Unirea, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)

1972-10-07 / nr. 1437

I ANUL V, NR. 1437 SIMBATA, 7 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI TIMPUL ESTE PRIELNIC PRI ZU ȘI PM MIAPTIA Ilich­ FORȚHE TREBUIE CONCENTRATE IA STRÂNSUL SI TRAIS­PORTUL RECOLTEI, EA PREGĂTIREA TERENULUI ȘI URGENTAREA INSAMI­NT­ARILOR ! MII DE TINERI PREZENȚI LA LUCRĂRILE DE STRÂNGEREA RECOLTEI Alături de cooperatori, mecani­zatori și lucrători din I.R.S., a­­portul tinerilor din organizațiile U.T.C. din orașe și sate este deo­sebit de prețios, în aceste zile, la strîngerea recoltei. Numeroase or­ganizații de tineret și-au mobili­zat forțele, au inițiat acțiuni con­crete subordonate urgențelor pe care condițiile de climă din a­­ceastă toamnă le impun. Bilanțul ultimelor 10 zile evidențiază re­zultatele entuziasmului cu care tinerii au muncit, exprimă înal­tele trăsături moral-cetățenești care caracterizează pe­ autorii a­­cestor realizări. Concretizat în cifre, , acest bilanț cuprinde 78 ha vii, 12 ha legume, 38 ha car­tofi, precum și 386 ha porumb recoltate în cooperativele agricole de producție și întreprinderile a­­gricole de stat. De asemenea, tot în această perioadă, au fost sor­tate și însilozate 178 tone de car­tofi, au fost culese și sortate 86 tone de fructe și 9 tone fructe de pădure, acțiuni a căror valoare depășește suma de 326 000 lei. I­ jn cadrul acestei rodnice participări s-au evidențiat, in mod deosebit, tinerii din organizațiile orășe­nești U.T.C. din Sebeș, Cugir, Ocna Mureș, Cîmpeni, din muni­cipiul Alba Iulia, precum și cei din organizațiile comunale U.T.C. din Șona, Jidvei, Mirăslău, Cîlnic Roșia de Secaș, Noșlac, Lopadea Nouă, o parte din cei 15 500 de tineri care prezenți pe ogoare și-au adus o contribuție însemna­tă la impulsionarea lucrărilor de recoltare. Traian PANTILOIU, președintele Consiliului tineret sătesc al Comitetului județean Alba al U.T.C. Deși ploaia n-a contenit decit de vreo oră, în după-amiaza zi­lei de 5 octombrie cooperatorii din Cenade au ieșit în cîmp să continue lucrările de recoltare și transport a cartofilor și sfeclei de zahăr. Vremea ploioasă ne-a împiedi­cat mult — ne spune tovarășul Ioan Olaru, președintele C.A.P. Avem însă cooperatori harnici și inimoși, între care comuniștii Sorica Cordoș, Ilie Neamțu, Ioan Lichel, care au terminat recolta­rea cartofilor, sfeclei de strugurilor, din porțiunile zahăr, pe care le lucrează în acord global. Exemplul lor este urmat și de alți numeroși cooperatori. Cei din brigada lui Nicolae Banta recol­tează cartofi din cîmp, iar bri­gada lui Ilie Bîrsan îi transportă. Alții sunt la însilozarea lor pentru sămînță sau la cartofi­în­cărcarea și transportul sfeclei de zahăr. — In cîteva zile bune de lucru — ne asigură tovarășul Ilie Puia, secretarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei, vom reuși să terminăm recoltarea car­tofilor, de pe cele 40 ha și a sfe­clei de zahăr de pe 30 ha, parcele unde vom semăna grîu. Orzul l-am însămînțat pe toate cele 70 ha prevăzute și avem deja peste 30 ha. semănate cu grîu. Toate aceste realizări, obți­nute în condițiile mai puțin priel­nice ale toamnei actuale, sînt (Continuare în pag. a III-a) Forță de muncă și atelaje sînt, trebuie mai bine folosite! Vie activitate la Centrul de vinificație din Sebeș. Zilnic aici se prelucrează peste 15 va­goane de struguri. La I.A.S. Alba Iulia s-au recoltat 550 tone struguri In ciuda timpului schimbător, lucrările de recoltare a stru­gurilor din viile I.A.S. Alba Iulia au înregistrat un ritm susținut. Alături de lucrătorii din I.A.S., un sprijin prețios și-au adus la buna desfășurare a acestei acțiunii sute de elevi ai liceelor și școlilor generale din rândul cărora s-au eviden­țiat, prin hărnicia pe care au dovedit-o, elevii Liceului „Ho­rea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, cei ai școlilor generale din Țelna, Benic, Galda de Jos, Șard, Ighiu, precum și cei ai Liceului din Teiuș. Ca urmare a acestor acțiuni, pînă la a­­ceastă dată a fost recoltată — după cum ne-a informat tova­rășul Ioan Dărămuș, inginer șef la I.A.S. Albă Iulia, o can­titate de peste 550 tone de struguri, mare parte din soiu­rile Fetească, Pinot gris și Mus­cat Ottonel. PRODUCȚIILE DE BAIU LA C.A.P. VINȚU DE JOS ȘI C.A.P. ȘIBOT DIFERĂ CU 1000 KG LA HECTAR. CARE SUNT CAUZELE ? Agricultura județului nostru dis­pune încă de însemnate rezerve de sporire a producției. Acest fapt este demonstrat, în­­ primul rînd, de diferențele ce se înre­gistrează între rezultatele obținu­te de diferite unități, care își des­fășoară activitatea în condiții pe­doclimatice (naturale) apropiate. Aflîndu-se în plină campanie de toamnă, cînd concomitent cu strîngerea și depozitarea recoltei se pun bazele producției de grîu ale anului viitor, am ales pentru exemplificare modul cum se prac­tică această cultură și, firesc, re­zultatele obținute în două coope­rative vecine, ce dispun, practic, de condiții identice. C.A.P. Vințu de Jos și C.A.P. Șibot sînt situa­te în lunca Mureșului, avînd te­renuri fertile, iar distanța mică ce le desparte face să nu existe deo­sebiri nici în ceea ce privește condițiile meteorologice. Totuși, între producțiile medii obținute în ultimii ani există diferențe de peste 1­000 kg/ha. Ce a determi­nat și menține încă această dife­rență? După cum s-a arătat, de la bun Început trebuie să eliminăm influ­enta factorilor naturali. Cu ani în urmă, producțiile obținute în ce­le două unități vecine erau foarte apropiate. In jur de 2 000 kg/ha. In scurt timp însă, la C.A.P. Vin­­țu de Jos s-a ajuns la peste 3 000 kg/ha: 3 615 kg grîu/ha în 1971 și 3 217 în 1972. In aceiași ani, la Șibot s-au obținut doar 2 159 și, respectiv, 2 325 kg/ha. Nu putem afirma că este o producție slabă, dar ea nu reflectă nici pe departe posibilitățile existente. Diferența de peste 1 000 kg/ha nu poate fi pusă nici pe seama mecanizării sau chimizării. Ambele unități sunt deservite de același S.MA., dis­pun de un parc de tractoare și mașini agricole care, în cazul unei exploatări obișnuite, permit exe­cutarea la timp și de calitate tuturor lucrărilor necesare. De a­ a­semenea, eforturile făcute de sta­tul nostru pentru asigurarea tutu­ror unităților cooperatiste cu în­grășăminte chimice a făcut ca, în ultimii ani, ambele unități să dis­pună de doze sporite pentru fer­tilizarea culturilor de grîu, în­ me­die 300 kg superfosfat și 200 kg azotat de amoniu la hectar. Date fiind aceste condiții, este firesc să căutăm explicația diferențelor amintite în felul cum ele sunt fo­losite, cum influențează producția alți factori de natură obiectivă. După părerea specialiștilor, a cadrelor de conducere de la C.A.P. Vințu de Jos, creșterea substanțială a producțiilor de grîu în această unitate a fost posibilă numai printr-o organizare temei­nică a muncii, executarea la timp și de calitate a tuturor lucrărilor, astfel incit, condițiile naturale cit și cele tehnice să fie folosite din plin. . Punctul de plecare spre obține­rea unor producții mari și con­stante de grîu l-a constituit stabi­lirea unui asolament judicios, ți­­nîndu-se seama atît de cerințele agrotehnicii moderne, cit și de condițiile specifice unității. Astfel, a devenit o regulă ca griul să fie însămînțat pe 70—75 la sută din suprafața planificată după le­guminoase și prășitoare. Dintre prășitoare se preferă cartofii sfecla de zahăr (fertilizate cu în­și­grășăminte organice) în locul po­rumbului care, deși este o bună premergătoare pentru grîu, elibe­rează tîrziu terenul, ridicînd pro­bleme in ce privește încadrarea însămînțărilor în epoca optimă. Deoarece acest asolament are un caracter de perspectivă, se cu­noaște din vreme fiecare tarla ce va fi însămânțată cu grîu. Astfel, consiliul de conducere și comitetul de partid pot organiza mai bine munca. Se eliberează cu prioritate terenurile respective, creîndu-se timp suficient pentru executarea Ing. Gelu BOGDAN deși sunt vecine și dispun de ACELEAȘI CONDIȚII NATURALE (Continuare în pag. a IlI-a) TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT O DELEGAȚIE DE MINERI DIN ZAMBIA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri după-amiază, o de­legație de mineri din Zambia. Delegația, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I. D. Mac­nald, superintendent metalurg Do­la Divizia Chingola, Paul Chibulu, superintendent al personalului la Divizia Chibuluma, Edward Lim­beye, șef de schimb al Diviziei Rokana, se află în țara noastră la invitația adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul vi­zitei făcute în Zambia în primă­vara acestui an. La primire, a fost de față Bujor Almășan, ministrul minelor, petro­lului și geologiei. Președintele Consiliului de Stat s-a întreținut cordial cu membrii delegației de mineri zambieni. Oaspeții au exprimat calde mulțu­miri pentru invitația de a vizita România. In timpul convorbirii s-a evidențiat utilitatea contactelor și schimburilor de experiență din­tre colective de mineri din cele două țări, ca o contribuție la mai buna cunoaștere reciprocă, la în­tărirea prieteniei româno-zambie­­ne, a cooperării internaționale. Î93333333333$<3333333333 £ 33333333333933S U.M.M.N. ZLATNA A ÎNDEPLINIT PLANUL PE ZECE LUNI Intimpinind cu rezultate re­marcabile aniversarea unui frumos jubileu — împlinirea a 225 de ani de existență a u­­zinei lor, chimiștii și metalur­­giștii acestei unități, fruntașe­­ în marea întrecere, descoperă și pun în valoare noi rezerve în scopul creșterii producției de metal, antidăunători și acid sulfuric. Manifestînd un interes sporit față de folosirea intensi­vă a mașinilor și utilajelor, a­­sigurarea funcționării neîntre­rupte a instalațiilor producti­ve, comuniștii, toți salariații u­­zinei au venit cu propuneri concrete pentru îndeplinirea acestor obiective. Un efect deosebit de mare l-a avut inițiativa meseriașilor din compartimentul de întreți­nere, care s-au angajat să re­ducă durata reparațiilor și să îmbunătățească calitatea lucră­rilor pentru a asigura prelun­girea funcționării mașinilor și utilajelor între două reparații. La această importantă inițiati­vă se adaugă intensificarea ac­țiunii pentru creșterea randa­mentelor de extracție și redu­cerea pierderilor de metale u­­tile. Eforturile depuse, munca în­suflețită a întregului colectiv se concretizează în realizări de certă valoare economică. In 5 octombrie a.c., cu 26 de zile înainte de finele primei luni a trimestrului IV, colecti­vul Uzinei metalurgice de me­tale neferoase Zlatna a rapor­tat cu justificată mîndrie înde­plinirea integrală a planului producției globale și producției marfă, cumulat pe zece luni. Potrivit calculelor estimative efectuate de conducerea unită­ții rezultă că avansul dobîndit creează premise certe ca pînă la finele lunii octombrie să se realizeze un spor de circa 23 milioane lei la producția glo­bală industrială și o depășire echivalentă a producției marfă, ceea ce înseamnă depășirea substanțială a angajamentelor luate pe întregul an. Se pre­vede, de asemenea, ca sporu­rile globale să se regăsească în realizarea peste prevederile planului a peste 100 tone anti­dăunători, circa 150 tone acid sulfuric și alte însemnate can­tități de produse. Colectivele de oameni ai muncii din unitățile economice ale județului Alba, în fruntea cărora se află comuniștii, se mobilizează tot mai intens pentru a îndeplini exemplar sarcinile de plan pe acest an și angajamentele asumate în întrecerea socialistă, în cinstea celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Sub îndrumarea permanentă și competentă a organizațiilor de partid, muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderi fac dovada unui interes tot mai mare pentru folosirea din plin, cu maximum de randament capacităților de producție, creșterii indicilor de utilizare a mașini­­ lor și utilajelor, respectarea tehnologiilor, întărirea disciplinei. Ca urmare a acestor preocupări, decadă de decadă, lună de lună, în marea majoritate a întreprinderilor se obțin rezultate tot mai fru­moase, adevărate recorduri de producție. NOI SPORURI DE PRODUCȚIE In luna care a trecut, metalur­­giștii din Aiud au adăugat la de­pășirile cumulate pe opt luni noi și însemnate sporuri de producție. Numai la mașini și utilaje pentru industria metalurgică au reușit să o înregistreze, în­ luna septembrie, producție suplimentară de 405 000 lei. Pe nouă luni depă­șirea la această poziție din no­menclatorul unității se ridică la 6 000 000 lei. Rezultate la fel de bune au ob­ținut la toate sortimentele care au avut desfacerea asigurată. Ast­fel, tot pe cele trei trimestre din anul curent s-a realizat, în afara prevederilor, 70 tone oțel brut și 20 tone construcții metalice desti­nate construcțiilor industriale. Conducerea întreprinderii ne-a asigurat,­­de curînd, că în toate secțiile planurile M.T.O. au fost completate cu noi măsuri eficien­te, care să asigure atingerea, încă din acest trimestru, a nivelelor de producție planificate pentru 1973, realizarea unor noi succese în cinstea aniversării Republicii. ÎN AVANS FAȚĂ DE GRAFICELE DE EXECUȚIE Constructorii din județul Alba, antrenați în jocul viu al entuzias­tei întreceri socialiste ce se des­fășoară în aceste zile în întrea­ga țară, au depus eforturi spori­te pentru devansarea termenelor de construcție la marea majorita­te a obiectivelor. Rezultatele ob­ținute sunt la nivelul preocupări­lor. La 1 octombrie, bunăoară constructorii din municipiul Alba Iulia — Șantierul nr. 1 a I.J.C.M. — au predat la „cheie“ 40 aparta­mente, din care 20 apartamente cu o lună înainte de termen. Tot la data amintită, constructorii din Blaj, de la aceeași întreprindere, au reușit să predea beneficiarului, cu trei luni mai devreme, un com­plex tehnologic D.C.A. jin avans față de graficele de execuție sunt­­ alte circa 100 apartamente în lo­calitățile Alba Iulia, Sebeș și Aiud, care urmează să fie date în curând în folosință. r^VVWlT^^^VVVVVV­.V­^VNfVrtVV.­VWNiN Anchetă economică AȚI CRECDIAT CIT REPREZINTĂ REDUCEREA CONSUMULUI SPECIE«­­UI MARDII PRIME CD I ZI S ÎNTREPRINDEREA DV. ? în numai trei luniSI POT FABRICA 1000 PERECH NENITE DIN ECONOMIILE DE PIELE Deținătoarea unor substanțiale economii de materii prime, Fabrica de încălțăminte „Ardelea­na“ din Alba Iulia se numără printre unitățile în care activitatea de reducere a consumurilor spe­cifice se află la loc de cinste, acordîndu-i-se în permanență importanța cuvenită. Lună de lună, colectivul fabricii raportează­­ obținerea de noi cantități de piele și talpă economisite, din care sînt confecționate sute de perechi de încălță­minte peste prevederile planului. Un succes care vorbește de la sine despre măiestria și hărnicia, spiritul gospodăresc și înalta conștiință muncito­rească a comuniștilor, a tuturor oamenilor mun­cii din fabrică, antrenați plenar în această amplă acțiune patriotică. Care este „secretul“ acestui succes? Pentru un răspuns autorizat și compe­tent, ne-am adresat tovarășei ing. Maria Vădean, directorul fabricii. — Pentru a oferi o bază concretă discuției noastre, m-aș referi înainte de toate, la economi­ile de materii prime realizate în primele opt luni ale anului. La piele, în perioada menționată, am economisit 580 mp, din care se pot confecționa 3 000 perechi încălțăminte, la talpă duroflex 311 kg, necesară la fabricarea a 860 perechi im­­­călțăminte, iar la înlocuitori piele 87 mp. Sunt rezultate cu care colectivul nostru se mîndrește și ele se datorează în principal efor­turilor muncitorilor de a se încadra în norma de consum, respectării cu rigurozitate a disciplinei tehnologice, fără de care nu se poate concepe inițierea și finalizarea unei acțiuni privind redu­cerea consumurilor specifice. Bineînțeles, că, contribuție însemnată și-au adus-o și inițiativele­­ pe linia perfecționării tehnologiei de fabricație, începînd cu faza de proiectare și pînă la reali­zarea produsului finit. Ne-am preocupat în mod deosebit de reproiectarea unor modele pentru a le conferi un factor de așezare cît mai ridicat și a mări indicele de utilizare a materiei prime prin conceperea unor modele la care să poată fi folo­sită orice bucată de piele sau căptușeală. Apoi, Interviu consemnat de Augustin PRESECAN (Continuare în pag. a III-»'

Next