Unirea, iulie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1379)

1972-07-04 / nr. 1356

MARJI, 4 IULIE 1972 ÎN IMTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P. C. R. Prin montarea a 10 mașini in­clus într-o singură secție a Fabri­cii „Sebeșul“ Sebeș, se poate rea­liza zilnic, un spor de producție de 4 200 perechi de ciorapi. f I 1 UNIREA PAGINA A III-A ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII O VALOROASĂ ReZERVĂ: FOLOSIREA JUDICIOASĂ A SPAȚIILOR DE PRODUCȚIE UNA DIN CAILE ÎNDEPLINIRII ,CINCI HALUIUN­H PATRU ANI ?l JUMĂTATE • FINALIZAREA UNUI STUDIU CU PRIVIRE LA REAMPLASAREA UNOR MAȘINI-UNELTE ÎN SECTORUL DE PRELUCRĂRI MECANICE AL UZINEI DE UTILAJE PENTRU INDUSTRIA MATERIALELOR__DE CONSTRUCȚII ALBA IULIA, VA PERMITE : OBȚINEREA, IN ACEST AN, A UNEI PRODUCȚII SUPLIMENTARE ÎN VALOARE DE 5 000 000 LEI ; CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII PE SALARIAT CU 58 000 LEI ; CREȘTEREA SUPRAFEȚEI DE PRODUCȚIE A UZINEI CU 680 METRI PATRAȚI. IN ACEST MOD, S-A IEFTINIT VALOAREA INVESTIȚIEI ALOCATE UZINEI, IAR SPAȚIUL DE PRODUCȚIE ECHIVALEAZĂ CU O NOUA HALA CONSTRUITĂ FĂRĂ SĂ SE CHELTUIASCĂ SUPLIMENTAR NICI UN LEU.­­ CHIMIȘTII ȘI SPECIALIȘTII UZINEI DE PRODUSE SODICE OCNA MUREȘ AU IDENTIFICAT REZERVE, CARE, A­­TRASE IN FLUXUL PRODUCȚIEI, VOR DUCE LA OBȚINEREA UNUI SPOR DE PRODUCȚIE SUPLIMENTAR IN VALOARE DE 100 MILIOANE LEI.­­ LA U.P.S. OCNA MUREȘ SE REALIZEAZĂ O PRODUCȚIE SUPLIMENTARĂ DE 2 000 TONE CARBONAT DE SODIU BRUT PESTE CAPACITATEA PROIECTATĂ. « DACĂ NUMAI JUMĂTATE DIN PIESELE DE SCHIMB NECESARE SE EXECUTĂ IN UZINĂ SE VOR REALIZA IMPORTANTE ECONOMII: ♦ REORGANIZAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC, IN SECȚIA CIRCULARE I A FABRICII DE CIORAPI ȘI TRICOTAJE „SEBEȘUL” SEBEȘ, A CREAT POSIBILITATEA MONTĂRII A ÎNCĂ 16 MAȘINI DE TRICOTAT. # AMPLASAREA, IN SECȚIA CIRCULARE II, A ÎNCĂ 10 MAȘINI A SPORIT PRODUCȚIA CU 4200 PERECHI CIORAPI ZILNIC. • NUMAI PRIN FINALIZAREA UNUI STUDIU DE REAMPLASARE A MAȘINILOR ȘI UTILAJELOR DE LA ATELIERELE DE ȘTANȚAT PARTEA DE JOS A ÎNCĂLȚĂMINTEI ȘI DE CUSUT FEȚE ALE FABRICII „ARDELEANA“ ALBA IULIA, SE PRECONIZEAZĂ CREȘ­TEREA PRODUCȚIEI CU 72 DE PERECHI ÎNCĂLȚĂMINTE PE METRU PATRAT DE SUPRAFAȚĂ PRODUCTIVĂ ȘI OBȚINEREA, PE ACEASTĂ CALE, A UNUI SPOR DE PRODUCȚIE DE 136 000 PERECHI DE ÎNCĂL­ȚĂMINTE. • PRIN REPROIECTAREA UNOR MODELE DE ÎNCĂLȚĂMINTE LA FABRICA „ARDELEANA" ALBA IULIA, VALOAREA PRODUCȚIEI PE METRU PATRAT DE SPAȚIU PRODUCTIV VA CREȘTE, PINA IN TRIMESTRUL IV AL ACESTUI AN, CU 827 LEI, FAȚA DE ANUL 1971.___________________________________________________________________________________________________________________________________D­ upă îndelungate cercetări ai și confruntări de soluții,­­ chimiștii Uzinei duse sodice de la de pro­­ Ocna Mureș au ajuns la unele concluzii pe care, cu puțin timp in urmă, nici nu le intuiau.­­ Totul a pornit de la dorința și hotărîrea firească a comuniști­lor, a tuturor salariaților noștri — ne spunea tovarășul TRAIAN MARELE, secretarul comitetului de partid pe uzină — de a răs­punde prin fapte chemării secre­tarului general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, de a îndeplini cincinalul în patru ani și jumătate. Desigur, nu este un lucru ușor, dar pe deplin posibil de înfăptuit­ Aceasta este conclu­zia la care subscriu cu însufle­țire toți comuniștii, cei mai buni specialiști ai uzinei, muncitorii cei mai stimați și apreciați. Chimiștii marii uzine de pro­duse sodice de pe Mureș trăiesc cu intensitate febra pasionantei întreceri. Despre acest lucru ne-a vorbit și ing. AUREL L­AZAR, directorul uzinei. — îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme ne-a determinat să ne orientăm cu precădere spre valorificarea gândirii și creativității tehnice a colectivului nostru. Insistăm în mod deosebit pe folosirea mai judicioasă a spațiilor și capacită­ților de producție existente. DIN INVESTIGAȚIILE ȘI CALCU­LELE FĂCUTE PINA ACUM AM IDENTIFICAT POSIBILI­TATEA REALIZĂRII UNUI SPOR DE PRODUCȚIE IN VA­LOARE DE CIRCA 100 MI­LIOANE LEI. NE ÎNDREPTAM, DE ASEMENEA, EFORTURILE ȘI CAPACITATEA SPRE ASI­MILAREA ȘI INTRODUCEREA IN FABRICAȚIE A UNOR PRO­DUSE NOI, MAI PRECIS A STEARATULUI DE CALCIU, CU O VALOARE DE 8—10 ORI MAI MARE DECIT A UNUI PRODUS OBIȘNUIT PE CARE IL FABRICAM IN PREZENT. Cu un efort suplimentar de gen­/WWMWWWWWWWW. dire, ambele soluții se vor putea finaliza în timp scurt cu cheltu­ieli materiale minime. Un exemplu mai concludent nici că se poate despre modul matur și responsabil în care chi­miștii înțeleg să sporească pro­ductivitatea capacităților exis­tente, să confirme prin fapte bu­nul renume de care se bucură a­­ceastă citadelă muncitorească, ce a aniversat nu de mult 75 de ani de existență­­— PRODUCEM CU 2 000 DE TONE CARBONAT DE SODIU BRUT MAI MULT DECIT CA­PACITATEA PROIECTATA. Nu este o limită peste care nu se poate trece. Intenționăm ca prin montarea unor pompe cu vid la fabricarea carbonatului de cal­ciu, a unui răcitor suplimentar la saramura amoniacală și înlo­cuirea evaporatoarelor existente la soda caustică cu altele de ca­pacitate mai mare, să obținem o intensificare a reacțiilor și pro­ceselor chimice pentru realizarea în final a unor importante depă­șiri de plan — este de părere in­ginerul șef adjunct ION URSU­­Preocupări bune, idei valoroa­se- întrebarea ce se pune este, însă, în cît timp se gîndesc chi­miștii să pună semnul egalității între intenții și fapte. Date fiind avantajele și eficiența economică a acestor soluții, socotim că tre­buie să se manifeste maximum de lor. operativitate în finalizarea Urgentarea materializării măsurilor preconizate este tot atît de oportună și pentru activi­tatea atelierului central. Insistăm asupra acestui lucru întrucît aportul acestui compartiment la completarea nomenclatorului de piese de schimb este sub nivelul posibilităților reale ale atelie­rului. Din necesarul de piese de schimb pe anul curent, doar 35 la sută sunt executate in uzină, mult prea puțin dacă avem în vedere suprafețele și capacitatea de prelucrare a atelierului cen­tral. In uzină lucrează oameni bine pregătiți profesional, cu multă experiență, cadre tehnice­­inginerești valoroase. Este de da­toria comitetului de partid și a comitetului oamenilor muncii să antreneze în mod efectiv toate forțele la dezvoltarea acțiunii de autoutilare și asimilarea, cu for­țe proprii, a unor piese și repere ce se aduc cu cheltuieli mari din țară și din import. Realizarea in uzină a unui volum sporit de ■ piese de schimb­­ capacitate exis­tă pentru că schimbul doi este încărcat mult sub posibilități, iar schimbul trei este aproape inexis­tent) ar permite o intervenție mai promptă în cazul unor de­fecțiuni mecanice și opriri ne­programate. In felul acesta s-ar prelungi durata efectivă de funcționare a instalațiilor și s-ar realiza în mod implicit un spor suplimen­tar de producție. Inginerul prin­cipal CONSTANTIN ONAC, din compartimentul mecanic șef, ne-a vorbit despre preocuparea de a reduce importul pieselor de schimb cu 90 000 lei valută. In­discutabil că o astfel de preocu­pare este lăudabilă, dar insufi­cientă. Comitetul de partid și co­mitetul oamenilor muncii tre­buie să manifeste mai multă preocupare pentru dezvoltarea activității sectorului de întreți­nere și reparații. Dacă anumite piese și subansamble pot fi exe­cutate în uzină, de ce să fie co­mandate la alți furnizori din țară sau aduse din import? Oportunitatea acestor măsuri , este dictată și de faptul că mij­loacele fixe ale uzinei se înmul­țesc de la un an la altul și este în avantajul producției să poți să asiguri continuitatea funcționării neîntrerupte a mașinilor și insta­lațiilor, a liniilor tehnologice de fabricație. n acest an, la Fabrica Ar­­­­deleana s-au pus în va­­­­loare o serie de propu­­­neri ale muncitorilor, ca de exemplu construi­rea unei instalații de casare a materialelor și a unor dispozi­tive de prelucrare a tălpilor din cauciuc monolit (scămoșare), care, alături de alte acțiuni care au vizat în final îmbunătățirea uti­lizării spațiilor productive (folo­sirea mai judicioasă a mașinilor și utilajelor, îmbunătățirea coe­ficientului de schimburi, vizarea cu forțe proprii a model­unor utilaje ș.a.) AU CONDUS LA CREȘTEREA PRODUCȚIEI CU 10 PERECHI DE ÎNCĂLȚĂMIN­TE PE METRU PATRAT DE SUPRAFAȚA PRODUCTIVA. A­­ceASTĂ CReȘTeRe eSTe eXplICabILĂ. NUMAI PRIN INTRODUCEREA DISPOZITIVELOR DE PRELU­CRARE A TĂLPILOR DIN CAUCIUC MONOLIT, CONS­TRUITE DUPĂ CONCEPȚIA MAISTRULUI IOAN GOȚA, PRODUCTIVITATEA MUNCII LA ACEASTĂ OPERAȚIE A CRESCUT CU 70 LA SUTA.. Afirmația este confirmată și de faptul cĂ NUMAI ÎN DOI DIN 1970 PINA ÎN ANUL ANI, IN CURS, PRODUCȚIA PE UNI­TATEA DE SUPRAFAȚA (MP) A CRESCUT CU II LA SUTA, REALIZINDU-SE, PE ACEASTA CALE, UN VOLUM DE PRO­DUCȚIE IN VALOARE DE 900 000 LEI- Se impunea necesita­tea continuării acestei care și-a dovedit din plin acțiuni, efi­ciența. începutul a fost făcut cu re­­proiectarea unor modele de în­călțăminte, care au cîștigat în e­­leganță și durabilitate. Această măsură va permite ca pînă în trimestrul IV al acestui an, com­parativ cu anul 1971, valoarea producției pe metru patrat de suprafață să crească cu 827 de lei. Printre prevederile care țin­tesc exploatarea rațională a su­prafețelor de producție mai fi­gurează măsurile privind reduce­rea opririlor accidentale prin buna întreținere și repararea la timp a utilajelor, ridicarea gra­dului de calificare a lucrătorilor, la toate nivelele. In acest scop există cursuri de perfecționare a calificării și pregătirii muncitori­lor noi angajați. Îmbunătățirea coeficientului de schimburi, fo­losirea judicioasă a mașinilor și utilajelor, mecanizarea operațiilor de uns corpul toc al încălțămin­tei prin introducerea unor mașini speciale,sunt alte obiective ce stau permanent în atenția orga­nizațiilor de partid, a conducerii fabricii. Cea mai nouă­ realizare în a­­ceastă direcție, este STUDIUL PRIVIND MAȘINILOR ȘI REAMPLASAREA UTILAJELOR, MODERNIZAREA ÎNTREGULUI FLUX TEHNOLOGIC DE LA ATELIERELE DE ȘTANȚAT PARTEA DE JOS A ÎNCĂLȚĂ­MINTEI ȘI DE CUSUT FETE. PRIN APLICAREA ACESTUI STUDIU SE PRECONIZEAZĂ CREȘTEREA PRODUCȚIEI CU 72 DE PERECHI INCALTAMIN­­TE PE METRU PATRAT DE SUPRAFAȚA PRODUCTIVA. CUm s-a eLABORAT acest studiu și ce prevede el? — După o cercetare minuțioa­să a amplasării mașinilor și uti­lajelor din cele două ateliere, ne-a declarat tovarășa ing. MA­RIA VĂDEAN, directorul fabricii, a posibilităților și condițiilor de aprovizionare cu materii și materiale am ajuns la prime con­cluzia că actuala organizare, pre­cum și modul în care se efectu­ează aprovizionarea acestor ate­liere poate fi substanțial îmbu­nătățită. Ca urmare, la propune­rea unor muncitori di­n aceste secții, un colectiv de ingineri și tehnicieni ai întreprinderii au în­tocmit acest studiu care prevede gruparea ștanțelor și a unor ma­șini de șlefuit partea de jos a încălțămintei într-o singură în­căpere situată în apropierea ma­gaziei de materii prime și ma­teriale. In locul acestor mașini și utilaje vom amplasa mașini de tras pe calapod. Ce este impor­tant e faptul că nu vom face nici o investiție, că nu vom construi nici un alt spațiu de producție. E vorba doar de un nou sistem de amplasare a mașinilor și uti­lajelor, care necesită cheltuieli minime. Avantajele sunt, însă deosebit de mari. NUMAI PE ACEASTA CALE ÎNTREPRIN­DEREA NOASTRĂ VA OBȚINE UN SPOR ANUAL DE PRO­DUCȚIE DE 136 000 DE PERE­CHI ÎNCĂLȚĂMINTE. Nu ne vom opri însă aici. Sîntem în căutarea unor noi resurse care pot fi atrase în circuitul pro­ducției, de creștere a gradului de folosire a spațiilor productive. Dacă la cele relatate adăugăm și faptul că la Fabrica „Ardelea­na“ s-a organizat un colectiv in­vestit cu sarcina de a descoperi noi și noi rezerve de sporire a producției prin utilizarea mai rațională a suprafețelor și capa­cităților de producție ne formăm o imagine mai completă asupra modului în care colectivul aces­tei întreprinderi concepe să-și aducă contribuția la îndeplinirea, cu cel puțin șase­­ luni înainte de termen, a actualului cincinal. reocupările specialiștilor de la Fabrica de ciorapi și tricotaje din Sebeș, pe li­nia folosirii judicioase a spațiului de producție, sunt subordonate scopului major: rea­lizarea­ cincinalului în cel mult patru ani și jumătate. Căutările comune, gîndirea teh­­nico-inginerească, au rezolvat probleme de seamă legate de fo­losirea judicioasă a spațiului productiv, de creștere a produc­ției. Măsurile întreprinse pentru valorificarea rezervelor interne se concretizează în atragerea in circuitul productiv a unor în­semnate resurse.­­ Față de capacitatea proiec­tată, productivitatea pe mașinile de bază se depășește în mod cu­rent cu aproape 13 la sută, ne-a informat tovarășul SIMION GROZA, directorul fabricii. Exis­tența unor locuri înguste în u­­nele secții a dat naștere la un volum suplimentar de transpor­turi încrucișate și un ritm scăzut de lucru. Acesta a fost mobilul ce ne-a determinat să luăm u­­nele măsuri de folosire mai chib­zuită a spațiilor din secția circu­lare doi și trei. Concret, AM MONTAT ÎN SPAȚIUL LIBER ÎNCĂ 20 DE MAȘINI PENTRU ÎNCHEIAT. PRIN REAMPLA­SAREA ALTOR UTILAJE, IN SECȚIA CIRCULARE I S-A CREAT POSIBILITATEA MON­TĂRII ALTOR 16 NOI MAȘINI, DE ÎNALTA TEHNICITATE, CARE VOR ASIGURA O CREȘ­TERE A PRODUCȚIEI CU 2 000 BUCĂȚI CIORAPI ZILNIC. Eli­minarea transporturilor încruci­șate între faze și operații s-a sol­dat cu un cîștig de spațiu pro­ductiv de pe care obținem o pro­ducție mult sporită. Compartimentul organizării științifice a producției și a mun­cii a fost întărit cu muncitori de înaltă calificare, buni cunos­cători ai locurilor de muncă și a procesului te­hnologic. Ei sunt o­­rientați spre găsirea unor soluții menite să ducă la folosirea judi­cioasă a spațiilor productive- Stăm de vorbă cu unul dintre aceștia, tovarășul ION RAȘINA­­RU, șeful secției circulare doi. — La noi în secție, fără a stîn­­­jeni procesul tehnologic, dimpo­trivă, perfecționîndu-1, am fixat de cîteva zile locul de montare a încă 10 mașini. După cum ve­deți, montajul este pe sfîrșite. Colectivului nostru nu-i este in­diferent că vom produce zilnic, datorită acestor mașini, de pe aceleași spații, în aceeași unitate de timp, un plus de 4 200 perechi ciorapi. Mai multe muncitoare și-au exprimat dorința de a lu­cra la un număr mai mare de mașini. Prin măsurile luate, ve­nim în întîmpinarea aplicării a­­cestei valoroase inițiative. O altă cale de sporire a pro­ducției este modernizarea unor utilaje. Atenția comitetului de partid, a comitetului oamenilor muncii, s-a îndreptat mai cu sea­mă spre secția circulare , unde funcționează mai multe mașini vechi, cu o productivitate relativ scăzută. Tricotajele produse aici, într-un singur sortiment, nu ți­neau pasul cu cerințele benefi­ciarilor, cu moda. Prin moderni­zarea a 20 de mașini se creează posibilitatea trecerii de la fabrica­rea unor ciorapi de o calitate inferioară, la fabricarea altor sor­­tim­ente superioare. Calculele efectuate ne demonstrează că numai pe această cale vom putea obține zilnic un plus de 4 500 pe­rechi de ciorapi de calitate su­perioară. Acțiunea de autoutilaje, așa cum ne spunea tovarășul DUMITRU CAPRA, inginerul șef al fabricii, și MARIA BACILA, secretarul comitetului de partid, va fi substanțial extinsă și in alte secții. O atenție de seamă va fi acordată, în continuare, gos­podăririi secțiilor și locurilor de muncă, folosirii eficiente a fie­cărui metru de spațiu productiv. Ce a însemnat pentru Fabrica „Sebeșul“ punerea în valoare a unor asemenea rezerve interne legate de folosirea judicioasă a spațiului? — A sporit producția pe metru patrat, ne-a explicat inginerul TRAIAN OPINCARIU, șeful ser­viciului plan. Iată un exemplu: NUMAI IN SECȚIA CIRCU­LARE III, COMPARATIV CU ACEEAȘI PERIOADA DIN A­­NUL TRECUT, PRODUCȚIA A ÎNREGISTRAT O CREȘTERE DE PESTE 36 PERECHI CIORAPI PE FIECARE METRU PATRAT DE SPAȚIU PRODUCTIV. Ast­fel de creșteri există și în cele­lalte secții. CEA MAI CONCLU­­DENTA dovada o consti­tuie FAPTUL CA IN ACEST AN S-AU PRODUS PESTE PRE­VEDERILE PLANULUI 573 090 PERECHI CIORAPI, 233 000 BU­CĂȚI TRICOTAJE. Este urma­rea firească a preocupărilor ma­jore ale întregului colectiv de muncă de la fabrica „Sebeșul“, colectiv hotărît să întîmpine Con­ferința Națională a partidului și cea de-a 25-a aniversare a Repu­blicii cu rezultate dintre cele mai bune. P An de an, datorită preocupării și inițiativei colectivului Fabricii de încălțăminte „Ardeleana" Alba Iulia, a sporit creșterea producției pe metru patrat de suprafață productivă. Numai în ultimii doi ani, din 1970 pînă în anul curent, producția pe unitatea de suprafață (mp) a crescut cu 1­ la la sută. i O concluzie : CÎND EXISTĂ PREO­CUPARE SE GĂSESC REZERVE EFICIENTE: Faptele și argumentele prezentate în pagina de față ne-au condus la concluzia că atunci cînd există preocupare și răspundere se găsesc rezerve care, valorificate, să ducă la folosirea judicioasă a spațiilor de producție. Studiile în­treprinse pe această linie la Uzina de utilaje și Fabrica „Ardeleana" din Alba Iulia, cercetările efectuate de chimiș­tii de la Uzina de produse sodice Ocna Mureș, soluțiile no­vatoare aplicate la Fabrica „Sebeșul" Sebeș, sunt argumen­te concludente ale marilor rezerve existente în unitățile economice ale județului nostru. Creșterea valorii și volumului de produse fizice obți­nute de pe aceeași suprafață productivă trebuie să fie una din problemele majore, înscrisă pe agenda de lucru a or­ganizațiilor de partid, a conducerilor de întreprinderi de la U.M. Cugir, Atelierele centrale Alba Iulia, C.P.L. Blaj, Fa­brica „Căprioara" Sebeș. La îmbunătățirea gradului de în­cărcare a suprafețelor de producție trebuie să-și aducă în mai mare măsură aportul și organizațiile de sindicat și U.T.C., stimulînd inițiativa și creativitatea oamenilor muncii în modernizarea fluxurilor tehnologice de fabricație și am­plasarea optimă a mașinilor și utilajelor. Redacția pune la dispoziția organizațiilor de partid, muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor din industria județului, coloanele ziarului pentru un schimb fructuos de păreri și opinii pe tema preo­cupărilor existente în folosirea cu randament sporit a spații­lor de producție. Pagină realizată de : SEBASTIAN TRUȚĂ, AUGUSTIN PRESECAN și VASILE GORONEA 1 i

Next