Unirea, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-14 / nr. 1313

DUMINICĂ, 14 MAI 1972 Breviar cultural­­educativ . In cadrul manifestărilor pregătitoare aniversării a 500 de ani de la nașterea lui Nicolae Co­­pernic, a avut loc, vineri 12 mai, în sala Muzeului județean de isto­rie o conferință pe tema : „Ni­colae Copernic — filozof și uma­nist . Despre viața marelui gîndi­­tor polonez, cel care a formulat pentru prima dată teoria helio­centrică determinînd o adevărată revoluție în modul de gîndire a­­supra lumii, a vorbit prof. univer­sitar doctor docent Felix Kirik, de la Universitatea din Cracovia. Au fost prezenți la această manifes­tare activiști de partid și de stat, ai Comitetului județean de cultu­ră și educație socialistă, profesori, alți intelectuali, elevi.­­ In ziua de 9 mai, la Alba Iulia a avut loc o consfătuire me­dicală pe tema „Rezultatele înde­părtate ale tratamentului medico­­chirurgical în bolile vezicii bilia­re“. La consfătuirea care a fost organizată de Direcția sanitară județeană, în colaborare cu sec­ția de medicină internă și chirur­gie a filialei U.S.S.M. Alba, au participat cadre universitare și medici specialiști din Cluj, jude­țele Alba, Sibiu și Hunedoara, în cadrul consfătuirii s-a discutat pe marginea unor aspecte ale bolilor vezicii biliare, în scopul îmbună­tățirii tratamentului oamenilor suferinzi de aceste boli.­­ La sediul Școlii de coopera­ție din municipiul Alba Iulia s-a deschis, în ziua de 10 mai, o in­ □ teresantă expoziție, care cuprin­de diferite produse executate de elevele acestei școli, membre ale „Cercului de mîini îndemînatice“, în colaborare cu secția de prestări a cooperativei școlare. Expoziția va rămîne deschisă pînă în 30 mai și va putea fi vizitată zil­nic, între orele 16-19. Strada și vitrina­ ­ GOSPODĂREASCA. După cum remarcam în cadrul acestei rubrici, acțiunile de înfrumuseța­re a municipiului continuă într-un ritm susținut. De data aceasta, vă facem cunoscut că, prin grija edi­lilor orașului, pe străzile Zorilor și Munteniei s-au amenajat tro­tuare și spații verzi, fapt ce con­stituie, evident, pentru locuitorii acestor străzi, un prilej de satis­facție. Vă vom ține, în continua­re, stimați cititori, la curent cu acțiunile ce se vor mai întreprin­de pe linia ridicării gradului de urbanitate al municipiului. Cu mențiunea că aceste cîștiguri noi în ceea ce privește înfrumuseța­rea locului în care trăim, trebuie cultivate și, mai ales, păstrate.­­ DE CE ALȚII ? Intr-adevăr, întrebarea se cuvine adresată lo­catarilor blocului C/2 din Cetate, care au acum amenajate în față spații verzi, cu flori, dar care nu s-au învrednicit să pună mîna pentru a da, cît de cît, un ajutor la efectuarea acestor lucrări ci s-au mulțumit să lase pe alții să le facă treaba. Deși blocul cu pri­cina este proprietate personală, credem că ceea ce se află (sau nu se află) în fața acestuia, ar fi tre­buit să preocupe pe locatari. Spe­răm că, de aici înainte, așa se va întîmpla. 0 FLORI, MULTE FLORI. Ci­ne trece prin centrul municipiului nu poate să nu remarce abunden­ța ghivecelor de flori pe aleea pietonală care străjuiește parcul. Iată un lucru frumos,ingenios, ce dă o notă de distincție și eleva­ție bulevardului. Reflector O ÎNTREBARE ȘI UN RĂS­PUNS. Pe adresa redacției a sosit, în urmă cu două zile, imediat deci după ploile abundente ce ne-au răcorit orașul, o scrisoare semna­tă de mai mulți cetățeni ce lo­cuiesc pe strada Andrei Mureșia­­nu. Trecînd în revistă însemnatele progrese pe care municipiul, prin grija organelor locale și a cetă­țenilor, le-a făcut în ultimii doi ani în privința înfrumusețării străzilor și bunei lor gospodăriri, semnatarii se întreabă și ne în­treabă nedumeriți, de ce doar strada lor este abandonată. „Stra­da noastră a fost, de la inundații, ocolită și a devenit, în peisajul general, ca o insulă neîngrijită. Sîntem puși în situația de a duce zilnic apa cu damigenele centrul orașului, deoarece nu din a­­vem nici cel puțin un puț apropiere. Singurul care era plin pe strada București s-a închis. Noi contribuim, ca și ceilalți locuitori ai­­ municipiului, la lucrările gos­podărești, și credem că deputatul de pe stradă ar trebui să se in­tereseze mai mult de posibilitățile ce le avem pentru a ridica și strada noastră la nivelul altora. Cerem un răspuns prin ziar“. N.R. Vă putem da acest răs­puns, informîndu-vă că la primă­ria municipiului s-au luat toate măsurile pentru ca strada Andrei Mureșianu să fie amenajată. De altfel lucrările, după cum ni s-a spus aici, au și început în aceste zile. Ileana DELUREANU Adrian DOGARU □□□□□□caaciacacioonnnirinn n □ a sus a i Magazinele sînt construite pentru a fi date în folosință. De ce se întinde punerea lor în funcțiune ? In articolul „Cînd construim trebuie să dăm și în folosință. De ce sînt ignorate unele termene ?“ apărut în nr. 1279 al ziarului nos­tru, era analizat stadiul lucrărilor de investiții la nivelul cooperației de consum județene. Printre alte­le, se critica atitudinea nepăsă­­toare, insuficienta preocupare a unor președinți de cooperative de consum care au tergiversat darea în folosință a obiectivelor construite în perimetrul lor de activitate. Erau amintite astfel cooperativele de consum din Săl­­ciua, Albac, Lopadea Veche, Cer­­găul Mare, întregalde, Sohodol, Bistra și Doștat, însușindu-și critica adusă, con­ducerea cooperativei de consum Bistra ne-a trimis, de curînd, un răspuns prin care ne prezintă cauzele care au împiedicat darea în folosință la termenele stabilite a magazinului și brutăriei, pre­cum și situația actuală a acestor lucrări. In legătură cu magazinul ni se comunică faptul că vinovat de tărăgănarea lucrărilor se fa­ce constructorul — I.C.P.C. Cluj, șantierul Bistra — care „nu a tri­mis muncitorii calificați necesari la executarea lucrărilor de finisa­re în exteriorul și interiorul ma­gazinului“. In continuare, condu­cerea cooperativei ne încunoștiin­­țează că „nici pînă în momentul de față constructorul nu a execu­tat racordarea la rețeaua de cu­rent electric, precum și alte lu­crări anexe“, înseamnă deci, că UiCi UUJJd­ U­iUud și J­UIXld­ Id. IG­US la apariția articolului, magazinul nu a fost dat în folosință. Nu vrem să diminuăm cu nimic vi­novăția constructorului, dar ne întrebăm ce a întreprins condu­cerea cooperativei, a forului ei tutelar, I.J.E. COOP Alba, pentru impulsionarea lucrărilor și urgen­tarea dării în folosință a magazi­nului ? De cîte ori a inter­venit conducerea I.J.E. COOP la I.C.P.C. Cluj pentru a pu­ne ordine pe șantierul de la Bistra în vederea respectării de către acesta a graficelor de e­­xecuție, a termenelor fixate ? Nu este admis ca un magazin, cu mobilierul și utilajele procurate și, în linii mari, instalate să stea închis din cauza unor lucrări pe care însăși cooperativa, în regie proprie, le putea executa, în situa­ția în care constructorul dovedea în continuare dezinteres și lipsă de preocupare față de mersul lu­crărilor. In ceea ce privește brutăria sîntem anunțați că ea a fost dată în folosință la 1 aprilie a.c., do­tată cu toate utilajele și materia­lele necesare producției, contri­buind în acest mod la îmbunătă­țirea aprovizionării populației din această comună cu produse de panificație. Ne întrebăm, însă, de ce cele­lalte cooperative menționate nu ne-au trimis încă nici un răspuns.. Sub semnul întrebării punem și tăcerea conducerii I.J.E. COOP., forul tutelar, care poartă și răspunderea față de stadiul lucră­tl rilor de investiții ale cooperației din acest an. A. PRODAN ..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Din toate inimile: „HAI ROMANIA Astăzi, circa o sută de mii de spectatori prezenți pe nul „23 August“ și alte stadio­vreo trei milioane în fața micilor e­­crane, vor urmări poate mai infernale minute din cele is­toria de 50 de ani a noastre naționale. Am echipei fost în Mexic la „El Mundial“, unde am învins Cehoslovacia, una din curtezanele fotbalului eu­ropean, ne-am măsurat de la egal la egal forțele cu puterni­cele teamuri englez și brazi­lian, echipe logodite pe vecie cu gloria fotbalistică, dar n-am fost niciodată atît de aproape de marea performanță, ca a­­cum. A te situa, lucru foarte realizabil azi, printre prime­le patru echipe de pe bătrînul nostru continent, unde s-a născut fotbalul, e o perfor­manță rară, la care altădată nici nu îndrăzneam să visăm. Dar iată că ne aflăm, mai mult ca oricînd, în pragul aces­tei performanțe unice. Ziua de astăzi poate deveni cea mai frumoasă zi din întreaga exis­tență de pînă acum a fotbalu­lui românesc. Tricolorii noștri vor întîlni pe gazonul celui mai mare sta­dion al țării, o echipă puter­nică, care s-a aflat tot timpul în vîrful piramidei fotbalului continental și mondial : forma­ția Ungariei, pe care n-au reu­șit s-o învingă niciodată. Chiar dacă n-am pleca de la excelen­tul rezultat de egalitate obți­nut de echipa națională la Bu­dapesta la 29 aprilie, și care indică pentru meciul de astăzi drept favoriți pe fotbaliștii noștri, șansele tricolorilor sunt mult mai mari decit ale adver­sarilor lor. Băieții noștri dis­pun acum de o vastă experien­ță internațională, de o bună pregătire tehnico-tactică, de o condiție fizică pe care altă­dată o admiram numai la ma­rile echipe. Dacă adăugăm la toate aceste calități, certa va­loare a unor jucători ca Do­brin, Dinu­, Dumitru, Radu Nunweiller, Răducanu, Dem­­browschi, Iordănescu, puterni­ca coeziune sufletească a echi­pei, care seamănă din ce în ce mai mult cu o familie, încura­jarea și susținerea febrilă ca­re vor porni din zeci de mii de piepturi, credința noastră este că vom învinge. Firește, adver­sarii noștri, nemaiavînd ce pierde, tacului, vor juca pe cartea a­­compartimentul lor cel mai închegat și periculos. Dar apărarea noastră, în frun­te cu Sătmăreanu, Lupescu, Di­nu și Deleanu, vor ști să închidă toate drumurile spre poarta lui Răducanu, ferindu-ne de o surpriză neplăcută. Cred to­tuși, că jocul nostru și victo­ria le vor face linia de mijloc și înaintarea, care prin recupe­rarea lui Dobrin și-a sporit serios forța de percuție, în Spuneam într-o avancronică, octombrie anul trecut înaintea meciului cu Cehoslo­vacia că dacă Dobrin va fi într-o zi mare, singur îi va trimite pe adversari în mu­țenie și resemnare. Așa s-a în­tîmplat atunci și tot așa zic și acum, mai cu seamă că apă­rarea ungară, nu se ridică actualmente la nivelul liniei de fundași, condusă de faimo­sul Dobias. Lucrurile vor de­curge așa cum vrem noi, nu­mai dacă nu ne vom năpusti orbește asupra adversarului care așa cum ne-o spun datele meciului cu Franța, se pricepe foarte bine în folosirea con­traatacului. Mult calm, pruden­ță în apărare și golul va cădea la timp, chiar dacă tru­ va arăta minutul cronome­90. Nu mă îndoiesc nici o clipă că ne va scăpa victoria, mai ales că în tribune se va găsi una din cele mai explozive și mai frenetice galerii din Europa. Să ne aducem aminte de me­ciul cu Cehoslovacia, cînd e­­chipa noastră a fost purtată spre victorie de admirabilul public spectator din București și provincie. Meciul se va ju­ca și în tribune, între galeriile celor două echipe. Așa e pes­te tot. Dar să ne susținem e­­chipa în mod loial, cu mijloa­cele fair-play-ului. Să încura­jăm tot timpul echipa noastră, dar să aplaudăm cînd e cazul și reușitele fotbaliștilor din țara vecină și prietenă. Spec­tatorii budapestani s-au dove­dit foarte buni cunoscători ai fotbalului în meciul de la Bu­dapesta, să le răspundem noi în aceeași manieră la Bu­­i­curești. Deci, din toate ini­mile, din toate piepturile : „HAI ROMANIA !“. Geo MOȚUL 61 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX. UNIREA Anunț ■> ii uni imani si în arii 111 • " TM Salina Ocna Mureș, județul Alba, angajează imediat topo­graf cu vechime minimă de 3 ani. Unitatea asigură salar conform H.C.M. 914/68, cazare și masă la cantină. PUBLICITATE Vînd casă, Alba lulia, str. Vasile Alecsandri 30. Informa­ții la 58. • Vînd casă liberă-două ca­mere, bucătărie, cămară, de­pendințe. Posibilitate Alba lulia, str. Călărași, garaj, nr. 23. Vizibilă toată ziua. • Pierdut autorizație de me­seriaș, seria A, nr. 552, elibe­rată de Consiliul popular Gîr­­bova la data de 9 februarie 1970, pe numele Schorten Mi­­hai. O declar­anlă. 9­vînd casă ocupabilă, cu grădină, Alba lulia, str. Plev­­nei 32. Informații: Alba lulia, str. Dobrogeanu Gherea 15, te­lefon 11 615. II 9 i B I I à I I PAGINA A III-A I FILME • Premiere cinematografice. Coproduc­­ția Franco-London-Film ORTF-DERO­PA, cu participarea studioului Bucu­rești, „Preria“, este inspirată după povestirea lui Fenimore Coper. Re­gia Sergiu Nicolaescu și Pierre Gas­­a­pard-Huit. In rolurile principale : si Hellmuth Lange, Pierre Messimi,­­ Catherine Jourdan,, Mircea Albules­­cu, Ion Dichiseanu. Filmul „O dumi­nică piedută“ este o comedie satirică , fiind continuarea seriei­­ familiei Homolka cunoscută aventurilor dintr-o altă producție cehoslovacă : „O dumi­nică în familie“. Scenariul și regia. Bl Jaroslav Papoursek. Producții românești. „Frații“, (Ocna Mureș), prezintă un conflict cu re­zonannțe sociale dintr-un sat și are în rolurile principale pe Ilarion Ciobanu și Emanoil Petruț. Scenariul Nicolae BȚie și Constantin Bordeianu, iar re­gia Mircea Moldovan și Gică Gheor­­­ghe, „Asediul“ (Abrud), regia Mircea Mureșan, „Puterea și adevărul“, (Cugir), regia Man­ole Marcus, „Min­­­ gea“ (Teiuș), un film liric despre un­­ copil infirm, „Procesul alb“ (Alba Iu­­­­lia), inspirat din evenimentele anului­­ 1944. Mai rulează: La Sebeș , „Marele pre­­miu“, (rulează și la Blaj), o acțiune palpitantă inspirată din lumea piloți­lor de automobile de cursă, „Mihail Strogoff“, „Eu sunt Jerome“, satiră,­­regia István Timar, și „Povestirile pi­­ticului Bimba“. La Cugir , un western, „Băieți buni, băieți răi“ și „La est de g Eden“, regia: Elia Kazan, scenariul TEA­TRE • Paul Osborn, avînd în rolul principal pe James Dean. La Aiud : „Judecata pisoiului Brînjo“, iugoslav, și „Secre­tul din Santa Vittoria“, cu Anthony Quinn. Blaj: „Mă iubește, nu mă iubeș­te“, sovietic. La Ocna Mureș : „Aero­portul“, ecranizare a romanului cu același nume al scriitorului Arthur Hailey. Zlatna : „Clipa de libertate“, producție a studiourilor bulgare, și „Omul orchestră“ cu Louis de Funès. Teiuș : „Trimis extraordinar“, produc­ție a studiourilor „Uzbekfilm“, regia A. Hamraev, acțiunea petrecîndu-se în 19­19 în Uzbekistan. Cimpeni : „Ora hotărîtoare“, producție DEFA­ Berlin: „Și caii se împușcă, nu-i așa re­gia Sydney Pollack, cu Jane Fonda și Michael Sarrazin. Abrud : „Patricia și muzica“, film muzical spaniol, Baia de Arieș : „Măsura riscului“, sovietic, cu o acțiune ce trezește interesul, „Moartea unui birocrat“, satiră reali­și­zată în studiourile cubaneze, regia Tomas Gutierres Alea, Roșia Monta­nă : „Domnișoara doctor“, film de spionaj, și „Afurisitul de bunic“, fran­cez, cu Michel Simon. Duminică, 14 mai, orele 10 la Casa de cultură municipală din Alba Iulia are loc concursul formațiilor artistice ale căminelor culturale de pe orașului. în zilele următoare , în vaza 10 mai­, prezintă un spectacol Ansamblul de cîntece și dansuri al Clubului mun­citoresc din­ Turda avînd și concursul fraților Petreuș ; în 20 mai, în cadrul microistagiunii Operei române din Cluj se prezintă „Trubadurul“ de G. Verdi; în 21 mai, un spectacol de muzică a­ TURNEE­ șoară dat de o formație a clubului tineretului din Mediaș. La Blaj , în 17 mai, Teatrul de stat „Valea Jiului“ din Petroșani prezin­tă piesa „Este vinovată Corina ?“ de Laurențiiu Fulga ; în 18 mai, Filarmo­nica din Cluj este prezentă cu un spectacol de muzică populară intitu­lat „Așa se cîntă pe la Cluj“ ; în 21 mai, Opera română din Cluj­ susține spectacol cu opereta „Lăsați-mă să evit“ de Gherase Dendrino. Tot un spectacol de muzică popula­ră v­a fi suținut și în orașul Cugir în ziu­a de 19 mai, de data asta de forma­ția „Banatul“ din Timișoara. La Sebeș în ziua de 20 mai vor fi prezente două spectacole de teatru, ambele susținute de actori ai Teatru­lui german de stat din Timișoara. Unul pentru copii, cu piesa „Frumoa­sa din pădurea adormită“, iar celălalt­ cu „Slugă la doi stăpîni“ de Carlo Goldoni. La Cimpeni, în ziua de 14 mai, are loc un program artistic susținut de formațiile artistice ale pionierilor și școlarilor din localitate. O formație de muzică populară Ocna Mureș prezintă la Abrud, din în ziua de 20 mai, spectacolul „Măi bă­diță uiorean“. La Aiud, în ziua de 17 mai, Teatrul național din Cluj prezintă piesa „Min­ciuna are picioare lungi“ de Eduardo de Filippo. Constantin DELEANU SF 1 I­IS I DUMINICA ALBA IULIA : Felix și Otilia, seriile I și II („Columna“); Farme­cul ținuturilor sălbatice („23 Au­­­­gust“); SEBEȘ; Osceola („Progre­sa sul“); începutul („Sebeșul“) ; CU­­I­GIR : Motodrama („Mun­­i­citoresc“); Lănțișoare verzi J („7 Noiembrie“) ; AIUD : Marele­­ premiu, seriile I și II ; BLAJ : Atunci i-am condamnat pe toți la moarte ; OCNA MUREȘ : Mi­­­­hail Strogoti ; ZLATNA : Intil­­­­nire cu o necunoscută; TEIUȘ . ” Petrecerea; CÎMPENI : Asc­“­diul ; ABRUD : Caietul al­bastru ; ROȘIA MONTANĂ : Cei cinci din cer ; BAIA DE ARIEȘ: Măsura riscului. LUNI ALBA IULIA : Preria („Colum­na“), Procesul alb („23 August“) ; SEBEȘ : Marele premiu („Progre­sul“); Eu sunt Jerom („Sebeșul“) ; CUGIR : Motodrama („Muncito­resc“); Pustiul („7 Noiembrie“) ; AIUD : Judecata pisoiului Brîn­za ; BLAJ : Marele premiu, seriile I și II ; OCNA MUREȘ : Aeropor­tul, seriile I și II; ZLATNA : Intîlnire cu o necunoscută ; TE­IUȘ : Mingea ; CÎMPENI : Ora hotărîtoare ; ABRUD : Patricia și muzica ; BAIA DE ARIEȘ : Mă­sura riscului ; ROȘIA MONTA­NA : Domnișoara doctor. 8,15 Gimnastica pentru toți. 8,30 Cravatele ro­șii. 10,00 Viața satului. 11,10 Să înțelegem muzica : „Anato­mia orchestrei“. 12,00 De strajă patri­ei. 12,30 Emisiune în limba maghiară. 14,00 Post meridian. 16,20 Telesport. Ciclism : aspecte înregistrate din „Cursa Păcii“. 16,50 Fotbal România- Ungaria. Transmisiune directă de la stadionul „23 August“. Co­mentator Cristian Țopescu. 18,50 Vetre folclorice. „Din Pietrari la Vaideeni“. 19,10 Publicitate. 19,15 1001 de seri. Crăiasa zăpezii (I) 19,30 Te­lejurnal. 20,00 Reportajul săptămînii „Unul dintre miile de constructori...“. 20,20 Film artistic : Bătălia de pe Neretva. 23,20 Telejurnal. Sport. <£> £› «›2 A crescut gama artico­lelor de marochinărie In fiecare an producția între­prinderii „Căprioara“ din Sebeș a cunoscut o considerabilă diver­sificare. Din dorința de a oferi cumpărătorilor produse variate și de bună calitate, pentru acest an au fost pregătite în vederea con­tractării cu comerțul încă 500 modele noi de articole de marochi­nărie și confecții de haine din pie­le, într-o gamă variată de forme și mărimi, nuanțe, culori și presare. Toate produsele fabricate răs­pund gustului exigent al cumpă­rătorilor. Ca dovadă, în cele pa­tru luni din acest an întreprinde­rea noastră nu a înregistrat nici un refuz de calitate. CUMPĂRĂTORI! Apelați cu încredere la unitățile comerciale care desfac produsele fabricii noastre, în magazinele de maro­chinărie găsiți din abundență po­șete, genți de voiaj, sacoșe, ghioz­dane, portmonee și alte produse realizate la fabrica noastră. Sor­timentele realizate răspund gus­tului și preferințelor dumnea­voastră. LA U­S­ „CAPRIOARA“ SEBEȘ PRODUSE VARIATE, DE BUN­­A CALITATE, PE GUSTUL CUMPĂRĂTORILOR! Rezultatele unei susținute preocupări Colectivul întreprinderii „Căprioara“ din Se­beș și-a cîștigat un binemeritat prestigiu în țară și peste hotare, pentru produsele variate și de bună calitate realizate. Dornici să consolide­ze acest prestigiu, muncitorii, maiștrii și ingi­nerii unității și-au intensificat preocuparea pen­tru obținerea unor noi succese. Ca urmare, în prima treime din acest an planul la producția globală a fost realizat in proporție de 100,5 la su­tă, la marfă de 103,2 la sută, la marfă vîndută și încasată 109,2 la sută, iar planul la export fost depășit cu 6,3 la sută. De remarcat că sar­a­cinile la beneficii au fost depășite în primul tri­mestru cu 23,6 la sută, iar cheltuielile la 1­000 lei producție marfă au fost reduse cu 4,3 la sută. Demn de reținut este faptul că în prezent 40 la sută din produsele realizate se exportă i țări ca U.R.S.S., Canada, Franța, R.F. a Ger­maniei, Suedia, Austria și altele. , Gama variată de produse se realizează după tehnologii și pe mașini moderne. în acest scop, în ultimii ani la unitatea amintită s-a dat în ex­ploatare noi hale industriale, înzestrate cu ma­șini și utilaje de înaltă tehnicitate. Grijii partidului și statului nostru pentru îm­bunătățirea condițiilor de muncă și de viață, co­lectivul întreprinderii îi răspunde prin intensifi­carea eforturilor în obținerea de rezultate de seamă. Interesul salariaților pentru organizarea mai bună a muncii, creșterea indicilor de utilizare a mașinilor și a fondului de timp, pentru perfec­ționarea tehnologiilor și ridicarea calificării pro­fesionale, întărirea disciplinei este vizibil în fie­care secție productivă. Ca dovadă, marea majo­ritate a formațiilor de lucru, aproape toți mun­citorii au obținut și continuă să înscrie zilnic pe graficele întrecerii socialiste însemnate sporuri de producție, la care în perioada ce urmează li se vor adăuga altele mult mai substanțiale. Economii de materiale In vederea reducerii cheltuieli­lor materiale, colectivul între­prinderii „Căprioara“ din Sebeș s-a preocupat îndeaproape de în­cadrarea în normele de consum și de realizarea mai multor pro­duse din aceeași cantitate de ma­teriale. Rezultatele sunt edifica­toare. In primele trei luni din Il­lest­an pe întreaga întreprindere s-a obținut o economie de 333 m.p. piele și 154 m.p. P.V.C. Din această cantitate se poate realiza în plus circa 1­000 bucăți articole de marochinărie. SALARIAȚI ! In întreprinderea noastră există rezerve pentru dez­voltarea acestor rezultate. In a­­cest scop va trebui să ne mobili­zăm toate forțele pentru valorifi­carea rezervelor existente, să gos­podărim cu grijă materialele, să valorificăm deșeurile, să lichidăm risipa. Vom reuși astfel să ob­ținem economii mult mai mari, prin aceasta veniturile fiecăruia: vor crește. «> © [UNK] în secția marochinărie se face recepția unui nou set de mo­dele care va luA drumul magaZINelor. IN PRIMELE PATRU LUNI DIN ACEST AN, COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII „CĂPRIOARA“ DIN SEBEȘ A REALIZAT CU 19,13 LA SUTA MAI MULTE PRODUSE DE CALITATEA I, FATĂ DE PLAN.

Next