Unirea, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)
1973-01-31 / nr. 1534
PAGINA All-A CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România (Urmare din pag I animale la sfîrșitul anului au fost realizate în proporție de 104 la sută la bovine și de 147 la sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obținut o producție medie de 3 070 litri lapte pe cap de vacă, față de 3 000 litri planificat. Rezultatele obținute în producția agricolă au creat posibilitatea livrării la fondul de stat a unor cantități de: 4 060 t cereale, cu 1 050 t peste plan; 8 000 t sfeclă zahăr cu 2 000 t peste plan; 656 t carne, mai mult cu 230 t față de planul stabilit: 15 009 hl lapte, cu 2 509 hl peste plan și a altor însemnate cantități de produse agroalimentare. Livrarea către stat a acestor cantități sporite de produse a făcut ca în anul 1972 valoarea producției marfă la 100 ha să fie de 790 969 lei, contribuind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populației din mediul urban, creșterea cantităților de produse livrate la export și, totodată, la sporirea veniturilor Cooperativei agricole, la ridicarea nivelului de trai al populației din comuna noastră. Totodată, s-au efectuat lucrări prin muncă patriotică în valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obținerea acestor succese l-a avut întrecerea socialistă organizată în cinstea Conferinței Naționale a partidului și Aniversării a 25 ani de la proclamarea Republicii, precum și mobilizatoarea chemare Repartizînd producția marfă ce se va realiza de pe cele 3 595 ha, în anul 1973, rezultă că de pe fiecare ha, în afară de aprovizionarea din belșug a populației comunei — de 5 100 cetățeni — și asigurarea furajelor necesare creșterii animalelor, se va livra statului: 201 kg carne, 600 kg grîu, 610 kg porumb, 2 300 kg sfeclă de zahăr, 133 kg floarea-soarelui, 450 kg legume, 100 kg ciuperci, 20 kg căpșuni și alte produse. In aceste condiții, producția marfă de pe fiecare ha va fi de circa 9 500 lei. Din gospodăriile populației se vor contracta și livra statului peste plan 1 000 kg carne pasăre, 20 000 kg carne porc, 500 kg carne oaie, 20 mii ouă și 90 kg lapte oaie. 3. Prin realizarea angajamentelor asumate, producția globală planificată a C.A.P. va fi depășită cu 5 la sută, iar averea obștească cu 10 la sută, revenind 1 200 000 lei, respectiv 1 600 000 lei la 100 ha; fondul de dezvoltare va ajunge la 5 600 000 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10 la sută față de 1972. Veniturile membrilor cooperatori vor crește cu 8 la sută, revenind fiecărui braț de muncă circa 14 000 lei venit anual. 4. — Secția pentru mecanizarea agriculturii care își desfășoară activitatea pe raza comunei, prin îmbunătățirea organizării muncii, întărirea disciplinei, extinderea și diversificarea mecanizării, folosirea intensivă a tractoarelor și mașinilor, va realiza în anul 1973 peste prevederi, venituri în valoare de circa 100 mii lei, precum și reducerea cu 6,25 lei a cheltuielilor planificate la 1 000 lei venituri. B. — In sectorul activităților industriale și ale prestărilor de servicii, prin descoperirea de noi resurse locale și valorificarea superioară a acestora, prin înființarea de noi secții de producție —prestații pe teritoriul comunei, prin dezvoltarea și modernizarea celor existente, precum și prin mai buna organizare a procesului de producție și a activităților de prestări de servicii către populație, în anul 1973 se vor realiza: —- depășirea cu 20 la sută a planului producției marfă industrială la C.A.P., ajungînd la 14 milioane lei și cu 37 la sută a planului de prestații al unităților industriale și de prestări de servicii de pe teritoriul comunei; __ înființarea, în baza Legii nr. 7/1971, a unei secții noi de producție, precum și dezvoltarea celor 12 unități existente de prestări servicii către populație. __ Depășirea planului de încasări, în numerar, la unitățile de prestări servicii către populație, cu 5 la suta. _ Privind exportul, comuna Stoicănești se angajează să depășească livrările cu 57 la sută față de sarcina planificată, adică de la 500 mii lei valută la 785 mii lei valută. D. — Aprovizionarea populației sătești cu bunuri de larg consum. — Prin unitățile comerțului socialist din comună, se va desface populației un volum suplimentar de mărfuri față de plan de 8,2 la sută, asigurîndu-se o bună aprovizionare și servire a populației, la întrecere pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare și social-culturale, adresată tuturor comunelor din țară de către comuna Pechea, județul Galați. Consiliul popular, exprimînd adeziunea locuitorilor comunei Stoicănești de a traduce neabătut în viață hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului, sarcinile rezultate din rezoluția Conferinței pe țară a secretarilor Comitetelor comunale de partid și primarilor din comune, privind creșterea producției agricole și dezvoltarea economico-socială a satelor, adresează tuturor consiliilor populare din țară chemarea la întrecere pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la următoarele obiective : 1. — IN DOMENIUL ECONOMIC. A. — In agricultură. 1. — Acționînd cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar și intensificarea lucrărilor de desecare, de scurgerea apelor și de corectare a excesului de umiditate a terenurilor, precum și a altor lucrări de îmbunătățiri funciare ca : nivelări, combaterea eroziunii solului, defrișări de mărăcinișuri, reduceri de drumuri etc. prin mobilizarea locuitorilor comunei și a mijloacelor materiale locale, se vad. — Investiții pentru dezvoltarea economică și socială a comunei. Din fondurile proprii și necentralizate ale unităților economice, din fondurile de dezvoltare ale cooperativei agricole de producție, din mica mecanizare, precum din contribuția bănească a locuiitorilor, se vor realiza lucrări în agricultură, industrie și comerț, precum și obiective social-culturale și edilitar-gospodărești în valoare de 5 500 mii lei, dintre care menționăm : 1. — terminarea și dotarea complexului sanitar din comună, compus din dispensar, staționar și casă de naștere; 2. — din fondurile populației și cu credite acordate de cooperativa agricolă de producție, se vor construi, pe baza cererilor cooperatorilor, în cadrul schiței de sistematizare aprobată, un număr de 40 case noi. 3. — se vor asigura concedii plătite cooperatorilor care lucrează permanent în cooperativa agricolă, alocații pentru copii bilete de tratament pentru coopeșiratorii care se încadrează în condițiile stabilite de regulamentul de ordine interioară al cooperativei agricole, în plus, față de cele plătite de Casa de pensii; 4. — terminarea construcției dotarea cu utilaje și aparatură și unei secții de mezeluri și a unuia laborator de producere a sporilor în vederea cultivării ciupercilor pe cei 10 000 m.p. amenajați în acest scop. 5. — construcția a două grajduri cu o capacitate de 600 capete bovine. F. — Realizarea planului de venituri prevăzute în bugetul comunei, a celor extrabugetare, precum și atragerea suplimentară la buget a sumei de 280 000 lei. — încasarea contribuției bănești, pentru lucrările de interes obștesc, potrivit Legii nr. 20/1971, în sumă de 90 000 lei. NI. — IN DOMENIUL CULTURAL-EDUCATIV ȘI SPORTIV. Pentru intensificarea acțiunilor menite să contribuie la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a cetățenilor, a educării maselor în spiritul eticii și echității socialiste ne propunem; — Permanentizarea activității căminului cultural, bibliotecii, cinematografului și cluburilor organizate la fermele și brigăzile cooperativei agricole de producție. — Organizarea unor manifestări tradiționale: „sărbătoarea griului", „sărbătoarea bujorului românesc“, etc., cu prilejul cărora vor fi invitați fiii satului, cetățeni născuți în comună, dar care în prezent își desfășoară activitatea în alte localități, muncitori, ingineri și tehnicieni din unitățile producătoare de îngrășăminte chimice, de tractoare și mașini agricole și din stațiunile de mecanizarea agriculturii. Pentru lărgirea sferei activităților cultural-educative și cuprinderea unui număr cu mai mare de cetățeni la conducerea și realizarea acestora, vom constitui „Asociația culturală a comunei Stoicănești". — Desfășurarea a două concursuri cultural-sportive, primăasigura cultivarea întregii suprafețe arabile de 3 595 ha, precum și folosirea integrală, în scopuri productive, a suprafețelor din centrele gospodărești, a grădinilor populației și terenurilor intravilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrășăminte naturale. 2. Prin continua îmbunătățire a folosirii forței de muncă și a mijloacelor de producție, a structurii culturilor și a raselor de animale, aplicarea de noi măsuri de cointeresare a cooperatorilor și lucrătorilor din S.M.A., prin introducerea și generalizarea acordului global în legumicultura, viticultură, pomicultură și creșterea animalelor, in anul 1973, se vor obține : — depășirea producției medii planificate de 4 000 kg/ha la grîu, cu 750 kg; a producției de 4 800 kg/ha la porumb, cu 600 kg; a producției de 35 000 kg/ha sfeclă zahăr cu 6 500 kg, precum și depășirea producției medii cu 250 t lapte față de planul de 3 000 t pe cap de vacă furajată; — sporirea efectivelor de animale planificate cu 200 capete taurine; 500 capete porcine și cu 300 capete ovine, pentru a se realiza la finele anului cîte 73 taurine —din care 29 vaci și juninci — 57 porcine, 40 ovine, respectiv 90 unități vită mare la 100 ha teren ; — creșterea cantităților livrate fondului de stat la principalele produse vegetale și animale, după cum urmează : vara și toamna, cu participarea tuturor formațiilor artistice sportive din comună și cu invitațirea celor din comunele vecine. Se va asigura un schimb permanent de activități culturale cu căminele culturale din județul nostru și din alte județe. — Orientarea profesională potrivit aptitudinilor elevilor și cerințelor economice și social-culturale ale comunei și județului. — înființarea pe lingă S.M.A. Stoicănești a două cercuri ale „Micilor mecanizatori". — In vederea ridicării nivelului de cunoștințe profesionale și de cultură generală, vor fi organizate trei concursuri „Cine șlie cîștigă" pe teme agricole și social-culturale. — Lărgirea sferei de cuprindere a oamenilor în cadrul Universității populare la cursurilor cercurile, cunoașterea mașinilor agricole și conducerea tractorului, creșterea animalelor, educația sanitară și cadranul politic internațional. Pentru ca învățământul agrozootehnic să fie cil mai strîns legat de activitatea practică și de cercetare, se va dezvolta activitatea casei-laborator, iar în cadrul acesteia se va înființa un punct de cercetare cu concursul Stațiunii experimentale agricole din Caracal. Pe lingă ansamblul folcloric și celelalte formații existente, se va înființa în acest an un cor mixt, brigăzi artistice de agitație pe ferme, un taraf al elevilor, o formație de buciumași și fluierași care vor participa la acțiunile organizate pe plan local, județean și național. — Creșterea numărului de abonamente la presa centrală și locală la 250 la mia de locuitori și lărgirea difuzării cărții socialpolitice, științifice, agrozootehnice și beletristice. — Organizarea în permanență a unor acțiuni sportive și turistice sub forma întrecerilor sportive locale, la care să fie antrenat un număr tot mai mare de cetățeni, precum și organizarea de acțiuni menite să contribuie la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei. Amenajarea și extinderea prin muncă patriotică a complexului sportiv prin construcția unui teren de tenis de cîmp, un teren de volei, unul de baschet și o popicărie. — Vor fi organizate excursii cu membrii cooperatori pentru cunoașterea obiectivelor industriale și agricole din județ și din țară. — îmbogățirea muzeului comunal cu noi piese și documente ce privesc istoria comunei și amenajarea unei secții de etnografie. Consiliul popular, toți locuitorii comunei, vor depune eforturi pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, convinși fiind că ne vom aduce contribuția la traducerea în viață a înțeleptei politici a nostru, de înflorire a partidului scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI produsul u. m. plan angajament depășire% depășire grîu tone 1 800 2 100 300 116 porumb tone 1 800 2 200 400 120 sfeclă zahăr tone 7 000 8 300 1 300 120 carne tone 575 725 150 126 lapte vacă hl. 15 000 16 200 1 200 108 UNIREA Ședința de constituire a Asociației județene a crescătorilor de păsări și animale mici ieri, la Alba Iulia, a avut loc ședința de constituire a Asociației județene a crescătorilor de păsări și animale mici. La ședință au luat parte crescători de păsări și numeroși animale mici, reprezentanți ai unor unități economice, ai de masă și obștești, organizațiilor specialiști din cadrul D.G.A.S.A.A., alți invitați. Au participat, de asemenea, tovarășii Gheorghe Costea, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Nicolae Albu, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, director general al D.G.A.I.R.R., Constantin Doncea, președinte de onoare al Asociației Generale a crescătorilor de păsări și animale mici (AVIROM) din Republica Socialistă România. Cu acest prilej, tovarășul Gheorghe Costea a arătat că prin constituirea acestei organizații se urmărește realizarea unei coordonări și îndrumări unitare a activității crescătorilor de păsări și animale mici, crearea unor condiții tot mai bune pentru stimularea creșterii de către un număr mare de cetățeni a păsărilor și animalelor mici pentru satisfacerea mai bună a cerințelor. In acest scop asociația își propune, printre altele, popularizarea, prin conferințe, expoziții publicații etc., a experienței dobîndite, a avantajelor acordate de stat crescătorilor. A fost adoptat un plan de măsuri pentru activitatea viitoare a asociației. Au fost aleși, totodată, membrii comitetului de conducere a Asociației județene și ai comisiei de cenzori. Ca președinte al Asociației județene a crescătorilor de păsări și animale mici a fost ales tovarășul ing. Octavian Bona, director general adjunct al D.G.A.I.A.A., iar ca vicepreședinte tovarășul Mihai Josan. Vedere din noul magazin alimentar din Valea Lungă. MIERCURI, 31 IANUARIE 1973 O O PLĂCUTĂ și interesanta INTILNIRE, tată cu viu interes de aștepcătre toți iubitorii de literatură, a avut loc zilele trecute în sala cinematografului din Teiuș. Cu acest prilej membrii cooperatori din cadrul cooperativei „Meșteșugarul" au ocazia să se întîlnească avut cu scriitorii clujeni D.R. Popescu, Constantin Cubleșan, Nicolae Prelipceanu, Vasile Igna, Mircea Oprița și Viorel Cacovea. NU DE MULT, la Banca de investiții din Alba lulia, în cadrul ciclului „Orizont literar", prof. Ana Lăpăduș a susținut tema „Paul Verlaine" din ciclul unei suite de prelegeri vizînd istoria simbolismului. • LA CĂMINELE CULTURALE care aparțin Casei de cultură din Alba lulia, recent, în cadrul unui „Dialog politic și științific" s-a dezbătut tema „Să gîndim, să trăim și să muncim în chip comunist". La fiecare dintre aceste cămine s-au deplasat reprezentanți ai unor întreprinderi albaiuliene, după cum urmează: la Micești cooperativa meșteșugărească „Mureșul", la Bărăbanț, cooperativa „Progresul", la Pîclișa, O.C.L. Alimentara, la Oarda de Jos I.J.C.M., iar la Oarda de Sus I.R.T.A. Viitorul dialog politic și științific se va ține la căminele culturale din Ciugud, Dumbrava, Șeușa, Drimbav, Teleac și Hăpria pe tema „Prevenirea și combaterea bolilor de sezon". O DE CURIND, I A COOPERATIVA MEȘTEȘUGĂREASCA „RECORD" din Aiud numărul secțiilor de prestări servicii „ütro populație a crescut CU încă una- Este vorba de secția confecții Haine din piele. Dotată cu forță de muncă calificată, noua secție cunoaște chiar de la înființare o afluență mare de solicitatori. • DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE MILIȚIE, serviciul controlul circulației, am aflat că un raid efectuat zilele trecute pe șoselele județului a dus la depistarea unor contravenționali. Astfel, șoferi Alexandru Zdrîncu din comuna Săsciori, conducînd mașina cu numărul 21-AB-636 din neatenție a intrat într-o de oi, din care a omorît turmă 13, apoi a fugit de la locul faptei fiind descoperit abia după o oră de cercetări. Șoferul Clement Florea din Intregalde, conducînd mașina cu numărul 31-AB-933, s-a lovit de un autocamion care staționa pe partea carosabilă; alți șoferi au fost depistați că nu acordă prioritate la intersecții și găsiți cu pasageri transportați clandestin. Cei în culpă vor suferi, cum e și firesc, rigorile legii. • VREMEA SE MENȚINE RECE, cu cerul variabil. Cu totul izolat vor cădea precipitații slabe sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla, în general potrivit, din direcția sudvest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 15 și minus 10 grade, iar maximele între minus 4 și minus 2 grade.j % S-au împlinit, de curînd, patru ani de cînd au luat ființă comisiile de judecată, organe obștești de reglementare și jurisdicție, expresie a adîncirii democratismului și a creșterii rolului opiniei publice în viața socială și de stat. Potrivit Legii nr. 59/1968, comisiile de judecată funcționează în întreprinderi și organizații economice, în instituții și în celelalte organizații socialiste de stat, în organizații cooperatiste și obștești. Prin însăși rațiunea lor de a fi, ele încearcă împăcarea părților într-o serie întreagă de Pricini, judecă abateri de la normele de conviețuire socială, litigii de muncă, litigii patrimoniale și rezolvă cauzele trimise la instanțele de judei'cată 'in vederea luării unor măsuri de influențare obștească, drept consecință, a înlocuirii răspunderii penale. In județul Alba 1 funcționează 325 comisii de judecată, cuprinzînd 2275 persoane, din care 1 625 membri, restul fiind secretari și membri delegați pentru întregirea completelor de judecată în cazul soluționării litigiilor de muncă, încă de la înființarea lor, comisiile de judecată și-au desfășurat activitatea potrivit sarcinilor de mare însemnătate civică. Oameni de cele mai diferite profesii și-au dedicat o mare parte din timpul lor disponibil unei activități obștești, convinși de contribuția ce o aduc înfăptuirii legalității și educării socialiste a cetățenilor. De altfel, în această perioadă, calitatea lucrărilor acestor organe obștești de influențare și jurisdicție s-a îmbunătățit continuu, de la an la an. Demnă de menționat în acest sens este activitatea comisiilor de judecată de pe lângă Comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiului Alba Iulia, orașelor Aiud, Ocna Mureș, Zlatna și comunelor Livezile, Roșia Montană, Ighiu, Vințu de Jos și altele. Numărul însemnat de soluții juste pronunțate de comisiile de judecată a dus la creșterea conștiinței socialiste a oamenilor, la întărirea disciplinei în muncă, a legalității socialiste, expresie a supremației și obligativității pentru toate organele de stat legii și obștești, pentru toți cetățenii. Cu toate acestea, controalele organizate pe linia organizației județene a juriștilor Alba, au arătat că, în munca unor comisii de judecată, au existat încă o serie de neajunsuri determinate de lipsa de pregătire juridică a unor membri ai comisiilor și mai ales, de neacordarea de unii juriști a întregii asistențe tehnico-juridice. Așa de pilda, la comisiile de judecată de pe lângă comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor Bistra, Unirea, Noșlac, Pian, precum și din cooperativele agricole de producție Mihalț, Hopîrta, Micești se tărăgănează soluționarea pricinilor, se dau termene lungi, nicit judecata nu s-a realizat în termen de 30 zile de la sesizare sau, după caz, de la data cînd încercarea de împăciuire nu a reușit. Această întîrziere în judecarea cauzelor duce la nemulțumirea părților, la creșterea volumului de dosare aflate pe rol și, în unele cazuri, la întîrzieri în recuperarea pagubelor aduse avutului obștesc. La alte comisii de judecată, ca de exemplu, cele de pe lângă comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor Șpring, Șugag, Valea Lungă, s-au constatat cazuri de necitare părților, iar la altele, s-au soluțioanat, cu depășire de competență, dosare privind împărțirea de bunuri, servituți de trecere, pensii de întreținere. In alte situații s-au făcut unele încadrări greșite faptelor, au pronunțat amenzi readuse, uniforme, deși faptele se prezentau suficient de diferențiat, diminuînd în acest mod rolul educativ al sancțiunilor. S-au semnalat, de asemenea, și cazuri cînd conducerile unor cooperative agricole de producție au aplicat membrilor cooperatori, pentru abateri comise în această calitate, sancțiuni constînd în reținerea de zile muncă, în loc să sesizeze comisia de judecată potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea 59/1963. Evident, o mare parte din lipsurile menționate au fost înlăturate. Membrii Asociației juriștilor. Organizația județeană Alba, lucrători de miliție, procurori, judecători, avocați și jurisconsulți, au sprijinit și îndrumat în cele peste 2 100 acțiuni activitatea comisiilor de judecată. Comitetul organizației județene a inițiat și organizat instruirea membrilor comisiilor de judecată, a trimis pe teren juriști pregătiți, care au acordat sprijinul tehnic de specialitate, dînd explicații cu privire la încadrarea corectă a faptelor, la regulile de procedură, redactare, executare a hotărîrilor etc. In aceste zile, se aleg noi membri ai comisiilor de judecată ,și se desemnează secretarii acestora. Cum era de așteptat, Organizația județeană a juriștilor, în colaborare cu reprezentanții unităților subordonate organelor care au delegați în comisia centrală, conform art. 60 din Legea 59/1968, a întocmit un plan de măsuri, cuprinzând principalele acțiuni necesare pentru asigurarea desfășurării în cele mai bune condiții a alegerilor membrilor comisiilor de judecată, alegeri ce au loc in cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii și în sesiunile consiliilor populare. O grijă deosebită va trebui să se pună pe sublinierea funcției sociale și rolului pe care sunt chemate să-l aibă comisiile de judecată, organe obștești de influențare și jurisdicție, prin intermediul cărora se realizează participarea maselor largi de oameni ai muncii la înfăptuirea legalității socialiste. Membrii comisiilor de judecată vor trebui să fie aleși dintre elementele care se bucură de o reputație neștirbită, oameni care prin întreaga lor activitate și comportare au dovedit grijă pentru respectarea legilor și normelor de conviețuire socialistă. Tocmi de aceea, mulți dintre membrii comisiilor de judecată care au fost exemple in muncă, corectitudine și au experiență în această privință, pot fi realeși pentru încă o perioadă de doi ani. Dat fiind rolul deosebit ce revine comisiilor de judecată, complexitatea problemelor pe care le ridică aplicarea în practică a Legii 59/1908, este necesar ca membrii asociației juriștilor, lucrători de miliție, procurori, judecători, avocați și jurisconsulți să asigure comisiilor noi alese, de a căror bună funcționare răspund, toată asistența necesară, nicit în scurt timp, printr-o îndrumare efectivă, să se ajungă la aplicarea întocmai a prevederilor legii. In același timp, Comitetul organizației județene a juriștilor va desfășura mai organizat și mai activ acțiunea de educare a maselor pentru dezvoltarea conștiinței înaltelor răspunderi și îndatoriri cetățenești, respectului față de lege, în vederea întăririi legalității și democrației socialiste. In acest sens, se va intensifica și dezvolta colaborarea cu celelalte organizații obștești cu sarcini pe linia educării oamenilor muncii, se va pune accentul pe perfecționarea continuă a stilului și metodelor muncii organizației noastre, nncit să fie pătrunse de spiritul înnoitor, dinamic și eficient, caracteristic societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Mihail CIOROBÎTCA, președintele Asociației juriștilor — Organizația județeană Alba LA PATRU ANI DE LA ÎNFIINȚAREA COMISIILOR DE JUDECATA BIZANȚUI BUH ACTIVITĂȚI RODNICE PUTEM TRĂI N. SATE IN CARE VIATA PARCA A RĂMAS PE LOC ! MAI MULT ? (Continuare din numărul 1533). O problemă elementară preocupă pe toți cei care studiază longevitatea. Cum poți fi sigur de vîrsta celor care susțin că au depășit 100 de ani, știut fiind că nu există nici o metodă științifică care să stabilească numărul anilor scurși în viața unui om. . . . Intr-un mic sat din Kutoi, la poalele semeților Munți Caucazieni și în climatul aspru al acestor locuri, am întilnit-o pe Khfaf Sasuria, cea mai vîrstnică femeie cu care am discutat. O bătrînică vioaie, scundă, cu părul ca neaua de pe vîrfurile munților din împrejurimi și plină de vervă și umor. Am vizitat-o într-o dimineață de primăvară, cînd se afla în grădină. Ea își desfășura normal activitatea în gospodărie, pe lîngă ea aflîndu-se mai mulți copii. M-a primit cu călduroasa ospitalitate georgiană, am ciocnit mai întîi un păhărel de vodcă, apoi am băut vin și parcă convorbirea nu se mai termina. Sasuria mi-a povestit despre viața ei de astăzi, și-a amintit amănunte numeroase din trecut. Ea mi-a spus o mulțime de întîmplări din epoci despre care aflăm numai din cărțile de istorie, datorită bunei sale memorii, cu toate că depășise deja venerabila vîrstă de 130 de ani. Ea mi-a vorbit despre prima sa căsătorie, la vîrsta de 16 ani. Soțul ei a murit cu 20 de ani mai tîrziu, în timpul unei epidemii. S-a recăsătorit pe la 50 de ani și are un fiu de vreo 80 de ani, a cărui gospodărie este prin apropiere. Lasuka își amintește, ca despre fapte recente, de marile înzăpeziri din 1910. „Fiul meu —■ povestește ea — era deja bărbat în toată firea, iar eu aveam cam 70 de ani. Zăpada se așternuse și depășea doi metri, iar eu l-am ajutat să iasă din casă, scoțîndu-i prin acoperiș“. In prezent? Abia se întorsese dintr-o vizită făcută la niște rude dintr-un sat îndepărtat. Se urcase singură într-un autobuz, cînd a plecat de acasă. Khfaf Sasuri a muncit în colhoz încă de la întemeierea lui, în urmă cu aproape 40 de ani, ieșind la pensie abia în 1970. In 1940, cînd deja depășise considerabila vîrstă de 100 de ani, ea a cîștigat titlul de cel mai rapid culegător de ceai din satul natal. Și în timp ce ne povestea toate acestea, își fuma liniștit țigara, trăgînd fum după fum. A început să fumeze în 1911 și de atunci, timp de 62 de ani, „porția“ ei zilnică este de aproximativ un pachet de țigări. Data de naștere a Lasuriei nu este consemnată în nici un registru. Lasuria crede că are 141 de ani. Dar din calculele mele, am ajuns la concluzia că vîrsa ei se înscrie undeva între 131 și 141 de ani. Surprinzător de robostă vîrsta ei, Lasuka își începe pentru ziua cu un strop de vodcă, iar la prînz bea cîte un pahar de vin. La sfîrșitul convorbirii noastre, ea a toastat chiar: „Doresc să beau pentru femeile din lumea întreagă, să nu muncească așa din greu și să fie fericite în familiile lor“. Recensămîntul din 1970 atestă că în Caucaz, într-o regiune vastă, situată între Marea Caspică și Marea Neagră, brăzdată de munți semeți, printre care sunt risipite așezările omenești la o altitudine de 3 000—4 500 m, numărul celor care depășesc vîrsta de 100 de ani este de 4 500—5 000. Dintre aceștia, 1844 trăiesc în Georgia și 2 500 în Azerbaidjan. Cel mai vîrstnic om din lume, Shirali Misimov, a atins incredibila vîrstă de 167 de ani. El trăiește într-un sat pitulat sub cetina brazilor, Barzava din Azerbaidjan, în apropierea graniței cu Iranul. Din păcate, sănătatea precară a bătrînului Missimov nu mi-a permis să pot să stau de vorbă cu el. Am cercetat pe îndelete viața longevivilor din Abhazia, regiune din Georgia. „Centenarii“ sînt și acum activi, ei muncesc fie la cîmp, sunt fie vînători, fie ciobani. (Va urma).