Unirea, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-26 / nr. 1118

PAGINA A­ll-A R. D. VIETNAM. In foto : Trecătoarea „Ma Phuc“ din provincia Ca­o Bang. CURIOZITĂȚI ONOMASTICE Săptămânalul sovietic „Nedelea“ a publicat o serie de curiozități o­­nomastice descoperite in celor 7 milioane de locuitori rîndul ai Moscovei. Astfel au fost descope­rite 27 de persoane cu numele de Boris Godunov, 20 de Alexandr Pușkin, un Ivan Groznîi (cel groaz­nic), ți o Anna­ Karenina. Totuși, numele cele mai frecvente rămîn în continuare Ivanov (100 000) și Smirnov (80 000). SĂ NE CUNOAȘTEM JUDEȚUL SATUL VIITORI Satul Viitori este așezat pe Va­lea Morilor, apa liniștită, lim­pede și cristalină, care după ce parcurge mai bine de 12 km de la izvor, brăzdează orașul Zlat­­na, îl împarte în două și apoi se varsă în Ampoi. Pe firul apei în sus, călăto­rul este îndemnat la drumeție de o bogată vegetație cum nu­mai în Țara de piatră întîl­­nești. De o parte și de alta a văii te întîmpină dealuri do­­moale și golașe la început, apoi pe măsură ce înainte și dealurile se transformă în adevărați munți cu codri de fag, stejar, brad etc. Satul a aparținut din totdeau­na de localitatea Zlatna, dar și-a avut specificul său în mo­dul de viață al oamenilor. Ai­doma altor sate din trecutul nu prea îndepărtat și satul Vii­tori n-a prezentat pentru vechi­le ocîrm­uiri decît interesul pen­tru bogățiile naturale, mină de lucru ieftină din partea local­nicilor care au fost ținuți veacuri de-a rîndul în întune­ric și sărăcie. N-am întîlnit o istorie scrisă și nici alte documente care să ateste vechimea acestor așezări omenești, doar toponimia și tradiția populară ne ajută să stabilim vechimea milenară a vieții omenești pe aceste locuri. Transmiterea orală a istoricu­lui satului zice că denumirea lui și-ar avea enigma de la nu­meroasele mori de prelucrat lîna în pănură, înșiruite de-a lungul văii. încrederea noas­tră în această denumire este îndreptățită de faptul că ocu­pația de bază a localnicilor, pe lingă aceea de muncitori fo­restieri, era creșterea vitelor. Toponimia, de asemenea, înlo­cuiește sărăcia­ de documente scrise, întîlnind la tot pasul nu­miri dacice și romane care do­vedesc fără tăgadă existența de milenii a unei populații seden­tare și continuitatea ei pe a­­ceste plaiuri pînă în zilele noas­tre. Iată, așadar, luînd-o pe verticală, numai cîteva din a­­ceste toponimii : Runc, tăun cu pîrîul cu același nume, la o dis­tanță de 12 km de Zlatna, ur­­mînd apoi dealul Muncel, Rîpa, Săcături, Rînșor, Măgura etc. S-au scurs ani și secole, au trecut și pe aici calamități na­turale și zguduiri sociale și oamenii le-au fost părtași , le-au învins și au rămas mai departe la locurile lor. Partici­panți, cot la cot, cu ceilalți iobagi din Apuseni la porunca lui Horea pentru a înscăuna oe rînduiri mai drepte, apoi sub steagul revoluției pașoptiste, trecînd peste toate vitregiile trecutului, vîitorenm se prezin­tă astăzi ca buni cetățeni ai patriei socialiste. Deceniile socialismului au a­­dus și aici, ca îndeobște, fiinde transformări în viața pro­traiul oamenilor. Făcînd o re­și trospectivă în trecutul nu prea îndepărtat ne amintim de ves­tiții bocșeri (prelucrători ai manganului de lemn), care mi­grau din primăvară-n toamnă, pe jos, cu mălaiul în desagă pînă în munții Sibiului, ai Rod­­nei etc., la exploatările de pă­dure. Satul rămas pustiu numai cu femei, bătrîni și copii, aș­tepta familie de familie întoar­cerea celor plecați, cu bruma de cîștig necesară în timpul ier­nii. Relatarea foarte sumară de mai sus a rămas de domeniul trecutului. Localnicilor li s-a asigurat, în anii noștri, o viață nouă, fără grija zilei de mîine. In locul locuințelor sărăcăcioase de altă dată, minerii, muncitorii industriali și forestieri care al­tă dată pribegeau în lung și lat țara pentru o bucată de mălai, și-au durat case arătoase, cu mobilier și dependințe care ri­valizează cu cele din mediul ur­ban. Pătrunderea luminii elec­trice, a radioului, televizorului și presei, a schimbat și modul de gîndire și de viață a locui­torilor. In vocabularul cetățeni­lor au apărut noțiuni noi, la care acum două-trei decenii nu aveau acces decît doi sau trei intelectuali din sat. Bacalaureat, facultate, institut, examen de stat, sesiune, sînt pronunțate de oameni simpli, cu grijă și sfială, pentru că odraslelor lor le-a fost deschisă calea spre ce­tățile culturii. Ar mai fi multe de spus des­pre­ schimbarea modului de viață al acestor cetățeni harnici și cinstiți care-și zic vîitoreni, dar spațiul nu ne permite, a­­ducînd doar pe această cale o­­magiul cel mai sincer partidului nostru și politicii sale consacra­tă bunăstării omului. Florian MOLDOVAN REPUBLICA DOMINICANA. Insula Haiti, din care jumătate este ocupată de Republica Dominicană, a fost descoperită de Cristofor Columb în anul 1492. Un timp colonie spaniolă, devine republica suverană în 1844. Capitala la Santo Domingo înregistra 367 063 de lo­­cuitori în 1960. In foto : Universitatea autonoma dm Santo Domingo. iîk Nevoile m-au făcut să bat mai mult in această toamnă drumurile satelor. Intîlnirea cu lumea ogoa­relor mi-a strecurat întotdeauna un sentiment de bucurie, de res­pect pentru munca oamenilor pe aceste frumoase locuri. Ca de și dv., din care sunt sigur, mulți vă duceți traiul la sat, m-am bucurat văzând atîta amar de roade. Re­coltele pentru care s-a muncit, în­­durînd arșița soarelui o vară în­treagă, sînt acum la ora culesului, foarte­ mari Și de aceea, zic eu, că e păcat ca ele să nu fie culese cu­ grijă și la timp, pentru ca ni­mic să nu se piardă, să rămînă pe câmp. Deviza tuturor ar trebui să fie următoarea : „Nici un bob pierdut“. Toate forțele existente să participe zi de zi, ceas de ceas, la strîngerea recoltei. Am scris aceste rînduri din în­demnul sincer d­e a atrage atenția unora, care pierd această vreme minunată cu alte preocupări, decît aceea de a merge în cîmp și a ajuta efectiv la recoltat. Deunăzi am trecut pe la C.A.P. Balomir și m-a mihnit foarte mult nepăsarea cu care unii cetățeni, mai precis spus, funcționarii din aparatul ad­ministrativ, priveau problemele campaniei de recoltare. Deși se fă­cuse cu o zi înainte mobilizarea tuturor cetățenilor, tovarășii din administrația cooperativei n-au ca­tadicsit să iasă în cîmp. Credeți­­mă­ mai mare rușinea, cînd am văzut căznindu-se cu cîntărirea cartofilor pe un cetățean bătrin. Ciudat și inexplicabil mi s-a părut și faptul că președintele coopera­tivei, tovarășul Mihai Trofin, lipsea și el de acolo. La întrebarea mea unde poate fi găsit, mi s-a răspuns că e plecat cu alte treburi, ca să aflu măi tîrziu că de problema pentru care era dus se putea o­­cupa oricine altcineva. Și chiar așa este. Nu e totuna să lipsească într-o zi de vîrf, un cooperator sau președintele cooperativei, ca­dru de conducere a întregii acti­vități economice din unitate. La C.A.P. Boz, unde mi-am con­tinuat drumul, am găsit alte lu­cruri care, ca să zic așa, mi-au lăsat un gust amar. Aș vrea să fiu înțeles, că nu caut lipsurile cu luminarea, că, chipurile, mă bucur atunci cînd găsesc undeva situații critice. Nicidecum. Adevărul că în general oamenii își văd este treabă, participă cu entuziasm de conștiinciozitate la muncă. Dar ve­și deți dv., se mai întîmplă și unele lucruri care, în loc să repare, stri­că. Bunăoară aici la Boz, unde v-am spus că m-am oprit, mi s-a spus de către șeful secției de me­canizare Samoilă Coștereanu, că din cauza lipsei unor curele pentru frîna de aer, două tractoare re­morci nu pot fi utilizate cum tre­buie. Deși s-ar putea lucra cu ele și fără accesoriile amintite, există oricînd pericolul de accidente. Vinovați de aceste lipsuri se fac tovarășii de la S.M.A. Brașov. Ar­ fi curioși să aflăm cînd vor dota aceștia cele două tractoare, cu mult solicitatele curele­i de trans­misie ? Atît pe ziua de astăzi. Cu salu­tări prietenești, MEXIC. CAMPANIE DE CONFISCARE A ARMELOR In Mexic a început o campanie de confiscare a armelor populației civile. Potrivit datelor ministerului apărării, în mîinile unor persoane particulare se află­, în mod ilegal, 5 milioane de arme de foc. „Dacă aceste arme ajung să fie folosite ca elemente criminale — a decla­rat ministrul Apărării al Mexicului — acestea ar putea constitui un, pericol pentru ordinea și securita­tea națională“. UNIREA Scrisori de duminică Din multitudinea gesturilor u­­mane, care alcătuiesc registrul co­tidian al conștiinței, al omeniei, unele, cei drept aparent mărunte, ascund în intimitatea lor o încăr­cătură mai mare de afectivitate, de noblețe, de cinste și corectitu­dine. Gesturile acestea se con­sumă cu regularitatea diurnă a ră­săritului de soare, dar ele trec de multe ori neobservate, datorită lucrurilor mari care se întîmplă în jurul nostru și care ne atrag mai mult atenția. Așa, de pildă, dintre primele fac parte acele acte umane simple în care un elev a­­jută Un om in vîrstă sau nevă­zător, să treacă strada, îi cedează locul său în­ autobuz, cînd un ce­tățean găsește pe stradă, în tren sau la cinema o mapă cu acte, un portmoneu cu bani și pe care le predă apoi organelor de ordine. Despre un asemenea gest, ne-au scris doi cititori. Primul se nu­mește Ioan Nan Dorin din Sibiu, elev la Liceul „Gheorghe Lazăr“ care ne roagă sa găsim posibilita­tea de a publica în coloanele zia­rului cîteva cuvinte de caldă re­cunoștință la adresa șoferului loan Bogdan de la Autobaza din Sebeș care, dînd dovadă de multă co­rectitudine și cinste, a predat im­piegatului de mișcare din Auto­gara Sebeș, o servietă conținînd mai multe lucruri de valoare, pe care a uitat-o in autobuzul 21-AB-982 ce făcea cursa Oașa —­­Sebeș în ziua de 12 august a.c. Ținem seama de dorința elevului sibian și transmitem mulțumirile și felicitările ce se cuvin pentru frumoasa faptă făcută șoferului Ioan Bogdan. Ne facem datoria și în cazul cantonierului Ghorghe Ioja de la Direcția județeană de drumuri, care, găsind pe raza comunei Vințu de Jos suma de 600 lei, a predat-o postului de miliție din comună. S-a dovedit mai tîrziu că banii îi pierduse cetățeanul Ioan Găldean din comună, care a fost adine m­ișcat de fapta concetățea­nului său. Despre acest lucru ne-a informat cititorul nostru Nicolae Floca din Vințu de Jos. O pasionată cititoare a ziarului nostru și, totodată, o iubitoare a sporturilor de iarnă, din Alba Iu­­lia, își manifestă într-o scrisoare bucuria aflării că gospodarii mu­nicipiului nostru s-au gîndit de pe acum la amenajarea unui pati­noar. „Trebuie să vă spun, ne scrie ea, că inițiativa întreprinsă este lăudabilă. Oricînd sînt gata să particip la muncă voluntară numai să văd cu ochii mei înfăptuit acest patinoar. Și nu greșesc dacă spun, că și alți iubitori ai sporturilor pe gheață sunt gata să con­tribuie cu muncă patriotică la amenajarea acestei baze sportive“. Dragă tovarășe nu avem nimic de obiect al dorinței dv. de a vă putea petrece la iarnă clipe de destindere practicînd sportul dv. preferat, că gospodarii municipiu­lui s-au gîndit din timp să satis­facă această dorință colectivă e o treabă bună și merită toate feli­citările. Mai ales atunci cînd pa­tinoarul va fi gata. Niculaie POȘTAȘUL SAHARA ANULUI 2000 Sahara, imensul teritoriu de 800 000 km­ — cuprins între versantul saha­rian al Munților Atlas, masivul Hog­­gar, cursul intermitent al rîului Sa­­pura și Marea Mediterană — dispune de cantitatea de apă necesară pentru garantarea dezvoltării hidro-agricole a zonei și sporirea suprafeței terenu­rilor irigate de la 45 000 la 100 000 ha. Aceasta este concluzia ce poate fi desprinsă din informația pe care, cu puțin timp în urmă, ILN.E.S.C.O . dat-o publicității. Documentul cuprin­­­de, de asemenea, importante date privind rezervele de apă ale deșer­tului african. Astfel, de mai mult timp se știe că Sahara septentriona­lă ascunde în subsolul ei rezerve con­siderabile de apă. Dar, pînă acum, erau ignorate posibilitățile de exploa­tare a acestor­ rezerve. Pînza subte­rană cea mai întinsă, declară experții în urma unor studii intense de mai mulți ani, ocupă o suprafață de cir­ca 600 000 km2, adică cifra fantastică de 60 000 km3 rezerve de ape, ascun­se sub nisipuri. Aceste rezerve sunt capabile să asigure un debit de 2 000 m3 pe secundă pentru o perioadă de o mie ani, sau cu 200 m3 pe secundă timp de 10 000 ani. In virtutea acestor date, poate vizată irigarea progresivă a unei su­f­­prafețe suplimentare de la 35 000 la 60 000 ha, corespunzînd unei preeva­­luări de 30—50 m3 pe secundă extrași din cele două mari pînze freatice sa­­­ hariene — aceea din imediata apro­ piere a solului (la 100-200m) și a celei profunde (de la 500 la 2 000 m). ACȚIUNE JURIDICĂ ÎMPOTRIVA POLUĂRII La Tokio, Nagoya, Osaka, aerul este poluat cu gaze otrăvitoare în concentrații periculoase, iar locuitorii acestor orașe sunt nevoiți să inhaleze aer curat din automatele răspîndite pe străzi. Pînă în ultimii ani, nimeni nu s-a gîndit să tragă la răspundere marile corporații pentru poluarea at­mosferei și apei. Abia luna trecută a fost cîștigat primul proces intentat concernului “Mitsui“ de un grup de cetățeni care au avut de suferit de pe urma poluării. De fapt, procesul a început acum trei ani în prefectura Toyama (sudul insulei Honshu) și a fost intentat de 514 cetățeni — victi­me ale bolii itai-i­ai provocată de un surplus de cadmiu în organism. Un grup de tineri avocați, refuzînd ono­rariul au introdus o acțiune civilă împotriva firmei Mitsui pentru o des­păgubire în valoare de 700 milioane yeni. In ultimii 25 ani, au demonstrat avocații, toți reclamanții au avut ne­voie de spitalizare ; numai în orașul Futsu au murit din cauza surplusului de cadmiu 200 de persoane. Izvoarele îmbolnăvirii erau apa din rîu unde își vărsa firma Mitsui reziduurile in­dustriale, precum și orezul care ex­trăgea cadmiu din sol. Procesul a durat trei ani, tărăgă­nat de avocații concernului ; totuși, pînă la urmă tribunalul prefecturii Toyama, pentru prima dată în isto­ria Japoniei, a obligat corporația să plătească despăgubiri persoanelor a­­fectate de substanțele poluante. „Mit­sui“ a refuzat să recunoască hotă­­rîrea tribunalului și a făcut apel la o instanță mai înaltă, deși, temîndu-se de urmări a acceptat totuși să plă­tească despăgubiri unui număr de 31 familii care au avut de suferit de pe urma poluării cu cadmiu. JAPONIA. Pentru festivalul tradițional din Isshiki, prefectura Aichi, s-au pregătit lampioane imense ca cel din fotografie, ridicat de 30 de oameni.­­ • In folo : Cîteva din cele 12 lam­pioane înalte de cca 10 m și cu un diametru de 5,6 m, pregătite pen­tru festival. DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 1971 Monstrul de la Loch Ness în pericol... Legenda obligă. Cel puțin așa s-a intîmplat în cazul relatat de unul din ultimele numere ale pu­blicației „Süddeutsche Celebrul monstru de pe Zeitung“: fundul lacului scoțian Loch Ness a ținut să facă să se vorbească din despre el. In actualul sezon nou es­tival, „Nessie“ și-a dobîndit un strașnic apărător în persoana unui lord scoțian, deosebit de neliniștit deoarece nu știa dacă „guvernul grațioasei sale Majestăți britanice a primit asigurări că, în urma in­vestigațiilor făcute cu ajutorul submersibilelor în apele Loch Nes­­sului, monștrii care ar trăi even­tual aici nu vor fi deranjați sau persecutați“. Responsabilii „Biroului pentru studierea fenomenelor din Loch Ness“ au dat toate asigurările că lucrurile se vor petrece în liniște și fără a dăuna monștrilor tradi­ționali. Acest birou, însărcinat cu lucrările aducea drept mărturie a grijii lor faptul că oamenii-broas­­că poartă totdeauna in plonjările pe care le întreprind o armonică pentru că, în caz de forță majoră, să „fie in măsură să liniștească cu sunetele muzicale un monstru fu­rios“. în afara armonicilor dădă­­toare de liniște, au mai fost folo­site însă și alte instrumente, ceva mai serioase, printre care un sub­marin special construit de firma Vickers. Acest apărat a fost cel care a descoperit în apele lacului cu monștri epava unei fregate 30 m lungime, care zăcea la de adîncime de 250 m. Cele trei ca­­­targe ale navei s-au conservat perfect. Este vorba, fără îndoială, de una din navele flotei de răz­boi a lui Cromwell, adusă aici pe căile uscatului pe la mijlocul se­colului al XVII-lea, in scopul de a-i impresiona pe scoțieni. Cercetările pentru a găsi una câta una urmele legendarului Nessie se pare că trebuie grăbite. Timpul presează. Monștrii și epave s-ar putea să nu mai fie căutați și găsiți ; cercetările urmează fi întrerupte cit se poate de bru­n­tal, deoarece lacul, inclus în pro­gramul de construire a unor cen­trale electrice, vă fi, conform unor proiecte, secat. Colomul supra­fețele punctate, veți obține un de­sen. Gangsteri cu suflet bun... Aceasta este părerea d-nei Mo­­nizio din Milano după ce în ma­gazinul ei de încălțăminte a intrat o bandă de hoți care i-a cerut să predea toți banii pe care îi are în casă. „Bine, dar măcar lăsați-mi bani de autobuz“ a cerut, umil, păgubașa. „Puteți lua taxiul“ — i-a răspuns unul­ din tîlhari ofe­­rindu-i mărinimos 1­000 lire. SPICUIRI LITERARE ORIZONTAL­E 1) Avarul... (lui Moliére) — Coș (reg.)­ 2) Judecăto­­r­­rul... (din Zalameea) — Gelosul... (maur) ■ 3) Milimetri — Podăreasa ...(lui Slavici) — Hanță cu flori galbene ! 4) Poate fi veșnică odih­­— In casa cu păpuși... (Ibsen) A— Sfeclă; 5) A se dezvolta — Bi­­stolul... (din istorie); 6) Autorul fi scrisorii! (...pierdută de ZOE) — Si Cele !­i 7) De două ori la veveri­­țn­ță ! — Superior (pl.) — Localitate în Somalia ; 8) Suliman — De două­­ ori pepene ! — A înfășură (reg.) ;­­ 9) A săruta (reg.) — A se da în­­­•leagăn; 10) La fel cu Gia — Mic­­ fluviu în Franța — foc... și mai­­ puțin ! — Nana (pe jumătate) ; 11) (Argint — Orașul milanezilor — Pumnul... (plîns de Emines­cu) ; 12) îndrăgostitul... (de Julieta) — Vesti­ta de la CUME... (amintită de Vir­­giliu) pl. ; 13) Furiosul... • (lui Ari­osto) — Cosînzeana... (basmelor noastre). •I VERTICAL ! 1) Nefericitul... ®, (prinț al Danemarcei) — Bărbie­rul... (din Sevilla) ; 2) Contele... (lui­s Beaumarchais) — Cneazul... (lui­­ Borodin) ; 3) Rece 1 - Poartă ti­­­­tluri literare — Mele ! ; 4) Merge ! cu Tîndală — Scriitor francez din ^ sec. al XVIII-lea — Jaloba... (lui Vă­­­­cărescu) ; 5) Per aspera... astra — ^ Zece zeci — Defăimătorul­­ lui ^ Caragiale ; 6) Un fel de marmeladă ^ — Ana Enescu ! — îndrăgostitul... 2 (de Virginia) ! 7) „1907 !‘! — Sud — ? sud — est — Exilatul... (de la To­ ^ mis) ; 8) Prilejuit de „Două lo­ ^ zori“ (pl.) — A trîndăvi ; 9) Impos* ^ torul... (lui Moliére) — Rîu din ^ U.R.S.S. ; 10) Int. — Alba Iulia ! ^ — Intrigantul... (din „Othello“ !) — ^ In­silă ! ; 11) Frig cumplit — In­ ^ tre SOE. și... — Butoaie pe roți• ^ 12) Frumoasa... (lui Homer) — Un ^ Alexandru — Fata Babei ! ; 13) ^ ...Matei — Năsosul... (lui Rostand) ; ^ 14) Fata cu Ochii de email (cîntată ^ de Delibes) — Răzbunătoarea... (din ^ „Năpasta“). ^ loan OPRIȘ, ^ Alba Iulia ^ DEZLEGAREA JOCURILOR DISTRACTIVE APĂRUTE IN NR. 1112 AL ZIARULUI NOSTRU • S-a ivit pe culne toamna... ORIZONTAL : 1) Divinitate — U ; 2) Melodii - Ger ; 3) Soție — Pepeni; 4) Eșec­­ P — Siret; 5) P — Recolta — SA ; 6) Tia — Ere — Nac ; 7) E — Natura — Mia . 8) MN — Tomnița — R ; 9) b — Boaba — Anva ; 10) Rar — Sa — CR­EM ; 11) IA — Sărbători ; 12) Elev — Igrasie. • Păstorească . Pe rîn­d intră în stînă. MONOVERB (8) cu un concediu (­1, 2,2,^ N/COL/H VOI ȘAN PIANU Z>5­505 (2,6,S,S,S) « 4) TRAI­AN MUNTEAN OCNA M­UR5S criptografie cițele

Next