunsul pe loc. doua zi au început din nou aceleași discuții. „Voi fi o soție ideală , îi declara ea. Fără să mai judece, să mai ceară sfatul părinților, al prietenilor, dînd crezare deplină sincerității fetei, s-a declarat de acord. S-au dus în ziua următoare la magazin unde i-a cumpărat pantofi, pardesia, cîteva rochii și altele. R.A. arăta mai drăguță, mai frumoasă. Au trecut așa zile întregi. El mergea la serviciu, ea rămînea acasă, făcînd curățenie și mîncare, timp ea ia spus că o să aibă între un copil. S-au bucurat foarte După cîteva zile însă, R.A. mult, i-a destăinuit de ce amină mereu căsătoria legală. I-a spus deschis că ea e de fapt măritată cu un bărbat tot din Făgăraș, care se afla în armată. Dar nu-i nimic, că o să trăiască așa și cind s-o întoarce fostul soț o să divorțeze de el și apoi o să se căsătorească legal. „Mi s-a oprit respirația nu alta, scrie acesta, cînd am aflat. N-am vrut să ne certăm, pentru că era însărcinată. Am trecut peste lucrul acesta. Am zis : s-au mai întîmplat treburi de felul ăsta. Am început să mă port și mai grijuliu cu ea. In curînd va deveni mamă“. A urmat nașterea, momente de bucurie, cu flori, la maternitate. Lucrurile au mers iar bine o perioadă. Dar iată că în timp ce I.G. era plecat la serviciu, R.A. a luat căruciorul cu fetița, haine și lucrurile de valoare de prin casă și a plecat la fostul ei soț. „Vă imaginați în ce stare am intrat, cînd am văzut pereții casei goi, scrie autorul. Mai mult, mă gîndeam la fetiță. Ce se va întîmpla cu ea ? Soțul ei nu avea nici o sursă de cetățenească cîștig, ea la fel. Nu puteam lăsa treburile să meargă așa. Dar pe cînd să fac demersurile necesare m-am trezit cu ea și cu fetița acasă. N-am avut ce face decit s-o iert“. Povestea acestei familii nu se oprește însă aici. Fetița nu mai purta numele lui, ci al soțului legitim. Pînă la urmă I.G. a fost pus în situația de a-și înfia propriul său copil. Și viața celor trei a început să capete o nouă turnură. Intr-o zi, tatăl a hotărît s-o ducă pe micuța Gabriela la părinții lui la țară și mama să intre în serviciu. Fapt ce s-a și întîmplat. Cîștigau amîndoi aproape 3 000 de lei pe lună. Au primit între timp apartament, și-au cumpărat mobilă, mașini de spălat și cusut, frigider, radio. S-au scurs, cu unele neînțelegeri mai mici sau mari, șase ani de zile, timp mai în care fetița s-a făcut mare și frumoasă. Dar dragostea de mamă n-a putut-o determina pe R.A. să stea acasă lingă soț, lingă fetiță. Tendințele spre o viață parazitară au determinat-o să-i părăsească pe amîndoi plecind în lume. Pe fetiță a lăsat-o la niște vecini, spunînd că pleacă pînă în oraș după cumpărături. Și dusă a fost S-a auzit pe urmă că s-a împrietenit cu un bărbat din Tîrnăveni. Nu s-a mai dus nici la serviciu. La plecare a luat totul din casă, întreaga agoniseală de ani de zile a soțului : mobilă, frigider, covor, radio, haine etc. pe care le-a vîndut în gara Făgăraș cu prețuri de nimic. Cu toate astea, soțul foarte îngăduitor, a rugat-o să se întoarcă acasă. Fetiței îi era tare , dor de ea. N-a vrut, ba, mai mult, a spus că nu este copilul ei. S-a recurs chiar și la comisia de judecată. R.A. a fost chemată din Blaj, unde se aude că trăiește o viață parazitară. N-a venit. I.G. și Gabriela o mai așteaptă încă. P-S. Acesta este rezumatul scrisorii, radiografia unei drame de familie. Cazul de față comportă, desigur, multe discuții. La asemenea consecințe duce fuga de muncă, de greutăți, trîndăvia și parazitismul. R.A. și-a făcut din aventurile amoroase, din lenevie, vagabondaj și imoralitate, un mod de viață. A întîlnit în I.G. un om corect, cinstit, sincer, care a prețuit-o și îndrăgit-o, a ajutat-o în momentele cele mai dificile, cînd se afla pe drumuri. Și-a bătut însă, joc de el, de bunele lui intenții, de sentimentele sale. N-a fost în stare să înțeleagă rosturile nobile ale familiei, ale vieții. I s-a atrofiat pînă și sentimentul matern. A lăsat fetița fără căldură maternă, fără mamă, cea care trebuia să-i îndrume primii pași în viață. In această toamnă ea va merge la școală, cum declară I.G., și copiii o vor întreba-o unde este mămica ei. Ce le va răspunde ? Dar Gabriela nu e primul ei copil. S-a aflat că mai are și o altă fetiță, pe care R.A. a părăsit-o în 1964 la Casa copilului din Sibiu. Constituie sau nu acest caz o dramă familială ? Fără îndoială că da. Deznodămîntul ei nici nu putea fi altul. Viața ușoară, trîndăvia și parazitismul, apucăturile imorale, fuga după plăceri și senzații ușoare, au dus la comiterea acestor fapte antisociale. Nu putem încheia aceste rînduri fără a incrimina și pripeala, lipsa de judecată în luarea unei atît de hotărîtoare decizii pentru viață, cum este căsătoria cetățeanului I.G. Am relatat acest caz nu pentru a stîrnii senzații, ci pentru a se trage învățăminte. Gheorghe JURCA * Pagina a 3-a a PE URMELE MATERIALELOR prnmite „Creșterea coeficientului de utilizare a schimburilor nu se poate realiza cu mașini aflate in concediu prelungit“ Cu titlul de mai sus a apărut in ziarul nostru nr. 1035 din 22 iunie a.c. un articol în care se critica slaba preocupare a conducerii întreprinderii metalurgice din Aiud pentru luarea unor măsuri mai hotărîte care să ducă la creșterea indicilor de utilizare a schimburilor, la utilizarea din plin a mașinilor și utilajelor. Receptivă la criticile ziarului și hotărîtă să lichideze deficiențele din producție, conducerea întreprinderii respective a trimis redacției un răspuns în care se arată că toți factorii de conducere din întreprindere au analizat cuprinsul articolului și au studiat posibilitățile existente pentru redresarea situației, stabilind măsuri deosebit de eficiente. Bunăoară, pentru meseriile cu deficit de muncitori pentru creșterea gradului de utilișizare a mașinilor s-a trecut la angajarea înainte de termenul prevăzut a tuturor ucenicilor care au absolvit școala profesională și a ucenicilor care au promovat în ultimul an de școală, luîndu-se, paralel, măsuri pentru recrutarea din afară a necesarului de muncitori calificați. De asemenea, s-au întreprins mai multe acțiuni în vederea reducerii la minimum a învoirilor, absențelor nemotivate și a fluctuației de personal. Această măsură va duce la creșterea utilizării fondului de timp și a utilizării mai corespunzătoare a mașinilor-unelte. Din măsurile stabilite de conducerea tehnică a întreprinderii mai enumerăm cîteva deosebit de însemnate: întărirea compartimentului de pregătire a fabricației pentru a putea executa în termen lucrările de încărcare cu comenzi a utilajelor, omogenizarea echipelor de reparații și întreținerea utilajelor și repartizarea lor pe secții productive în scopul scurtării duratei reparațiilor și creșterii operativității de intervenție și altele. Rămînem cu convingerea că aceste măsuri vor fi completate de altele noi, eficiente, că tovarășii din conducerea tehnică, întregul colectiv nu vor precupeți nici un efort pentru creșterea coeficientului de utilizare a schimburilor. Fabrica de porțelan Alba Iulia, nou lot de servicii de ceai. Se fac ultimele retușuri la un