Unirea, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)
1971-07-24 / nr. 1063
I ANUL IV, NR. 1063 SÎMBATA, 24 IULIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI] DINAMIZAREA ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE IMPLICĂ MĂSURI ENERGICE DE FOLOSIRE RAȚIONALA A UTILAJELOR ȘI TIMPULUI DE LUCRU Intr-un climat de înaltă exigentă și răspundere fată de îndeplinirea planului de stat și angajamentelor luate în întrecere, joi dupămasă a avut loc adunarea reprezentanților salariaților de la Complexul de prelucrare a lemnului Blaj. La adunare a participat tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, membru al C.C. al P.C R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Aflat în al treilea an de funcționare, comitetul de direcție de la marea cetate a lemnului din orașul de pe Tîrnave confirmă justețea măsurilor luate de conducerea partidului de a se renunța la așa-zisa conducere unică și introducerea principiului muncii și conducerii colective. Chemată să hotărască în mod direct și nemijlocit toate problemele majore ale întreprinderii, masa largă a salariaților a fost, și de această dată, la înălțimea înaltelor răspunderi și îndatoriri pe care le incumbă faptul că astăzi, așa cum tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta Plenara C.C. al P.C.R. din februararie ac., „clasa muncitoare este clasa conducătoare a societății și că, în această calitate, muncitorimea este și proprietară a mijloacelor de producție, continuînd să constituie în același timp principala forță productivă a societății. In această calitate dublă, de proprietar și producător, clasei muncitoare ii revin răspunderi deosebite în întreaga activitate de dezvoltare a societății socialiste“. In lumina acestor înalte exigențe pe care conducerea partidului le pune în fața proprietarilor și producătorilor de bunuri materiale, darea de seamă prezentată de ing. Alexandru Ciuruș, președintele comitetului de direcție, a oglindit în mod veridic stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan în fiecare compartiment de activitate. După o jumătate de an de muncă intensă, o neobosită, colectivul C.P.L. Blaj este în măsură să raporteze că principalii indicatori de plan au fost îndepliniți. Făcînd radiografia producției, așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul primului semestru, organul de muncă, și conducere colectivă al întreprinderii s-a prezentat în fața muncitorilor cu cele mai reprezentative obiective înscrise pe agenda de lucru a comitetului de direcție. Deși principalii indicatori de plan au fost îndepliniți, o serie de neajunsuri în organizarea muncii, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale și folosirea cu randament scăzut a forței de muncă, a mașinilor și utilajelor au diminuat, în mod substanțial, nivelul realizărilor pe ansamblul complexului. Manifestînd o deosebită exigență și răspundere față de neajunsurile care mai există, cei care au luat cuvîntul au adus în dezbatere numeroase exemple de formalism, de lipsă de fermitate și consecvență în urmărirea și finalizarea propunerilor și măsurilor fixate în adunările generale ale salariaților și în ședințele lunare ale grupelor sindicale. — Ca membru al comitetului de direcție — a spus în cuvîntul său maistrul Nicolae Badea, apreciez că, în general, toți membrii acestui organ de muncă și conducere colectivă s-au străduit să-și ducă și îndeplinire mandatul încredințat de adunarea generală a salariaților. Lipsurile semnalate în darea de seamă socotesc că se datoresc, în mare măsură, unei slabe activități politico-ideologice desfășurate de organizațiile de partid. Munca de educație comunistă, de formare a unei conștiințe înaintate față de îndeplinirea riguroasă sarcinilor de plan și păstrarea a avutului obștesc, nu este o chestiune de campanie. Din cauză că ne-am ocupat insuficient de această latură esențială a activității noastre, am ajuns în situația ca unii salariați să nu-și facă în mod conștiincios datoria, în calitate de secretar al comitetului de partid de la Fabrica de plăci fibrolemnoase, mă fac vinovat de această situație. In lumina programului de îmbunătățire a activității politico-ideologice și educative, prezentat recent de tovarășul Nicolae Ceaușescu, avem datoria cetățenească și patriotică de a desfășură o vie, concretă, convingătoare muncă in rîndurile salariaților noștri. Sancțiunile administrative nu pot și nu trebuie, în nici un caz, să țină locul muncii perseverente, tenace, dusă cu pasiune comunistă, pentru formarea omului nou, devotat trup și suflet cauzei partidului și poporului. Reunind această idee și alți vorbitori, printre care ing. Dorin Manea, șeful serviciului producție, secretarul comitetului U.T.C., formulat critici juste și întemeiatea la adresa comitetului de direcție, organizațiilor de sindicat și tineret, referitoare ,a promovarea , cu consecvență și fermitate în munca de zi cu zi, a principiilor moralei noastre comuniste. In complexul nostru — a spus vorbitorul — jumătate din numărul salariaților sînt tineri. Majoritatea dintre ei s-au integrat în rîndul colectivului și răspund cu entuziasm acțiunilor pe care le întreprindem. O parte din tineri, însă, fac notă discordantă, lipsesc nemotivați, sunt slab pregătiți profesional, iar prin atitudinea și comportamentul lor se abat de la disciplina muncii și normele de conviețuire socială. Este momentul ca împotriva acestor tineri să se formeze un puternic curent de opinie. Dacă fiecare dintre noi va lua atitudine față de faptele reprobabile ale celor certați cu disciplina sunt convins că cei în cauză vor putea fi determinați să înțeleagă că au greșit și că societatea noastră promovează cele mai înalte principii ale dreptății și echității sociale, că nu primești nimic de la societate dacă nu muncești. Impietită strîns cu preocuparea pentru formarea unei conștiințe socialiste și a unei atitudini înaintate fața de muncă, latura activității productive a reținut atenția multor vorbitori. Este un adevăr pe care nu-1 contestă nimeni faptul ca existența unor neajunsuri au influențat in mod negativ nivelul succeselor obținute. Lipsurile manifestate in munca comitetului de direcție, a conducătorilor procesului de producție au fost supuse unei riguroase și intransigente analize. uezbatina in mod critic și autocritic, cu obiectivitate și simț de răspundere, neajunsurile manifestate, cei prezenți la adunare au venit cu propuneri, soluții și masuri concrete de îmbunătățire a întregii activități de producție. In dorința sinceră de a-și aduce contribuția la bunul mers al producției, criticile formulate la adresa comitetului de direcție au fost făcute cu deosebită și competență, vizînd principialitate problemele majore ale aprovizionării, ritmicității și eficienței economico-financiare. Tocmai de aceea ele și-au atins scopul și au imprimat dezbaterilor un pronunțat caracter de lucru. — In comparație cu anul trecut, activitatea Fabricii de binale aprecia muncitorul Traian Mărgineanu — a cunoscut o reală îmbunătățire. Nu ne putem declara mulțumiți, însă, de nivelul atins. O serie de deficiențe mărunte, nesoluționate la timp, ne produc mari greutăți. Liniile de decovit au funcționat la început mecanic. De multă vreme insă s-au defectat, iar intervenția conducerii întreprinderii nu prea se vede. Slab s-a preocupat comitetul de direcție și de repararea acoperișului în halele de croit. Noi am solicitat de mai multe ori acest lucru, dar de fiecare dată ni s-a răspuns că : „problema este în studiu“. Cred că a sosit timpul să se treacă la repararea acoperișului pentru a crea muncitorilor condiții optime de lucru. Consider, de asemenea, că personalul tehnico-inghieresc, comitetul de direcție a dovedit insuficientă preocupare în aprovizionarea cu scule, materiale și piese de schimb. In, lipsa acestora muncitorii se deplasează de la un loc de muncă la altul irosind timpul de lucru. Cu prea multă ușurință sunt tratate și trecute cu vederea și cazurile de sustragere a unor materiale din fabrică. Față de cei care se înfruptă din avutul nostru, al tuturor, trebuie să fie luate cele mai aspre măsuri. Subliniem, ca un fapt deosebit de pregnant, atitudinea critică, responsabilă a tuturor muncitorilor față de soarta producției. Părerile exprimate de muncitorii Gheorghe Hanța, Ioan Moldovan, Vasile Mara și Vasile lopa, au avut un punct de referință comun: dezvelirea critică și autocritică lipsurilor existente, convinși fiind ca prin eforturi comune comuniștii, toți salariații, vor găsi soluții concrete de rezolvare a lor. Folosirea incompletă a timpului de lucru, diminuează, în mod vizibil, productivitatea muncii. Mari rezerve interne există în folosirea mașinilor și instalațiilor. Exploatarea lor necorespunzătoare, efectuarea unor revizii și reparații de slabă calitate, provoacă multe opriri accidentale, întreruperi nejustificate în fluxul producției. Un capitol aparte l-a constituit necesitatea de a se lua măsuri sistematice pentru pregătirea tehnico-profesională a tuturor salariaților. Mai mulți vorbitori, printre care Ioan Simu, Dumitru Dorea, Gheorghe Glogovețan, au cerut comitetului de direcție să întreprindă acțiuni concrete pentru legarea mai strînsă a cunoștințelor teoretice de cerințele practice ale producției. Școala profesională și liceul forestier din localitate, scot absolvenți cu mari lacune in pregătirea profesională. Conlucrarea mai fructuoasă dintre școală și producție este o cerință stringentă, impusă de exigențele progresului tehnic contemporan. Asigurarea pregătirii cadrelor calificate se înscrie ca o problemă cheie la ordinea zilei și la rezolvarea trebuie să-și aducă deopotrivă constribuția atît organizațiile de partid cit și organizațiile de sindicat și U.T.C. In încheierea dezbaterilor adunării generale a reprezentanților salariaților de la C.P.L. Blaj, a luat cuvîntul tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, care a arătat că în această perioadă au loc astfel de adunări ale salariaților în toate unitățile economice și șantierele de construcții din județul nostru, în care sînt analizate rezultatele obținute în înfăptuirea sarcinilor de plan în semestrul 1 și se stabilesc măsuri pentru crearea condițiilor optime producției anului 1972. In continuare, vorbitorul a arătat că deși C.P.L. Blaj a obținut rezultate bune in producție, totuși realizările obținute sunt sub nivelul mediu al realizărilor pe județ, fapt care reflectă că nu au fost folosite toate posibilitățile existente în această importantă întreprindere. Cauzele rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la unii indicatori își au explicația în faptul că nu în suficientă măsură conducerea C.E.I.S. Sebeș s-a preocupat de asigurarea unei aprovizionări ritmice și de rezolvarea operativă a unor probleme ce s-au ivit în procesul de producție. De asemenea, comitetul de direcție nu a dovedit destulă operativitate în rezolvarea propunerilor făcute de muncitori privind continua îmbunătățire a activității de producție. Se cere ca pe viitor comitetul de direcție să dovedească mai mult spirit gospodăresc, mai multă inițiativă în rezolvarea operativă a problemelor care se ridică, să-și intensifice controlul și să-și sporească exigența. Membrii comitetului de direcție au obligația să țină o permanentă legătură cu sectoarele de producție, să cunoască amănunțit situația realizării sarcinilor de plan, problemele care se ridică și să acționeze hotărît pentru a le rezolva. Trebuie înlăturată din activitatea membrilor comitetului de direcție practica de a trece ca simpli vizitatori prin secții, de a înregistra unele aspecte și de a se mulțumi doar cu sesizarea lor. In legătură cu activitatea comitetului de direcție, tovarășul George Homoștean a arătat că membrii acestuia trebuie să participe cu regularitate la analizele care se fac în grupele sindicale, sa cunoască problemele care se ridică în aceste analize și să le clarifice imediat, să dea răspuns corespunzător tuturor tovarășilor care ridică unele probleme sau fac unele propuneri și sugestii. In continuare, tovarășul Homoștean a arătat că pe George lângă unele greutăți ivite în aprovizionarea zilnicii cu materie primă, activitatea de producție a fost îngreunată și de slaba receptivitate și operativitate a comitetului de direcție privind soluționarea unor probleme curente. De multe ori aceste probleme nu au fost cunoscute și ca urmare nu s-au putut lua măsuri operative în toate sectoarele cheie ale producției pentru ca activitatea să se desfășoare în mod corespunzător. Referindu-se la activitatea comitetului orășenesc de partid, vorbitorul a subliniat că acesta trebuie să dovedească mai multă preocupare pentru continua îmbunătățire a activității organizațiilor de partid din întreprindere, pentru creșterea competenței lor în rezolvarea problemelor politico-economice și organizatorice. Organizațiile de bază ale partidului, organizațiile U.T.C. și de sindicat, trebuie ajutate cu mai multă eficiență pentru a-și aduce o contribuție mai mare la întărirea ordinei și disciplinei în producție, întărirea răspunderii, la mobilizarea tuturor salariaților pentru realizarea sarcinilor de plan. Ele trebuie îndrumate să desfășoare o intensă muncă politico-educativă pentru creșterea conștiinței revoluționare muncitorilor, pentru crearea unei a puternice opinii de masă împotriva fenomenelor negative, a tuturor lipsurilor care se mai manifestă. Rezerve importante de creștere a producției există și în utilizarea mai eficientă a mașinilor și instalațiilor. In acest sens, tovarășul George Homoștean a arătat că nu este permis ca din cauza organizării necorespunzătoare a muncii și a aprovizionării defectuoase, în schimburile II și III, să nu se lucreze ore în șir. Comitetul de direcție trebuie să intervină cu mai multă răspundere și competență în lichidarea acestor lipsuri. Este, de asemenea, necesar să se treacă la o mai judicioasă redistribuire a forței de muncă pe schimburi, în scopul asigurării unui randament ridicat la fiecare loc de muncă. Referindu-se la faptul că mai mulți vorbitori au criticat comitetul de direcție pentru slaba preocupare manifestată în asigurarea pregătirii forței de muncă, tovarășul George Homoștean a cerut comitetului de partid din complex și comitetului orășenesc de partid să analizeze cu toată răspunderea neajunsurile existente în această direcție și să ia cele mai potrivite măsuri pentru recrutarea pregătirea forței de muncă necesisară secțiilor și sectoarelor productive ale complexului. In posturile de maiștri să fie promovați acei oameni care dovedesc spirit organizatoric și gospodăresc, cunosc specificul producției și sunt capabili să intervină cu competența în soluționarea problemelor ce se ivesc. In încheiere, vorbitorul a arătat că recenta Expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, trebuie să stea la baza întregii noastre activități. Organizațiile de partid și de masă au datoria, de a populariza larg acest important document, de a desfășura o activitate intensă pentru a imprima în rîndul muncitorilor un profund partinic, revoluționar spirit și combativ în vederea promovării ferme a ideologiei partidului nostru, a dezvoltării conștiinției revoluționare a muncitorilor în așa fel incit ei să participe cu elan sporit la toate acțiunile întreprinse. Sebastian TRUȚA ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR VIZITA DJ LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAI CEAUȘESCU IN PORTUL 1 PE ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII NAVALE CONSTANTA In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducătorii de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, in județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea unor probleme importante, de stringentă actualitate și perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Constanța, in comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr * 1. (Continuare în Dag a IV-a) MINIRE CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ri-l acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului producției industriale pe primul semestru al acestui an, desfășurării campaniei de recoltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziunea față de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viață. Au mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de rețele electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea Întreprinderii integrate de lună și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Șantierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ! ROSTITA LA ÎNTILNIREA CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID CONSTANȚA —în pagina a lll-a ! LA C. A. P.BERGHIN UIMII MICRIUCRII TRIBUIE NIMICIT Ploile care au căzut la începutul săptămînii au provocat o stagnare a campaniei de seceriș. înainte de această dată, o parte din cooperativele agricole de producție din județ au recoltat griul de pe suprafețe apreciabile. Totuși, mai sunt multe unități care au recoltat puțin în comparație cu suprafețele mari ce le au în cultură. Intr-o asemenea situație se află și cooperativa agricolă de producție din Berghin, care, pînă în prezent, a recoltat doar 170 ha, ceea ce reprezintă un procent mic față de suprafața totală de 610 ha de grîu. Această rămînere în urmă se datorează unei organizări deficitare sub multe aspecte, care a făcut ca atît recoltatul mecanic cit și manual să se desfășoare intr-un ritm lent. Deși s-a lucrat la recoltatul mecanic cu 10 combine, nu s-au realizat decit 150 ha. Datorită deselor defecțiuni mecanice, cantitatea medie de grîu, recoltată zilnic de fiecare combină, nu a trecut de 4 000—4 Ș00 kg. Este un certificat care nu face cinste secției de mecanizare din Berghin. Afirmăm aceasta deoarece aici sunt posibilități mult mai mari. Intr-o singură zi, cînd agregatele au funcționat normal, s-a reușit să se recolteze, ir. medie, 9 000—10 000 kg de fiecare mecanizator. Cantitatea către ar fi putut fi și mai mare, dar, de această dată, s-au creat timpi morți din cauza lipsei de... saci. Este neîndoielnic faptul că întreg consiliul de conducere a cunoscut că producția de grîu este cu mult mai mare ca în anii anteriori. După evaluarea făcută de ing. Nicolae Munteanu, producția medie se ridică la aproape 2 500 kg la hectar, ceea ce pe întreaga suprafață înseamnă un plus de 420 tone de grîu peste prevederile planului. Se cunoștea, de asemenea, că distanțele mari între tarlale și sat vor îngreuna transportul. Totuși, din lipsă de prevedere sau din economie exagerată, nu s-a procurat un număr suficient de saci. Motivul producției prea mari (!) și al lipsei de saci este invocat și pentru a justifica faptul că o combină (a unsprezecea, de care dispune secția de mecanizare) feste folosită pînă în prezent un a și, deși este în stare de funcționare, nu se intenționează nici în viitor introducerea ei în lucru. Este o optică pe care o considerăm cel puțin curioasă. Nici despre recoltarea manuală nu se pot spune lucruri mai bune. Ne referim, în special, la slaba mobilizare și organizare din brigada a patra din Straja, condusă de Ioan Roșu. Este necesar ca tovarășul Gheorghe Rast, secretarul Comitetului de partid din C.A.P., precum și Vasile Șușman, secretarul biroului organizației de bază din brigada a patra, să manifeste mai multă preocupare pentru intensificarea ritmului zilnic de lucru prin antrenarea unui număr cu mai mare de cooperatori la recoltarea manuală. La data vizitei noastre se recolta manual griul din tarlalele „Lingă luncă“, „Fața chipului“, „Pe deal“ și „Șesul mare“. Ni, ,s-a confirmat că participă la muncă aproape 200 de membri cooperatori. Credem că este o cifrâ care nu reprezintă posibilitățile maxime ale rativel or, la această oră, coopeabsolut necesar să se facă uz este de toate posibilitățile existente. Este adevărat că datorită umidității ridicate a griului, mecanizatorii, deși au așteptat aproape o zi întreagă la fața locului, nu au reușit să intre în lan. Este de neînțeles, însă, de ce alături de ei au stat și cooperatorii destinați să deservească cele 10 combine, cînd puteau participa și ei la recoltarea manuală ! De altfel, nici staționarea tractoarelor la marginea lanului nu este justificată. Faptul că din cele 100 ha de orz și 4o ha grîu, de pe care paiele au fost balotate și transportate, nu s-au arat decit 20 ha, trebuie să dea de grndit conducerii secției, precum și consiliului de conducere al cooperativei. Ne apropiem de sfirșitul perioadei optime de insămînțare a Culturilor duble. Alte cooperative, deși deservite de secții de mecanizare mult mai mici, prin exploatarea la întreaga capacitate și in schimburi prelungite a tractoarelor, au reușit să are și să însămînțeze suprafețe însemnate. Acest lucru nu ar fi posibil și la Berghin, unde se dispune de 16 tractoare. Ing. Gell BOGDAN După o scurtă întrerupere provocată de timpul nefavorabil, combinele au intrat din nou în lanurile de grîu.