Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-24 / nr. 1142

VI I ANUL IV, NR. 1142 DUMINICA, 24 OCTOMBRIE 1971 PROtmIU Ű18) TOATE fARUE, COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 4 PAGINI, 30 BANII 25 octombrie » Ziua forțe­­lor noastre armate GATA Mill­O SERVI POPORUL SA APĂRĂM PATRIA SOCIALISTĂ! Cu 27 de ani in urmă, la 25 oc­tombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr de către armata română și armata sovietică, a fost desăvîrșită eliberarea întregului teritoriu al României de sub cotro­pirea fascistă. Sărbătorirea, în fiecare an la 25 octombrie, a Zilei Forțelor Armate, constituie un simbol al recunoștin­ței poporului față de eroismul sol­daților, subofițerilor și ofițerilor români în războiul antifascist, o expresie a prețuirii pe care oame­nii muncii o acordă armatei țării. Armata României socialiste este o realizare de seamă a Parti­dului Comunist, o parte integrantă a marilor transformări revoluțio­nare, a edificării noii orînduiri so­ciale in patria noastră. încă de la înființarea sa, Parti­dul Comunist Român a desfășurat o susținută activitate în rîndurile ar­matei pentru atragerea ostașilor și a unor cadre la lupta revoluțio­nară a maselor populare împotriva regimului burghezo-moșieresc, pen­tru libertatea și independența na­țională. Această activitate a luat o amploare deosebită în anii întu­necați ai dictaturii militare fas­ciste. Infruntînd plutoanele de execuție, lagărele și închisorile, comuniștii români au fost însufle­­țitorii mișcării de rezistență anti­fascistă, au mobilizat masele la luptă hotărîtă împotriva dictaturii antonesciene și a dominației hi­­tleriste, pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Răspunzînd intereselor supreme ale țării, dînd curs chemării par­tidului comunist, la 23 august 1944 întreaga armată română a întors armele împotriva Germaniei nazis­te. In decurs de 8 zile (de la 23- 31 august 1944) armata română, îm­preună cu formațiunile de luptă patriotice, sprijinite de masele populare, a curățat de hitleriști Capitala și părțile centrale de nord, sud-est și nord-vest ale țării. In același timp, desfășurînd acțiuni de luptă pe un front de 1 400 ki­lometri, trupele române au menți­nut un mare cap de pod în Tran­silvania și Banat, au acoperit tre­­cătorile Carpaților Meridionali, ceea ce a avut o importanță con­siderabilă pentru desfășurarea ulte­rioară a operațiilor militare în par­tea de nord-vest a țării și peste hotarele patriei. De la 23 august 1944 pînă în mai 1945, armata română a angajat în război efective însumind peste jumătate de milion de oameni. In­­ acele aproape 9 luni de zile, ea a străbătut prin lupte grele 20 de masive muntoase, a forțat 12 cursuri mari de apă, a înaintat în dispozitivul inamic peste 1 000 kilo­metri și a eliberat 3 831 de locali­tăți din care 53 de orașe. Drumul crîncenelor încleștări cu dușmanul a fost stropit cu sîngele a 170 000 de ostași, fii ai poporului român. Justețea cauzei pentru care își vărsau sîngele, patriotismul înflă­cărat, victoriile repurtate de for­țele democratice și revoluționare sub conducerea Partidului Comu­nist Român în luptele pentru pro­pășirea patriei pe calea progre­sului social au generat în rîndul ostașilor și ofițerilor români, pil­duitoare fapte de eroism. Au rămas pentru totdeauna în conștiința na­țiunii noastre faptele de arme ale eroilor din „Detașamentul Păuliș“ care au zăgăzuit încercarea­­ a 7 re­gimente ale dușmanului de a pă­trunde în defileul Mureșului, spi­ritul de jertfă al generalului Gri­­gore Bălan, căzut în apropierea orașului Sfintu Gheorghe, în timp ce îmbărbăta ostașii în luptă, al generalului post-mortem Victor Georgescu, rănit mortal la trece­rea tronului, al locotenent-colone­­lului Paul Ionescu, comandant de regiment, al căpitanului Petre Ro­mulus, eroul de la Șofronea, care și-a dat viața împreună cu bravii săi tunari într-o luptă inegală cu tancurile dușmane, al sublocote­nentului post-mortem Constantin Godeanu, membru al C.C. al U.T.C., plecat voluntar pe front, al adju­tantului aviator Dîrjan care fiind grav rănit și-a îndreptat avionul incendiat spre o cazemată inamică, distrugînd-o cu prețul vieții sale, al lui Eftimie Croitoru care s-a aruncat asupra unei mine pluti­toare salvînd, cu prețul vieții, de la distrugere un pod peste Tisa, peste care treceau trupele noastre, al zecilor de mii de fii ai patriei care au dat suprema jertfă pe cimpul de luptă. Pentru vitejia și spiritul lor de sacrificiu, unitățile și marile uni­tăți au fost citate prin numeroase ordine de Comandamentul român, de Comandamentul suprem sovie­tic și de­ Comandamentele marilor unități sovietice cu care au coope­rat trupele române. In semn de prețuire a eroismului armatei ro­mâne, soldaților, subofițerilor și ofițerilor români li s-au conferit peste 300 000 de ordine și medalii românești, sovietice, cehoslovace și ungare. După încheierea victorioasă a războiului antihitlerist, Partidul Comunist Român și-a extins per­manent influența asupra armatei, determinind un șir de transformări Colonel Nicolae MAZILU, (Continuate în pag. a Ml-a) De strajă cuceririlor revoluționare ale poporului nostru. dniFES­TĂRI CULTU­RAL-EDUC­A­TIVE Cu prilejul Zilei, Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România în județul nostru s-au desfășurat, zilele trecute, am­ple manifestări cultural-educa­tive. In legătură cu acestea, re­dăm cîteva dintre cele mai noi amănunte : Ieri după amiază, în sala cinematografului „Columna" din Alba Iulia, tovarășul locotenent colonel Ioan Demeter a susținut expunerea „Ziua Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România“ Au participat peste 300 de oa­meni ai muncii, îndeosebi tineri, din municipiu. După expunere a rulat un film românesc. (ii) Cîteva ur­me de muncitori, maiștri, ingineri și tehnicieni, comandanți și luptători în găr­zile patriotice din secțiile tur­nătorie, mecanică și construc­ții metalice de la I.M.A. s-au întîlnit ieri și alaltăieri cu to­varășul maior Ioan Maxim, ca­re le-a vorbit despre semnifica­ția zilei de 25 octombrie. Nu­meroși participanți, între care inginerul Vasile Pop, muncitorii Liviu Furnea, Aurel Lazăr, Ar­­tenie Sîrbu, maiștrii Ioan Cîm­­p­eanu, Vasile Meteș,, Vasile Ia­­noș, Adrian Andrea, au evocat episoade eroice din luptele des­fășurate de armata română pe frontul antihitlerist, și-au expri­mat recunoștința fierbinte față de grija pe care partidul și statul nostru o manifestă pentru continua întărire a capacității de apărare a patriei socialiste.­­ Numeroși elevi de la șco­lile generale de pe raza muni­cipiului Alba Iulia s-au întîlnit ieri cu ofițeri ai Forțelor noas­tre armate, care le-au vorbit despre însemnătatea zilei de 25 octombrie. Expunerile au fost susținute de tovarășii : Vasiu Gheorghe, la Școala maior ge­nerală nr. 1, maior Costache Bubu, la Școala generală nr. 2, căpitan Ioan Țuia, la Școala ge­nerală nr. 3 din municipiu, maior Nicolae Chirilă, la Școala generală din Oarda , locotenent colonel loan Slanca, la Școala generală din Bărăbanț și maior Nicolae Darie, la Micești.­­ La Cugir a avut loc ieri o însuflețită adunare la care a luat parte activul U.T.C. din școlile orașului. Despre însem­nătatea Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Româ­nia a vorbit, cu acest prilej, maiorul Ioan Di­cu. El a evocat episoade eroice din luptele des­fășurate de ostașii români, cot la cot cu ostașii sovietici, în războiul purtat împotriva fas­cismului. NOUTĂȚI DE ULTIMĂ ORĂ PRIN LARGI ACȚIUNI DE MUNCA PATRIOTICA, la care au participat un mare număr de ce­tățeni din satele comunei Noșlac, s-au efectuat noi obiective de in­teres larg cetățenesc in peisajul edilitar-gospodăresc. Astfel, în luna octombrie a.c.,în satul de centru Noșlac au fost construite trotuare pe distanța 700 m.l. iar in satul aparținător, Găbud, altele, in lungime de 300 m.l. FORMAȚIA DE TEATRU DE AMATORI, de pe lingă Casa oră­șenească de cultură Abrud, prezentat ieri după-masă, în pre­a­mieră, în fața unui numeros pu­blic, piesa lui Tudor Mușatescu, „Sosesc de seară“. Din colectivul de artiști să amintim pe Ion Leheneanu, Adela Sturza, Tibe­­riu Jerpelea, Nicolae Ristei, Mo­nica Bocșa, Gheorghe Vătujelu și pe Ion Szűcs. In următoarele zile formația de teatru va prezenta o serie de spectacole in diferite lo­calități din Munții Apuseni, prin­tre care la Cimpeni, Roșia Mon­tană, Albac etc. DUPĂ CUM NE-A ANUNTAT OFICIUL JUDEȚEAN DE TURISM ALBA, în zilele de 14-15 noiem­brie a.c. se va organiza o excursie la București pentru vizionarea meciului de fotbal România-Ce­­hoslovacia, contînd pentru cam­pionatul european. Se asigură transport cu autocarul, cazare, una masă și bilet de intrare la meci. la prețul de 195 lei. în­scrierile se fac pina la 1 no­iembrie a.c. IN ZILELE DE 23 ȘI 24 OC­TOMBRIE un grup de 28 de tineri de la O.C.L. Mixt Blaj efectuează o excursie la Brașov, unde vizi­tează o serie de obiective turistice ale orașului de la poalele Timpei. IERI, au PLECAT DIN ALBA IULIA, cu destinația București, ultimele grupuri de excursioniști care vor vizita cel de al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de larg consum care, așa cum se știe, și-a prelungit programul de funcționare a expoziților pină as­tăzi 24 octombrie a.c. LA CINEMATOGRAFUL „PRO­GRESUL DIN AIUD a avut loc un interesant concurs „Cine știe cîș­­tiga“, pe marginea filmului ro­mânesc „Mihai Viteazul“, cu par­ticiparea elevilor de la liceele de cultură generală „Avram Iancu“ și „Bethlen Gabor“. Câștigători concursului sunt Țăranu Marcela, (locul I), Székely Irina (locul II) și Cioară Maria (locul III) IN LOCALITĂȚILE VINGARD, SPRING ȘI CUNȚA au fost trans­portate­ prin contribuția voluntară a cetățenilor 48 vagoane piatră pentru pavarea unor străzi pe o suprafață de 2 800 m.p., lucrarea care se efectuează în prezent. CRIMINALUL ION RIMARU A FOST EXECUTAT in urma respingerii recursului asupra sentinței de condamnare la moarte a odiosului criminal Ion Rîmaru, aceasta a rămas defi­nitivă. Sentința a fost executată. Din noua dețului, arhitectură a ju­ I UN SUcces de Seamă al oameni­I------------------------------------------­I lor muncii din industria I -----------------------------------------­județului ALBa. PLANUL PE 10 LUNI A FOST ÎNDEPLINIT CU 9 ZILE ÎNAINTE DE TERMEN • PLANUL PRODUCȚIEI GLOBALE VA FI DEPĂȘIT CU PESTE 132 000 000 LEI. • PLANUL PRODUCȚIEI MARFA VÎNDUTA ȘI ÎNCASATA VA FI DEPĂȘIT CU PESTE 4 LA SUTA. Consacrîndu-și întreaga lor energie și capacitate îndeplinirii exemplare a programului stabilit de cel de al X-lea Congres al P.C.R., oamenii muncii din industria județului nostru au obținut un re­marcabil succes. Mobilizați de organele și organi­zațiile de partid ei au raportat ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A SARCINILOR DE PLAN AFE­­RENTE CELOR ZECE LUNI CU NOUA ZILE ÎNAINTE DE TERMEN. După datele operative, PLANUL PRODUCȚIEI GLOBALE IN­DUSTRIALE PE ANSAMBLUL JUDEȚULUI VA FI DEPĂȘIT CU PESTE 132 MILIOANE LEI, IAR PLANUL PRODUCȚIEI MARFA VINDUTA ȘI ÎNCASATA CU PESTE 4 LA SUTA. îndeplinirea mai devreme a sarcinilor de plan pe zece luni, confirmă că muncitorii, tehnicienii și inginerii unităților noastre economi­ce, în frunte cu comuniștii, sunt hotărîți să nu precupețească nici un efort pentru îndeplinirea riguroasă a sar­cinilor de plan în primul an al cincinalului și să asigure condiții optime producției anului viitor. Depășirea sarcinilor de plan pe zece luni la prin­cipalele sortimente de bază, confirmă cu priso­sință acest lucru. Din cifrele preliminare rezultă că SUNT CREATE TOATE CONDIȚIILE CA PINA LA SFIRȘITUL LUNII OCTOMBRIE SA SE PRODUCĂ PESTE PLAN 460 TONE OȚEL, 10 MAȘINI-UNELTE, 800 MAȘINI DE CUSUT, PESTE 11 270 TONE SARE, 1328 M.C. PREFABRICATE DIN BETON ARMAT, 390 TONE ACID SULFURIC, PESTE 530 TONE SULFAT DE CUPRU, 3 000 TONE SODA CAUS­­TICA, 46 TONE HIRTIE, 8450 M.C. CHERESTEA, 2460 MP. UȘI ȘI FERESTRE, 108 000 PERECHI CIORAPI, ÎNCĂLȚĂMINTE IN VALOARE DE 1 422 000 LEI ȘI ALTE PRODUSE MULT SOLICI­­TATE DE BENEFICIARII INTERNI SAU DE PES­­TE HOTARE. La Îndeplinirea mai devreme a sarcinilor de plan și angajamentelor luate în întrecere, de mare efi­ciență s-au dovedit a fi măsurile inițiate pe linia folosirii mai bune a forței de muncă și capacități­lor de producție, generalizării schimbului II și ex­tinderii schimbului III, îmbunătățirea aprovizio­nării tehnico-materiale, extinderea cooperării din­tre unitățile economiei locale, ale cooperației meș­teșugărești cu industria republicană și intensifi­carea acțiunii de autoutilaje. FOLOSIREA EFI­CIENTA A REZERVELOR ȘI POSIBILITĂȚILOR EXISTENTE A PERMIS CA CEA MAI MARE PAR­TE A DEPĂȘIRII DE PLAN SA SE OBȚINĂ PE SEAMA CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII MUNCII. VAloARea acestor rezultate este și mAi seMNifica­tivă dAcă voM aRăTa că ELE AU FOST OBȚINUTE IN CONDIȚIILE CREȘTERII VOLUMULUI PRO­DUCȚIEI GLOBALE INDUSTRIALE PE JUDEȚ CU 12,2 LA SUTA FAȚA DE ACEEAȘI PERIOADA A ANULUI TRECUT. Manifestînd o preocupare sporită față de toate laturile activității productive, colectivele multor unități economice, printre care : M.M.N. Zlatna, I.P.B. Aiud, Uzina de produse sodice Ocna Mureș, I.M. Aiud, U.M. Cugir, Fabrica de ciorapi și tri­cotaje „Sebeșul“ Sebeș, „Salina“ Ocna Mureș, au adus o substanțială contribuție la îndeplinirea cu nouă zile mai devreme a sarcinilor de plan pe zece luni. Pornind de la rezultatele obținute va trebui ca în timpul care a mai rămas pînă la finele anului, organele și organizațiile de partid, toți oamenii muncii din industria județului nostru, să-și înze­cească eforturile pentru accelerarea ritmului acti­vității productive în fiecare unitate economică. Trimestrul IV este hotăritor pentru îndeplinirea­­riguroasă a planului la fiecare produs și sortiment, în așa fel ca la începutul celei de a treia decade a lunii decembrie să fie onorate integral toate obligațiile contractuale. In acest scop va trebui să fie intensificată acțiunea de valorificare la un nivel superior a rezervelor și posibilităților existente. Comitetele de direcție au datoria ca paralel cu în­deplinirea ritmică a sarcinilor de plan, să se ocupe cu toată răspunderea de pregătirea temeinică a producției anului viitor. Cea mai bună dovadă că oamenii muncii din industria județului nostru vor fi la înălțimea sarcinilor sporite de plan în cel de al doilea an al cincinalului, o constituie nivelul calitativ la care se va ridica activitatea productivă în timpul care a mai rămas din acest an. De aceea este necesar ca organele și organizațiile de partid să mobilizeze întreaga energie și capacitate a oa­menilor, pentru ca fiecare întreprindere să lucreze de pe acum la nivelul sarcinilor sporite de plan ale anului 1972. Va trebui ca în decada a treia a lunii octombrie să fie urmărit și analizat zilnic stadiul îndeplinirii ritmice a planului. Acolo unde există rămâneri în urmă să se accentueze recuperarea restanțelor. La finele celor 10 luni de activitate fiecare între­prindere trebuie să se prezinte cu planul reali­zat la toți indicatorii. Comitetele orășenești de partid trebuie să inter­vină energic pentru impulsionarea ritmului lucră­rilor de investiții. Este necesar să fie luate astfel de măsuri nicit să nu existe șantier de construcții cu planul fizic și valoric nerealizat, întărirea or­­dinei și disciplinei, îmbunătățirea aprovizionării cu materiale a punctelor de lucru sunt obiective spre care trebuie să-și îndrepte forțele organele și orga­nizațiile de partid, să întreprindă largi acțiuni în m­odul constructorilor pentru grăbirea ritmului de execuții la toate lucrările. WCRARIlf CILII i A­ICA CHIMIE NATIONALE A OOGANITAțlll l'llllllllllli La Palatul Marii Adunări Na­ționale au fost reluate, simbătă, în ședință plenară, lucrările celei de-a doua Conferințe naționale a Organizației pionierilor. La lucrări iau parte tovarășii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mircea Malița, mi­nistrul învățămîntului, conducători ai unor instituții centrale și orga­nizații obștești, activiști de partid, de stat și ai U.T.C., muncitori din mari întreprinderi, oameni de știință, artă­­ și cultură. La dezbateri participă coman­danți de unități și detașamente pionierești, reprezentanți ai case­lor de cultură ale pionierilor, ca­dre didactice, părinți și elevi. Sunt prezenți oaspeți de peste hotare — soli ai organizațiilor de pionieri din țările socialiste, pre­cum și delegați ai unor organizații internaționale. Forumul național al pionierilor dezbate problemele fundamentale ale mișcării pionierești. El urmează să stabilească, pe baza programu­lui de educație comunistă a popo­rului adoptat de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.T., la pro­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, obiectivele activității Organizației, pe următorii ani, a­­nalizind totodată posibilitățile de intensificare și adincire a carac­terului politic al muncii desfășu­rate în rîndul pionierilor, a îm­bogățirii și diversificării formelor și mijloacelor de educare a copii­lor, a tinerilor, în spiritul măre­țelor idei ale socialismului, al dra­gostei fierbinți față de partid, pa­trie și popor. Președintele Consiliului Națio­nal al Organizației Pionierilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Ra­portul Consiliului național al Or­ganizației pionierilor u­vitatea desfășurată în privind pe­perioada noiembrie 1966 — octombrie 1971. Participanții au ascultat­ apoi o informare asupra lucrărilor Sec­țiunii pentru pionieri, care a avut loc^ in aceste zile. S-a dat citire mesajului adresat conducerii parti­dului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de delegații la Confe­rința acestei Secțiuni. In continuare, Silvestru vicepreședinte al Consiliului Patria, Na­țional al Organizației pionierilor, a expus Raportul privind îmbunătă­țirile ce se propun a fi aduse Sta­tutului Unităților și detașamentelor de pionieri și Regulamentului Con­siliilor Organizației pionierilor din Republica Socialistă România. Mișcarea pionierească, a relevat printre altele, în cuvîntul său, mi­nistrul învățămîntului, Mircea Malița, furnizează vastului educațional ce se desfășoară proces in țara noastră unul din pivoții săi cei mai de seamă, conlucrind în mod foarte strîns cu școala, dar și completiv.d-0. Implinind-o. Școa­la și mișcarea pionierească sînt chemate să meargă mini în mină, într-o perfectă comunitate de spi­rit și obiective în opera nobilă de educare a tinerei generații, în spi­ritul dragostei față de partid, de patria socialistă. Au început, apoi, discuțiile, la care au participat numeroși dele­gați și invitați. Au luat cuvîntul Vasile Cosma, director al școlii ge­nerale din Șieu-Cristur, județul Bistrița-Năsăud, Maria Ciobăcel, președintele Consiliului județean Argeș al Organizației pionierilor, Otto Hints, de la Casa pionierilor din Tîrgu-Mureș, Aurelia Iuga, co­mandant de unitate la Liceul pe­dagogic din Buzău, Ecaterina Ja­cob, prim-secretar al Comitetului U.T.C. al sectorului 7 din Bucu­rești, Mareș Toma, președintele Consiliului județean Constant­­ al Organizației pionierilor, Grigore Hontău, secretar al Comitetului o­­rășenesc-Vișeul de Sus al P.C.R., județul Maramureș, scriitorul Ti­­beriu Utan, directorul editurii „Ion Creangă“, Elfride Mutschler, co­mandant de unitate la Școala ge­nerală din Bencecul de Sus, ju­dețul Timiș, Stelian Bănescu, co­mandantul unității de pionieri de la școala generală din Stoiceni, ju­dețul Vilcea, Gheorghe Dinu, mais­tru la U.C.M.­Reșița. Participanții la Conferință au fost salutați de numeroși oaspeți de peste hotare. Lucrările conferinței continuă. (Agerpres)

Next