Unirea, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)
1972-10-07 / nr. 1437
I ANUL V, NR. 1437 SIMBATA, 7 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI TIMPUL ESTE PRIELNIC PRI ZU ȘI PM MIAPTIA Ilich FORȚHE TREBUIE CONCENTRATE IA STRÂNSUL SI TRAISPORTUL RECOLTEI, EA PREGĂTIREA TERENULUI ȘI URGENTAREA INSAMINTARILOR ! MII DE TINERI PREZENȚI LA LUCRĂRILE DE STRÂNGEREA RECOLTEI Alături de cooperatori, mecanizatori și lucrători din I.R.S., aportul tinerilor din organizațiile U.T.C. din orașe și sate este deosebit de prețios, în aceste zile, la strîngerea recoltei. Numeroase organizații de tineret și-au mobilizat forțele, au inițiat acțiuni concrete subordonate urgențelor pe care condițiile de climă din această toamnă le impun. Bilanțul ultimelor 10 zile evidențiază rezultatele entuziasmului cu care tinerii au muncit, exprimă înaltele trăsături moral-cetățenești care caracterizează pe autorii acestor realizări. Concretizat în cifre, , acest bilanț cuprinde 78 ha vii, 12 ha legume, 38 ha cartofi, precum și 386 ha porumb recoltate în cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat. De asemenea, tot în această perioadă, au fost sortate și însilozate 178 tone de cartofi, au fost culese și sortate 86 tone de fructe și 9 tone fructe de pădure, acțiuni a căror valoare depășește suma de 326 000 lei. I jn cadrul acestei rodnice participări s-au evidențiat, in mod deosebit, tinerii din organizațiile orășenești U.T.C. din Sebeș, Cugir, Ocna Mureș, Cîmpeni, din municipiul Alba Iulia, precum și cei din organizațiile comunale U.T.C. din Șona, Jidvei, Mirăslău, Cîlnic Roșia de Secaș, Noșlac, Lopadea Nouă, o parte din cei 15 500 de tineri care prezenți pe ogoare și-au adus o contribuție însemnată la impulsionarea lucrărilor de recoltare. Traian PANTILOIU, președintele Consiliului tineret sătesc al Comitetului județean Alba al U.T.C. Deși ploaia n-a contenit decit de vreo oră, în după-amiaza zilei de 5 octombrie cooperatorii din Cenade au ieșit în cîmp să continue lucrările de recoltare și transport a cartofilor și sfeclei de zahăr. Vremea ploioasă ne-a împiedicat mult — ne spune tovarășul Ioan Olaru, președintele C.A.P. Avem însă cooperatori harnici și inimoși, între care comuniștii Sorica Cordoș, Ilie Neamțu, Ioan Lichel, care au terminat recoltarea cartofilor, sfeclei de strugurilor, din porțiunile zahăr, pe care le lucrează în acord global. Exemplul lor este urmat și de alți numeroși cooperatori. Cei din brigada lui Nicolae Banta recoltează cartofi din cîmp, iar brigada lui Ilie Bîrsan îi transportă. Alții sunt la însilozarea lor pentru sămînță sau la cartofiîncărcarea și transportul sfeclei de zahăr. — In cîteva zile bune de lucru — ne asigură tovarășul Ilie Puia, secretarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei, vom reuși să terminăm recoltarea cartofilor, de pe cele 40 ha și a sfeclei de zahăr de pe 30 ha, parcele unde vom semăna grîu. Orzul l-am însămînțat pe toate cele 70 ha prevăzute și avem deja peste 30 ha. semănate cu grîu. Toate aceste realizări, obținute în condițiile mai puțin prielnice ale toamnei actuale, sînt (Continuare în pag. a III-a) Forță de muncă și atelaje sînt, trebuie mai bine folosite! Vie activitate la Centrul de vinificație din Sebeș. Zilnic aici se prelucrează peste 15 vagoane de struguri. La I.A.S. Alba Iulia s-au recoltat 550 tone struguri In ciuda timpului schimbător, lucrările de recoltare a strugurilor din viile I.A.S. Alba Iulia au înregistrat un ritm susținut. Alături de lucrătorii din I.A.S., un sprijin prețios și-au adus la buna desfășurare a acestei acțiunii sute de elevi ai liceelor și școlilor generale din rândul cărora s-au evidențiat, prin hărnicia pe care au dovedit-o, elevii Liceului „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, cei ai școlilor generale din Țelna, Benic, Galda de Jos, Șard, Ighiu, precum și cei ai Liceului din Teiuș. Ca urmare a acestor acțiuni, pînă la această dată a fost recoltată — după cum ne-a informat tovarășul Ioan Dărămuș, inginer șef la I.A.S. Albă Iulia, o cantitate de peste 550 tone de struguri, mare parte din soiurile Fetească, Pinot gris și Muscat Ottonel. PRODUCȚIILE DE BAIU LA C.A.P. VINȚU DE JOS ȘI C.A.P. ȘIBOT DIFERĂ CU 1000 KG LA HECTAR. CARE SUNT CAUZELE ? Agricultura județului nostru dispune încă de însemnate rezerve de sporire a producției. Acest fapt este demonstrat, în primul rînd, de diferențele ce se înregistrează între rezultatele obținute de diferite unități, care își desfășoară activitatea în condiții pedoclimatice (naturale) apropiate. Aflîndu-se în plină campanie de toamnă, cînd concomitent cu strîngerea și depozitarea recoltei se pun bazele producției de grîu ale anului viitor, am ales pentru exemplificare modul cum se practică această cultură și, firesc, rezultatele obținute în două cooperative vecine, ce dispun, practic, de condiții identice. C.A.P. Vințu de Jos și C.A.P. Șibot sînt situate în lunca Mureșului, avînd terenuri fertile, iar distanța mică ce le desparte face să nu existe deosebiri nici în ceea ce privește condițiile meteorologice. Totuși, între producțiile medii obținute în ultimii ani există diferențe de peste 1000 kg/ha. Ce a determinat și menține încă această diferență? După cum s-a arătat, de la bun Început trebuie să eliminăm influenta factorilor naturali. Cu ani în urmă, producțiile obținute în cele două unități vecine erau foarte apropiate. In jur de 2 000 kg/ha. In scurt timp însă, la C.A.P. Vințu de Jos s-a ajuns la peste 3 000 kg/ha: 3 615 kg grîu/ha în 1971 și 3 217 în 1972. In aceiași ani, la Șibot s-au obținut doar 2 159 și, respectiv, 2 325 kg/ha. Nu putem afirma că este o producție slabă, dar ea nu reflectă nici pe departe posibilitățile existente. Diferența de peste 1 000 kg/ha nu poate fi pusă nici pe seama mecanizării sau chimizării. Ambele unități sunt deservite de același S.MA., dispun de un parc de tractoare și mașini agricole care, în cazul unei exploatări obișnuite, permit executarea la timp și de calitate tuturor lucrărilor necesare. De a asemenea, eforturile făcute de statul nostru pentru asigurarea tuturor unităților cooperatiste cu îngrășăminte chimice a făcut ca, în ultimii ani, ambele unități să dispună de doze sporite pentru fertilizarea culturilor de grîu, în medie 300 kg superfosfat și 200 kg azotat de amoniu la hectar. Date fiind aceste condiții, este firesc să căutăm explicația diferențelor amintite în felul cum ele sunt folosite, cum influențează producția alți factori de natură obiectivă. După părerea specialiștilor, a cadrelor de conducere de la C.A.P. Vințu de Jos, creșterea substanțială a producțiilor de grîu în această unitate a fost posibilă numai printr-o organizare temeinică a muncii, executarea la timp și de calitate a tuturor lucrărilor, astfel incit, condițiile naturale cit și cele tehnice să fie folosite din plin. . Punctul de plecare spre obținerea unor producții mari și constante de grîu l-a constituit stabilirea unui asolament judicios, ținîndu-se seama atît de cerințele agrotehnicii moderne, cit și de condițiile specifice unității. Astfel, a devenit o regulă ca griul să fie însămînțat pe 70—75 la sută din suprafața planificată după leguminoase și prășitoare. Dintre prășitoare se preferă cartofii sfecla de zahăr (fertilizate cu înșigrășăminte organice) în locul porumbului care, deși este o bună premergătoare pentru grîu, eliberează tîrziu terenul, ridicînd probleme in ce privește încadrarea însămînțărilor în epoca optimă. Deoarece acest asolament are un caracter de perspectivă, se cunoaște din vreme fiecare tarla ce va fi însămânțată cu grîu. Astfel, consiliul de conducere și comitetul de partid pot organiza mai bine munca. Se eliberează cu prioritate terenurile respective, creîndu-se timp suficient pentru executarea Ing. Gelu BOGDAN deși sunt vecine și dispun de ACELEAȘI CONDIȚII NATURALE (Continuare în pag. a IlI-a) TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT O DELEGAȚIE DE MINERI DIN ZAMBIA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri după-amiază, o delegație de mineri din Zambia. Delegația, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I. D. Macnald, superintendent metalurg Dola Divizia Chingola, Paul Chibulu, superintendent al personalului la Divizia Chibuluma, Edward Limbeye, șef de schimb al Diviziei Rokana, se află în țara noastră la invitația adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul vizitei făcute în Zambia în primăvara acestui an. La primire, a fost de față Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei. Președintele Consiliului de Stat s-a întreținut cordial cu membrii delegației de mineri zambieni. Oaspeții au exprimat calde mulțumiri pentru invitația de a vizita România. In timpul convorbirii s-a evidențiat utilitatea contactelor și schimburilor de experiență dintre colective de mineri din cele două țări, ca o contribuție la mai buna cunoaștere reciprocă, la întărirea prieteniei româno-zambiene, a cooperării internaționale. Î93333333333$<3333333333 £ 33333333333933S U.M.M.N. ZLATNA A ÎNDEPLINIT PLANUL PE ZECE LUNI Intimpinind cu rezultate remarcabile aniversarea unui frumos jubileu — împlinirea a 225 de ani de existență a uzinei lor, chimiștii și metalurgiștii acestei unități, fruntașe în marea întrecere, descoperă și pun în valoare noi rezerve în scopul creșterii producției de metal, antidăunători și acid sulfuric. Manifestînd un interes sporit față de folosirea intensivă a mașinilor și utilajelor, asigurarea funcționării neîntrerupte a instalațiilor productive, comuniștii, toți salariații uzinei au venit cu propuneri concrete pentru îndeplinirea acestor obiective. Un efect deosebit de mare l-a avut inițiativa meseriașilor din compartimentul de întreținere, care s-au angajat să reducă durata reparațiilor și să îmbunătățească calitatea lucrărilor pentru a asigura prelungirea funcționării mașinilor și utilajelor între două reparații. La această importantă inițiativă se adaugă intensificarea acțiunii pentru creșterea randamentelor de extracție și reducerea pierderilor de metale utile. Eforturile depuse, munca însuflețită a întregului colectiv se concretizează în realizări de certă valoare economică. In 5 octombrie a.c., cu 26 de zile înainte de finele primei luni a trimestrului IV, colectivul Uzinei metalurgice de metale neferoase Zlatna a raportat cu justificată mîndrie îndeplinirea integrală a planului producției globale și producției marfă, cumulat pe zece luni. Potrivit calculelor estimative efectuate de conducerea unității rezultă că avansul dobîndit creează premise certe ca pînă la finele lunii octombrie să se realizeze un spor de circa 23 milioane lei la producția globală industrială și o depășire echivalentă a producției marfă, ceea ce înseamnă depășirea substanțială a angajamentelor luate pe întregul an. Se prevede, de asemenea, ca sporurile globale să se regăsească în realizarea peste prevederile planului a peste 100 tone antidăunători, circa 150 tone acid sulfuric și alte însemnate cantități de produse. Colectivele de oameni ai muncii din unitățile economice ale județului Alba, în fruntea cărora se află comuniștii, se mobilizează tot mai intens pentru a îndeplini exemplar sarcinile de plan pe acest an și angajamentele asumate în întrecerea socialistă, în cinstea celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Sub îndrumarea permanentă și competentă a organizațiilor de partid, muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderi fac dovada unui interes tot mai mare pentru folosirea din plin, cu maximum de randament capacităților de producție, creșterii indicilor de utilizare a mașini lor și utilajelor, respectarea tehnologiilor, întărirea disciplinei. Ca urmare a acestor preocupări, decadă de decadă, lună de lună, în marea majoritate a întreprinderilor se obțin rezultate tot mai frumoase, adevărate recorduri de producție. NOI SPORURI DE PRODUCȚIE In luna care a trecut, metalurgiștii din Aiud au adăugat la depășirile cumulate pe opt luni noi și însemnate sporuri de producție. Numai la mașini și utilaje pentru industria metalurgică au reușit să o înregistreze, în luna septembrie, producție suplimentară de 405 000 lei. Pe nouă luni depășirea la această poziție din nomenclatorul unității se ridică la 6 000 000 lei. Rezultate la fel de bune au obținut la toate sortimentele care au avut desfacerea asigurată. Astfel, tot pe cele trei trimestre din anul curent s-a realizat, în afara prevederilor, 70 tone oțel brut și 20 tone construcții metalice destinate construcțiilor industriale. Conducerea întreprinderii ne-a asigurat,de curînd, că în toate secțiile planurile M.T.O. au fost completate cu noi măsuri eficiente, care să asigure atingerea, încă din acest trimestru, a nivelelor de producție planificate pentru 1973, realizarea unor noi succese în cinstea aniversării Republicii. ÎN AVANS FAȚĂ DE GRAFICELE DE EXECUȚIE Constructorii din județul Alba, antrenați în jocul viu al entuziastei întreceri socialiste ce se desfășoară în aceste zile în întreaga țară, au depus eforturi sporite pentru devansarea termenelor de construcție la marea majoritate a obiectivelor. Rezultatele obținute sunt la nivelul preocupărilor. La 1 octombrie, bunăoară constructorii din municipiul Alba Iulia — Șantierul nr. 1 a I.J.C.M. — au predat la „cheie“ 40 apartamente, din care 20 apartamente cu o lună înainte de termen. Tot la data amintită, constructorii din Blaj, de la aceeași întreprindere, au reușit să predea beneficiarului, cu trei luni mai devreme, un complex tehnologic D.C.A. jin avans față de graficele de execuție sunt alte circa 100 apartamente în localitățile Alba Iulia, Sebeș și Aiud, care urmează să fie date în curând în folosință. r^VVWlT^^^VVVVVV.V^VNfVrtVV.VWNiN Anchetă economică AȚI CRECDIAT CIT REPREZINTĂ REDUCEREA CONSUMULUI SPECIE«UI MARDII PRIME CD I ZI S ÎNTREPRINDEREA DV. ? în numai trei luniSI POT FABRICA 1000 PERECH NENITE DIN ECONOMIILE DE PIELE Deținătoarea unor substanțiale economii de materii prime, Fabrica de încălțăminte „Ardeleana“ din Alba Iulia se numără printre unitățile în care activitatea de reducere a consumurilor specifice se află la loc de cinste, acordîndu-i-se în permanență importanța cuvenită. Lună de lună, colectivul fabricii raportează obținerea de noi cantități de piele și talpă economisite, din care sînt confecționate sute de perechi de încălțăminte peste prevederile planului. Un succes care vorbește de la sine despre măiestria și hărnicia, spiritul gospodăresc și înalta conștiință muncitorească a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din fabrică, antrenați plenar în această amplă acțiune patriotică. Care este „secretul“ acestui succes? Pentru un răspuns autorizat și competent, ne-am adresat tovarășei ing. Maria Vădean, directorul fabricii. — Pentru a oferi o bază concretă discuției noastre, m-aș referi înainte de toate, la economiile de materii prime realizate în primele opt luni ale anului. La piele, în perioada menționată, am economisit 580 mp, din care se pot confecționa 3 000 perechi încălțăminte, la talpă duroflex 311 kg, necesară la fabricarea a 860 perechi imcălțăminte, iar la înlocuitori piele 87 mp. Sunt rezultate cu care colectivul nostru se mîndrește și ele se datorează în principal eforturilor muncitorilor de a se încadra în norma de consum, respectării cu rigurozitate a disciplinei tehnologice, fără de care nu se poate concepe inițierea și finalizarea unei acțiuni privind reducerea consumurilor specifice. Bineînțeles, că, contribuție însemnată și-au adus-o și inițiativele pe linia perfecționării tehnologiei de fabricație, începînd cu faza de proiectare și pînă la realizarea produsului finit. Ne-am preocupat în mod deosebit de reproiectarea unor modele pentru a le conferi un factor de așezare cît mai ridicat și a mări indicele de utilizare a materiei prime prin conceperea unor modele la care să poată fi folosită orice bucată de piele sau căptușeală. Apoi, Interviu consemnat de Augustin PRESECAN (Continuare în pag. a III-»'