Unirea, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-26 / nr. 1118
PAGINA All-A R. D. VIETNAM. In foto : Trecătoarea „Ma Phuc“ din provincia Cao Bang. CURIOZITĂȚI ONOMASTICE Săptămânalul sovietic „Nedelea“ a publicat o serie de curiozități onomastice descoperite in celor 7 milioane de locuitori rîndul ai Moscovei. Astfel au fost descoperite 27 de persoane cu numele de Boris Godunov, 20 de Alexandr Pușkin, un Ivan Groznîi (cel groaznic), ți o Anna Karenina. Totuși, numele cele mai frecvente rămîn în continuare Ivanov (100 000) și Smirnov (80 000). SĂ NE CUNOAȘTEM JUDEȚUL SATUL VIITORI Satul Viitori este așezat pe Valea Morilor, apa liniștită, limpede și cristalină, care după ce parcurge mai bine de 12 km de la izvor, brăzdează orașul Zlatna, îl împarte în două și apoi se varsă în Ampoi. Pe firul apei în sus, călătorul este îndemnat la drumeție de o bogată vegetație cum numai în Țara de piatră întîlnești. De o parte și de alta a văii te întîmpină dealuri domoale și golașe la început, apoi pe măsură ce înainte și dealurile se transformă în adevărați munți cu codri de fag, stejar, brad etc. Satul a aparținut din totdeauna de localitatea Zlatna, dar și-a avut specificul său în modul de viață al oamenilor. Aidoma altor sate din trecutul nu prea îndepărtat și satul Viitori n-a prezentat pentru vechile ocîrmuiri decît interesul pentru bogățiile naturale, mină de lucru ieftină din partea localnicilor care au fost ținuți veacuri de-a rîndul în întuneric și sărăcie. N-am întîlnit o istorie scrisă și nici alte documente care să ateste vechimea acestor așezări omenești, doar toponimia și tradiția populară ne ajută să stabilim vechimea milenară a vieții omenești pe aceste locuri. Transmiterea orală a istoricului satului zice că denumirea lui și-ar avea enigma de la numeroasele mori de prelucrat lîna în pănură, înșiruite de-a lungul văii. încrederea noastră în această denumire este îndreptățită de faptul că ocupația de bază a localnicilor, pe lingă aceea de muncitori forestieri, era creșterea vitelor. Toponimia, de asemenea, înlocuiește sărăcia de documente scrise, întîlnind la tot pasul numiri dacice și romane care dovedesc fără tăgadă existența de milenii a unei populații sedentare și continuitatea ei pe aceste plaiuri pînă în zilele noastre. Iată, așadar, luînd-o pe verticală, numai cîteva din aceste toponimii : Runc, tăun cu pîrîul cu același nume, la o distanță de 12 km de Zlatna, urmînd apoi dealul Muncel, Rîpa, Săcături, Rînșor, Măgura etc. S-au scurs ani și secole, au trecut și pe aici calamități naturale și zguduiri sociale și oamenii le-au fost părtași , le-au învins și au rămas mai departe la locurile lor. Participanți, cot la cot, cu ceilalți iobagi din Apuseni la porunca lui Horea pentru a înscăuna oe rînduiri mai drepte, apoi sub steagul revoluției pașoptiste, trecînd peste toate vitregiile trecutului, vîitorenm se prezintă astăzi ca buni cetățeni ai patriei socialiste. Deceniile socialismului au adus și aici, ca îndeobște, fiinde transformări în viața protraiul oamenilor. Făcînd o reși trospectivă în trecutul nu prea îndepărtat ne amintim de vestiții bocșeri (prelucrători ai manganului de lemn), care migrau din primăvară-n toamnă, pe jos, cu mălaiul în desagă pînă în munții Sibiului, ai Rodnei etc., la exploatările de pădure. Satul rămas pustiu numai cu femei, bătrîni și copii, aștepta familie de familie întoarcerea celor plecați, cu bruma de cîștig necesară în timpul iernii. Relatarea foarte sumară de mai sus a rămas de domeniul trecutului. Localnicilor li s-a asigurat, în anii noștri, o viață nouă, fără grija zilei de mîine. In locul locuințelor sărăcăcioase de altă dată, minerii, muncitorii industriali și forestieri care altă dată pribegeau în lung și lat țara pentru o bucată de mălai, și-au durat case arătoase, cu mobilier și dependințe care rivalizează cu cele din mediul urban. Pătrunderea luminii electrice, a radioului, televizorului și presei, a schimbat și modul de gîndire și de viață a locuitorilor. In vocabularul cetățenilor au apărut noțiuni noi, la care acum două-trei decenii nu aveau acces decît doi sau trei intelectuali din sat. Bacalaureat, facultate, institut, examen de stat, sesiune, sînt pronunțate de oameni simpli, cu grijă și sfială, pentru că odraslelor lor le-a fost deschisă calea spre cetățile culturii. Ar mai fi multe de spus despre schimbarea modului de viață al acestor cetățeni harnici și cinstiți care-și zic vîitoreni, dar spațiul nu ne permite, aducînd doar pe această cale omagiul cel mai sincer partidului nostru și politicii sale consacrată bunăstării omului. Florian MOLDOVAN REPUBLICA DOMINICANA. Insula Haiti, din care jumătate este ocupată de Republica Dominicană, a fost descoperită de Cristofor Columb în anul 1492. Un timp colonie spaniolă, devine republica suverană în 1844. Capitala la Santo Domingo înregistra 367 063 de locuitori în 1960. In foto : Universitatea autonoma dm Santo Domingo. iîk Nevoile m-au făcut să bat mai mult in această toamnă drumurile satelor. Intîlnirea cu lumea ogoarelor mi-a strecurat întotdeauna un sentiment de bucurie, de respect pentru munca oamenilor pe aceste frumoase locuri. Ca de și dv., din care sunt sigur, mulți vă duceți traiul la sat, m-am bucurat văzând atîta amar de roade. Recoltele pentru care s-a muncit, îndurînd arșița soarelui o vară întreagă, sînt acum la ora culesului, foarte mari Și de aceea, zic eu, că e păcat ca ele să nu fie culese cu grijă și la timp, pentru ca nimic să nu se piardă, să rămînă pe câmp. Deviza tuturor ar trebui să fie următoarea : „Nici un bob pierdut“. Toate forțele existente să participe zi de zi, ceas de ceas, la strîngerea recoltei. Am scris aceste rînduri din îndemnul sincer de a atrage atenția unora, care pierd această vreme minunată cu alte preocupări, decît aceea de a merge în cîmp și a ajuta efectiv la recoltat. Deunăzi am trecut pe la C.A.P. Balomir și m-a mihnit foarte mult nepăsarea cu care unii cetățeni, mai precis spus, funcționarii din aparatul administrativ, priveau problemele campaniei de recoltare. Deși se făcuse cu o zi înainte mobilizarea tuturor cetățenilor, tovarășii din administrația cooperativei n-au catadicsit să iasă în cîmp. Credețimă mai mare rușinea, cînd am văzut căznindu-se cu cîntărirea cartofilor pe un cetățean bătrin. Ciudat și inexplicabil mi s-a părut și faptul că președintele cooperativei, tovarășul Mihai Trofin, lipsea și el de acolo. La întrebarea mea unde poate fi găsit, mi s-a răspuns că e plecat cu alte treburi, ca să aflu măi tîrziu că de problema pentru care era dus se putea ocupa oricine altcineva. Și chiar așa este. Nu e totuna să lipsească într-o zi de vîrf, un cooperator sau președintele cooperativei, cadru de conducere a întregii activități economice din unitate. La C.A.P. Boz, unde mi-am continuat drumul, am găsit alte lucruri care, ca să zic așa, mi-au lăsat un gust amar. Aș vrea să fiu înțeles, că nu caut lipsurile cu luminarea, că, chipurile, mă bucur atunci cînd găsesc undeva situații critice. Nicidecum. Adevărul că în general oamenii își văd este treabă, participă cu entuziasm de conștiinciozitate la muncă. Dar veși deți dv., se mai întîmplă și unele lucruri care, în loc să repare, strică. Bunăoară aici la Boz, unde v-am spus că m-am oprit, mi s-a spus de către șeful secției de mecanizare Samoilă Coștereanu, că din cauza lipsei unor curele pentru frîna de aer, două tractoare remorci nu pot fi utilizate cum trebuie. Deși s-ar putea lucra cu ele și fără accesoriile amintite, există oricînd pericolul de accidente. Vinovați de aceste lipsuri se fac tovarășii de la S.M.A. Brașov. Ar fi curioși să aflăm cînd vor dota aceștia cele două tractoare, cu mult solicitatele curelei de transmisie ? Atît pe ziua de astăzi. Cu salutări prietenești, MEXIC. CAMPANIE DE CONFISCARE A ARMELOR In Mexic a început o campanie de confiscare a armelor populației civile. Potrivit datelor ministerului apărării, în mîinile unor persoane particulare se află, în mod ilegal, 5 milioane de arme de foc. „Dacă aceste arme ajung să fie folosite ca elemente criminale — a declarat ministrul Apărării al Mexicului — acestea ar putea constitui un, pericol pentru ordinea și securitatea națională“. UNIREA Scrisori de duminică Din multitudinea gesturilor umane, care alcătuiesc registrul cotidian al conștiinței, al omeniei, unele, cei drept aparent mărunte, ascund în intimitatea lor o încărcătură mai mare de afectivitate, de noblețe, de cinste și corectitudine. Gesturile acestea se consumă cu regularitatea diurnă a răsăritului de soare, dar ele trec de multe ori neobservate, datorită lucrurilor mari care se întîmplă în jurul nostru și care ne atrag mai mult atenția. Așa, de pildă, dintre primele fac parte acele acte umane simple în care un elev ajută Un om in vîrstă sau nevăzător, să treacă strada, îi cedează locul său în autobuz, cînd un cetățean găsește pe stradă, în tren sau la cinema o mapă cu acte, un portmoneu cu bani și pe care le predă apoi organelor de ordine. Despre un asemenea gest, ne-au scris doi cititori. Primul se numește Ioan Nan Dorin din Sibiu, elev la Liceul „Gheorghe Lazăr“ care ne roagă sa găsim posibilitatea de a publica în coloanele ziarului cîteva cuvinte de caldă recunoștință la adresa șoferului loan Bogdan de la Autobaza din Sebeș care, dînd dovadă de multă corectitudine și cinste, a predat impiegatului de mișcare din Autogara Sebeș, o servietă conținînd mai multe lucruri de valoare, pe care a uitat-o in autobuzul 21-AB-982 ce făcea cursa Oașa —Sebeș în ziua de 12 august a.c. Ținem seama de dorința elevului sibian și transmitem mulțumirile și felicitările ce se cuvin pentru frumoasa faptă făcută șoferului Ioan Bogdan. Ne facem datoria și în cazul cantonierului Ghorghe Ioja de la Direcția județeană de drumuri, care, găsind pe raza comunei Vințu de Jos suma de 600 lei, a predat-o postului de miliție din comună. S-a dovedit mai tîrziu că banii îi pierduse cetățeanul Ioan Găldean din comună, care a fost adine mișcat de fapta concetățeanului său. Despre acest lucru ne-a informat cititorul nostru Nicolae Floca din Vințu de Jos. O pasionată cititoare a ziarului nostru și, totodată, o iubitoare a sporturilor de iarnă, din Alba Iulia, își manifestă într-o scrisoare bucuria aflării că gospodarii municipiului nostru s-au gîndit de pe acum la amenajarea unui patinoar. „Trebuie să vă spun, ne scrie ea, că inițiativa întreprinsă este lăudabilă. Oricînd sînt gata să particip la muncă voluntară numai să văd cu ochii mei înfăptuit acest patinoar. Și nu greșesc dacă spun, că și alți iubitori ai sporturilor pe gheață sunt gata să contribuie cu muncă patriotică la amenajarea acestei baze sportive“. Dragă tovarășe nu avem nimic de obiect al dorinței dv. de a vă putea petrece la iarnă clipe de destindere practicînd sportul dv. preferat, că gospodarii municipiului s-au gîndit din timp să satisfacă această dorință colectivă e o treabă bună și merită toate felicitările. Mai ales atunci cînd patinoarul va fi gata. Niculaie POȘTAȘUL SAHARA ANULUI 2000 Sahara, imensul teritoriu de 800 000 km — cuprins între versantul saharian al Munților Atlas, masivul Hoggar, cursul intermitent al rîului Sapura și Marea Mediterană — dispune de cantitatea de apă necesară pentru garantarea dezvoltării hidro-agricole a zonei și sporirea suprafeței terenurilor irigate de la 45 000 la 100 000 ha. Aceasta este concluzia ce poate fi desprinsă din informația pe care, cu puțin timp în urmă, ILN.E.S.C.O . dat-o publicității. Documentul cuprinde, de asemenea, importante date privind rezervele de apă ale deșertului african. Astfel, de mai mult timp se știe că Sahara septentrională ascunde în subsolul ei rezerve considerabile de apă. Dar, pînă acum, erau ignorate posibilitățile de exploatare a acestor rezerve. Pînza subterană cea mai întinsă, declară experții în urma unor studii intense de mai mulți ani, ocupă o suprafață de circa 600 000 km2, adică cifra fantastică de 60 000 km3 rezerve de ape, ascunse sub nisipuri. Aceste rezerve sunt capabile să asigure un debit de 2 000 m3 pe secundă pentru o perioadă de o mie ani, sau cu 200 m3 pe secundă timp de 10 000 ani. In virtutea acestor date, poate vizată irigarea progresivă a unei sufprafețe suplimentare de la 35 000 la 60 000 ha, corespunzînd unei preevaluări de 30—50 m3 pe secundă extrași din cele două mari pînze freatice sa hariene — aceea din imediata apro piere a solului (la 100-200m) și a celei profunde (de la 500 la 2 000 m). ACȚIUNE JURIDICĂ ÎMPOTRIVA POLUĂRII La Tokio, Nagoya, Osaka, aerul este poluat cu gaze otrăvitoare în concentrații periculoase, iar locuitorii acestor orașe sunt nevoiți să inhaleze aer curat din automatele răspîndite pe străzi. Pînă în ultimii ani, nimeni nu s-a gîndit să tragă la răspundere marile corporații pentru poluarea atmosferei și apei. Abia luna trecută a fost cîștigat primul proces intentat concernului “Mitsui“ de un grup de cetățeni care au avut de suferit de pe urma poluării. De fapt, procesul a început acum trei ani în prefectura Toyama (sudul insulei Honshu) și a fost intentat de 514 cetățeni — victime ale bolii itai-iai provocată de un surplus de cadmiu în organism. Un grup de tineri avocați, refuzînd onorariul au introdus o acțiune civilă împotriva firmei Mitsui pentru o despăgubire în valoare de 700 milioane yeni. In ultimii 25 ani, au demonstrat avocații, toți reclamanții au avut nevoie de spitalizare ; numai în orașul Futsu au murit din cauza surplusului de cadmiu 200 de persoane. Izvoarele îmbolnăvirii erau apa din rîu unde își vărsa firma Mitsui reziduurile industriale, precum și orezul care extrăgea cadmiu din sol. Procesul a durat trei ani, tărăgănat de avocații concernului ; totuși, pînă la urmă tribunalul prefecturii Toyama, pentru prima dată în istoria Japoniei, a obligat corporația să plătească despăgubiri persoanelor afectate de substanțele poluante. „Mitsui“ a refuzat să recunoască hotărîrea tribunalului și a făcut apel la o instanță mai înaltă, deși, temîndu-se de urmări a acceptat totuși să plătească despăgubiri unui număr de 31 familii care au avut de suferit de pe urma poluării cu cadmiu. JAPONIA. Pentru festivalul tradițional din Isshiki, prefectura Aichi, s-au pregătit lampioane imense ca cel din fotografie, ridicat de 30 de oameni. • In folo : Cîteva din cele 12 lampioane înalte de cca 10 m și cu un diametru de 5,6 m, pregătite pentru festival. DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 1971 Monstrul de la Loch Ness în pericol... Legenda obligă. Cel puțin așa s-a intîmplat în cazul relatat de unul din ultimele numere ale publicației „Süddeutsche Celebrul monstru de pe Zeitung“: fundul lacului scoțian Loch Ness a ținut să facă să se vorbească din despre el. In actualul sezon nou estival, „Nessie“ și-a dobîndit un strașnic apărător în persoana unui lord scoțian, deosebit de neliniștit deoarece nu știa dacă „guvernul grațioasei sale Majestăți britanice a primit asigurări că, în urma investigațiilor făcute cu ajutorul submersibilelor în apele Loch Nessului, monștrii care ar trăi eventual aici nu vor fi deranjați sau persecutați“. Responsabilii „Biroului pentru studierea fenomenelor din Loch Ness“ au dat toate asigurările că lucrurile se vor petrece în liniște și fără a dăuna monștrilor tradiționali. Acest birou, însărcinat cu lucrările aducea drept mărturie a grijii lor faptul că oamenii-broască poartă totdeauna in plonjările pe care le întreprind o armonică pentru că, în caz de forță majoră, să „fie in măsură să liniștească cu sunetele muzicale un monstru furios“. în afara armonicilor dădătoare de liniște, au mai fost folosite însă și alte instrumente, ceva mai serioase, printre care un submarin special construit de firma Vickers. Acest apărat a fost cel care a descoperit în apele lacului cu monștri epava unei fregate 30 m lungime, care zăcea la de adîncime de 250 m. Cele trei catarge ale navei s-au conservat perfect. Este vorba, fără îndoială, de una din navele flotei de război a lui Cromwell, adusă aici pe căile uscatului pe la mijlocul secolului al XVII-lea, in scopul de a-i impresiona pe scoțieni. Cercetările pentru a găsi una câta una urmele legendarului Nessie se pare că trebuie grăbite. Timpul presează. Monștrii și epave s-ar putea să nu mai fie căutați și găsiți ; cercetările urmează fi întrerupte cit se poate de bruntal, deoarece lacul, inclus în programul de construire a unor centrale electrice, vă fi, conform unor proiecte, secat. Colomul suprafețele punctate, veți obține un desen. Gangsteri cu suflet bun... Aceasta este părerea d-nei Monizio din Milano după ce în magazinul ei de încălțăminte a intrat o bandă de hoți care i-a cerut să predea toți banii pe care îi are în casă. „Bine, dar măcar lăsați-mi bani de autobuz“ a cerut, umil, păgubașa. „Puteți lua taxiul“ — i-a răspuns unul din tîlhari oferindu-i mărinimos 1000 lire. SPICUIRI LITERARE ORIZONTALE 1) Avarul... (lui Moliére) — Coș (reg.) 2) Judecătorrul... (din Zalameea) — Gelosul... (maur) ■ 3) Milimetri — Podăreasa ...(lui Slavici) — Hanță cu flori galbene ! 4) Poate fi veșnică odih— In casa cu păpuși... (Ibsen) A— Sfeclă; 5) A se dezvolta — Bistolul... (din istorie); 6) Autorul fi scrisorii! (...pierdută de ZOE) — Si Cele !i 7) De două ori la veverițnță ! — Superior (pl.) — Localitate în Somalia ; 8) Suliman — De două ori pepene ! — A înfășură (reg.) ; 9) A săruta (reg.) — A se da în•leagăn; 10) La fel cu Gia — Mic fluviu în Franța — foc... și mai puțin ! — Nana (pe jumătate) ; 11) (Argint — Orașul milanezilor — Pumnul... (plîns de Eminescu) ; 12) îndrăgostitul... (de Julieta) — Vestita de la CUME... (amintită de Virgiliu) pl. ; 13) Furiosul... • (lui Ariosto) — Cosînzeana... (basmelor noastre). •I VERTICAL ! 1) Nefericitul... ®, (prinț al Danemarcei) — Bărbierul... (din Sevilla) ; 2) Contele... (luis Beaumarchais) — Cneazul... (lui Borodin) ; 3) Rece 1 - Poartă titluri literare — Mele ! ; 4) Merge ! cu Tîndală — Scriitor francez din ^ sec. al XVIII-lea — Jaloba... (lui Văcărescu) ; 5) Per aspera... astra — ^ Zece zeci — Defăimătorul lui ^ Caragiale ; 6) Un fel de marmeladă ^ — Ana Enescu ! — îndrăgostitul... 2 (de Virginia) ! 7) „1907 !‘! — Sud — ? sud — est — Exilatul... (de la To ^ mis) ; 8) Prilejuit de „Două lo ^ zori“ (pl.) — A trîndăvi ; 9) Impos* ^ torul... (lui Moliére) — Rîu din ^ U.R.S.S. ; 10) Int. — Alba Iulia ! ^ — Intrigantul... (din „Othello“ !) — ^ Insilă ! ; 11) Frig cumplit — In ^ tre SOE. și... — Butoaie pe roți• ^ 12) Frumoasa... (lui Homer) — Un ^ Alexandru — Fata Babei ! ; 13) ^ ...Matei — Năsosul... (lui Rostand) ; ^ 14) Fata cu Ochii de email (cîntată ^ de Delibes) — Răzbunătoarea... (din ^ „Năpasta“). ^ loan OPRIȘ, ^ Alba Iulia ^ DEZLEGAREA JOCURILOR DISTRACTIVE APĂRUTE IN NR. 1112 AL ZIARULUI NOSTRU • S-a ivit pe culne toamna... ORIZONTAL : 1) Divinitate — U ; 2) Melodii - Ger ; 3) Soție — Pepeni; 4) Eșec P — Siret; 5) P — Recolta — SA ; 6) Tia — Ere — Nac ; 7) E — Natura — Mia . 8) MN — Tomnița — R ; 9) b — Boaba — Anva ; 10) Rar — Sa — CREM ; 11) IA — Sărbători ; 12) Elev — Igrasie. • Păstorească . Pe rînd intră în stînă. MONOVERB (8) cu un concediu (1, 2,2,^ N/COL/H VOI ȘAN PIANU Z>5505 (2,6,S,S,S) « 4) TRAIAN MUNTEAN OCNA MUR5S criptografie cițele