Unirea, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)

1973-01-31 / nr. 1534

PAGINA A­ll-A CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România (Urmare din pag I­ animale la sfîrșitul anului au fost realizate în proporție de 104 la sută la bovine și de 147 la sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obținut o pro­ducție medie de 3 070 litri lapte pe cap de vacă, față de 3 000 li­tri planificat. Rezultatele obținute în produc­ția agricolă au creat posibilitatea livrării la fondul de stat a unor cantități de: 4 060 t cereale, cu 1 050 t peste plan; 8 000 t sfeclă zahăr cu 2 000 t peste plan; 656 t carne, mai mult cu 230 t față de planul stabilit: 15 009 hl lapte, cu 2 509 hl peste plan și a altor în­semnate cantități de produse a­­groalimentare. Livrarea către stat a acestor cantități sporite de produse a făcut ca în anul 1972 valoarea producției marfă la 100 ha să fie de 790 969 lei, contri­buind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populației din mediul urban, creșterea cantități­lor de produse livrate la export și, totodată, la sporirea venituri­lor Cooperativei agricole, la ri­dicarea nivelului de trai al popu­lației din comuna noastră. Totodată, s-au efectuat lucrări prin muncă patriotică în valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obținerea acestor succese l-a avut întrece­rea socialistă organizată în cin­stea Conferinței Naționale a partidului și Aniversării a 25 ani de la proclamarea Republicii, precum și mobilizatoarea chemare Repartizînd producția marfă ce se va realiza de pe cele 3 595 ha, în anul 1973, rezultă că de pe fie­care ha, în afară de aproviziona­rea din belșug a populației comu­nei — de 5 100 cetățeni — și asi­gurarea furajelor necesare crește­rii animalelor, se va livra statului: 201 kg carne, 600 kg grîu, 610 kg porumb, 2 300 kg sfeclă de za­hăr, 133 kg floarea-soarelui, 450 kg legume, 100 kg ciuperci, 20 kg căpșuni și alte produse. In aceste condiții, producția marfă de pe fiecare ha va fi de circa 9 500 lei.­­ Din gospodăriile populației se vor contracta și livra statului peste plan 1 000 kg carne pasăre, 20 000 kg carne porc, 500 kg carne oaie, 20 mii ouă și 90 kg lapte oaie. 3.­­ Prin realizarea angaja­mentelor asumate, producția glo­bală planificată a C.A.P. va fi de­pășită cu 5 la sut­ă, iar averea ob­ștească cu 10 la sută, revenind 1 200 000 lei, respectiv 1 600 000 lei la 100 ha; fondul de dezvolta­re va ajunge la 5 600 000 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10 la sută față de 1972. Veniturile mem­brilor cooperatori vor crește cu 8 la sută, revenind fiecărui braț de muncă circa 14 000 lei venit a­­nual. 4. — Secția pentru mecanizarea agriculturii care își desfășoară ac­tivitatea pe raza comunei, prin îmbunătățirea organizării muncii, întărirea disciplinei, extinderea și diversificarea mecanizării, folosi­rea intensivă a tractoarelor și ma­șinilor, va realiza în anul 1973 peste prevederi, venituri în valoa­re de circa 100 mii lei, precum și reducerea cu 6,25 lei a cheltuieli­lor planificate la 1 000 lei venituri. B. — In sectorul activităților in­dustriale și ale prestărilor de ser­vicii, prin descoperirea de noi re­surse locale și valorificarea supe­rioară a acestora, prin înființarea de noi secții de producție —­­prestații pe teritoriul comunei, prin dezvoltarea și modernizarea celor existente, precum și prin mai buna organizare a procesului de producție și a activităților de prestări de servicii către popu­lație, în anul 1973 se vor realiza: —- depășirea cu 20 la sută a pla­nului producției marfă industrială la C.A.P., ajungînd la 14 milioa­ne lei și cu 37 la sută a planului de prestații al unităților indus­triale și de prestări de servicii de pe teritoriul comunei; __ înființarea, în baza Legii nr. 7/1971, a unei secții noi de pro­ducție, precum și dezvoltarea celor 12 unități existente de prestări servicii­ către populație. __ Depășirea planului de înca­sări, în numerar, la unitățile de prestări servicii către populație, cu 5 la suta. _ Privind exportul, comuna Stoicănești se angajează să depă­șească livrările cu 57 la sută față de sarcina planificată, adică de la 500 mii lei valută la 785 mii lei valută. D. — Aprovizionarea populației sătești cu bunuri de larg consum. — Prin unitățile comerțului so­cialist din comună, se va desface populației un volum suplimentar de mărfuri față de plan de 8,2 la sută, asigurîndu-se o bună a­­provizionare și servire a popu­lației, la întrecere pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare și social-culturale, adresată tuturor comunelor din țară de către co­muna Pechea, județul Galați. Consiliul popular, exprimînd a­­deziunea locuitorilor comunei Stoicănești de a traduce neabătut în viață hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Națio­nale a partidului, sarcinile rezul­tate din rezoluția Conferinței pe țară a secretarilor Comitetelor comunale de partid și primarilor din comune, privind creșterea producției agricole și dezvoltarea economico-socială a satelor, a­­dresează tuturor consiliilor popu­lare din țară chemarea la întrece­re pentru îndeplinirea și depăși­rea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la următoarele obiec­tive : 1. — IN DOMENIUL ECONOMIC. A. — In agricultură. 1. — Acționînd cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar și intensificarea lucrărilor de desecare, de scur­gerea apelor și de corectare a excesului de umiditate a terenu­rilor, precum și a altor lucrări de îmbunătățiri funciare ca : nive­lări, combaterea eroziunii solului, defrișări de mărăcinișuri, reduceri de drumuri etc. prin mobilizarea locuitorilor comunei și a mijloa­celor materiale locale, se va­d. — Investiții pentru dezvol­tarea economică și socială a co­munei. Din fondurile proprii și necen­tralizate ale unităților economice, din fondurile de dezvoltare ale cooperativei agricole de­ producție, din mica mecanizare, precum din contribuția bănească a locui­­i­torilor, se vor re­aliza lucrări în agricultură, industrie și comerț, precum­ și obiective s­­ocial-cultu­­rale și edilitar-gospodărești în va­loare de 5 500 mii lei, dintre care menționăm : 1. — terminarea și dotarea com­plexului sanitar din comună, com­pus din dispensar, staționar și casă de naștere; 2. — din fondurile populației și cu credite acordate de coopera­tiva agricolă de producție, se vor construi, pe baza cererilor coope­ratorilor, în cadrul schiței de sis­tematizare aprobată, un număr de 40 case noi. 3. — se vor asigura concedii plătite cooperatorilor care lucrea­ză permanent în cooperativa a­­gricolă, alocații pentru copii bilete de tratament pentru coope­și­ratorii care se încadrează în con­dițiile stabilite de regulamentul de ordine interioară al cooperati­vei agricole, în plus, față de cele plătite de Casa de pensii; 4. — terminarea construcției dotarea cu utilaje și aparatură și unei secții de mezeluri și a unui­a laborator de producere a sporilor în vederea cultivării ciupercilor pe cei 10 000 m.p. amenajați în acest scop. 5. — construcția a două graj­duri cu o capacitate de 600 capete bovine. F. — Realizarea planului de ve­nituri prevăzute în bugetul co­munei, a celor extrabugetare, pre­cum­ și atragerea suplimentară la buget a sumei de 280 000 lei. — încasarea contribuției bănești, pentru lucrările de interes obștesc, potrivit Legii nr. 20/1971, în sumă de 90 000 lei. NI. — IN DOMENIUL CULTU­­RAL-EDUCATIV ȘI SPORTIV. Pentru intensificarea acțiunilor menite să contribuie la formarea și dezvoltarea­ conștiinței socia­liste a cetățenilor, a educării ma­selor în spiritul eticii și echității socialiste ne propunem; — Permanentizarea activității căminului cultural, bibliotecii, ci­nematografului și cluburilor orga­nizate la fermele și brigăzile co­operativei agricole de producție. — Organizarea unor manifestări tradiționale: „sărbătoarea griului", „sărbătoarea bujorului românesc“, etc., cu prilejul cărora vor fi in­vitați fiii satului, cetățeni născuți în comună, dar care în prezent își desfășoară activitatea în alte lo­­calități, muncitori, ingineri și teh­nicieni din unitățile producătoare de îngrășăminte chimice, de trac­toare și mașini agricole și din sta­țiunile de mecanizarea agriculturii.­­ Pentru lărgirea sferei activi­tăților cultural-educative și cu­prinderea unui număr cu­ mai ma­re de cetățeni la conducerea și realizarea acestora, vom constitui „Asociația culturală a comunei Stoicănești". — Desfășurarea a două con­cursuri cultural-sportive, primă­asigura cultivarea întregii supra­fețe arabile de 3 595 ha, precum și folosirea integrală, în scopuri productive, a suprafețelor din centrele gospodărești, a grădini­lor populației și terenurilor in­travilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrășăminte naturale. 2.­­ Prin continua îmbunătă­țire a folosirii forței de muncă și a mijloacelor de producție, a structurii culturilor și a raselor de animale, aplicarea de noi mă­suri de cointeresare a coopera­torilor și lucrătorilor din S.M.A., prin introducerea și generaliza­rea acordului global în legumi­cultura, viticultură, pomicultură și creșterea animalelor, in anul 1973, se vor obține : — depășirea producției medii planificate de 4 000 kg/ha la grîu, cu 750 kg; a producției de 4 800 kg/ha la porumb, cu 600 kg; a producției de 35 000 kg/ha sfeclă zahăr cu 6 500 kg, precum și de­pășirea producției medii cu 250 t lapte față de planul de 3 000 t pe cap de vacă furajată; — sporirea efectivelor de ani­male planificate cu 200 capete taurine; 500 capete porcine și cu 300 capete ovine, pentru a se rea­liza la finele anului cîte 73 taurine —din care 29 vaci și ju­­ninci — 57 porcine, 40 ovine, res­pectiv 90 unități vită mare la 100 ha teren ; — creșterea cantităților livrate fondului de stat la principalele produse vegetale și animale, după cum urmează : vara și toamna, cu participarea tuturor formațiilor artistice sportive din comună și cu invita­ți­rea celor din comunele vecine. Se va asigura un schimb permanent de activități culturale cu cămine­le culturale din județul nostru și din alte județe. — Orientarea profesională po­trivit aptitudinilor elevilor și ce­rințelor economice și social-cul­turale ale comunei și județului. — înființarea pe lingă S.M.A. Stoicănești a două cercuri ale „Micilor mecanizatori". — In vederea ridicării nivelu­lui de cunoștințe profesionale și de cultură generală, vor fi orga­nizate trei concursuri „Cine șlie cîștigă" pe teme agricole și so­cial-culturale. — Lărgirea sferei de cuprindere a oamenilor în cadrul Universității populare la cursurilor cercu­rile, cunoașterea mașinilor agri­cole și conducerea tractorului, creșterea animalelor, educația sanitară și cadranul politic in­ternațional. Pentru ca învățămân­­tul agrozootehnic să fie cil mai strîns legat de activitatea prac­tică și de cercetare, se va dez­volta activitatea casei-laborator, iar în cadrul acesteia se va în­ființa un punct de cercetare cu concursul Stațiunii experimentale agricole din Caracal.­­ Pe lingă ansamblul folcloric și celelalte formații existente, se va înființa în acest an un­ cor mixt, brigăzi artistice de agitație pe ferme, un taraf al elevilor, o formație de buciumași și fluie­rași care vor participa la acțiu­nile organizate pe plan local, ju­dețean și național. — Creșterea numărului de abo­namente la presa centrală și lo­cală la 250 la mia de locuitori și lărgirea difuzării cărții social­­politice, științifice, agrozooteh­nice și beletristice. — Organizarea în permanență a unor acțiuni sportive și turis­tice sub forma întrecerilor spor­tive locale, la care să fie antre­nat un număr tot mai mare de cetățeni, precum și organizarea de acțiuni menite să contribuie la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei. Amenajarea și extinderea prin muncă patriotică a complexului sportiv prin construcția unui te­ren de tenis de cîmp, un teren de volei, unul de baschet și o popicărie. — Vor fi organizate excursii cu membrii cooperatori pentru cunoașterea obiectivelor indus­triale și agricole din județ și din țară. — îmbogățirea muzeului comu­nal cu noi piese și documente ce privesc istoria comunei și amena­jarea unei secții de etnografie.­ ­ Consiliul popular, toți locuitorii comunei, vor depune eforturi pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate, convinși fiind că ne vom aduce contri­buția la traducerea în viață a înțeleptei politici a nostru, de înflorire a partidului scumpei noastre patrii — Republica So­cialistă România. CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI STOICĂNEȘTI produsul u. m. plan angajament depășire% depășire grîu tone 1 800 2 100 300 116 porumb tone 1 800 2 200 400 120 sfeclă zahăr tone 7 000 8 300 1 300 120 carne tone 575 725 150 126 lapte vacă hl. 15 000 16 200 1 200 108 UNIREA Ședința de constituire a Asociației județene a crescătorilor de păsări și animale mici ieri, la Alba Iulia, a avut loc ședința de constituire a Asocia­ției județene a crescătorilor de păsări și animale mici. La ședință au luat parte crescători de păsări și numeroși animale mici, reprezentanți ai unor uni­tăți economice, ai de masă și obștești, organizațiilor specialiști din cadrul D.G.A.S.A.A., alți in­vitați. Au participat, de asemenea, to­varășii Gheorghe Costea, secre­tar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular județean, Nicolae Albu, vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean, director general al D.G.A.I.R.R., Constantin Doncea, președinte de onoare al Asocia­ției Generale a crescătorilor de păsări și animale mici (AVIROM) din Republica Socialistă România. Cu acest prilej, tovarășul Gheorghe Costea a arătat că prin constituirea acestei organizații se urmărește realizarea unei coor­donări și îndrumări unitare a ac­tivității crescătorilor de păsări și animale mici, crearea unor con­diții tot mai bune pentru stimu­larea creșterii de către un număr mare de cetățeni a păsărilor și animalelor mici pentru satisface­rea mai bună a cerințelor. In acest scop asociația își propune, printre altele, popularizarea, prin conferințe, expoziții publicații etc., a experienței dobîndite, a avantajelor acordate de stat cres­cătorilor. A fost adoptat un plan de mă­suri pentru activitatea viitoare a asociației. Au fost aleși, totodată, membrii comitetului de conducere a Aso­ciației județene și ai comisiei de cenzori. Ca președinte al Asocia­ției județene a crescătorilor de păsări și animale mici a fost ales tovarășul ing. Octavian Bona, di­rector general adjunct al D.G.A.I.A.A., iar ca vicepreședin­te tovarășul Mihai Josan. Vedere din noul magazin alimentar din Valea Lungă. MIERCURI, 31 IANUARIE 1973 O O PLĂCUTĂ și inte­resanta INTILNIRE, tată cu viu interes de aștep­către toți iubitorii de literatură, a avut loc zilele trecute în sala cinematografului din Teiuș. Cu acest prilej membrii co­operatori din cadrul coopera­tivei „Meșteșugarul" au ocazia să se întîlnească avut cu scriitorii clujeni D.R. Popescu, Constantin Cubleșan, Nicolae Prelipceanu, Vasile Igna, Mir­­cea Oprița și Viorel Cacovea­. NU DE MULT, la Banca de investiții din Alba lulia, în cadrul ciclului „Orizont lite­rar", prof. Ana Lăpăduș a sus­ținut tema „Paul Verlaine" din ciclul unei suite de prelegeri vizînd istoria simbolismului. • LA CĂMINELE CULTU­RALE care aparțin Casei de cultură din Alba lulia, recent, în cadrul unui „Dialog politic și științific" s-a dezbătut tema „Să gîndim, să trăim și să muncim în chip comunist". La fiecare dintre aceste cămine s-au deplasat reprezentanți ai unor întreprinderi albaiuliene, după cum urmează: la Micești cooperativa meșteșugărească „Mureșul", la Bărăbanț, coope­rativa „Progresul", la Pîclișa, O.C.L. Alimentara, la Oarda de Jos I.J.C.M., iar la Oarda de Sus I.R.T.A. Viitorul dialog politic și ști­ințific se va ține la căminele culturale din Ciugud, Dum­brava, Șeușa, Drimbav, Teleac și Hăpria pe tema „Prevenirea și combaterea bolilor de se­zon". O DE CURIND, I A COOPE­RATIVA MEȘTEȘUGĂREASCA „RECORD" din Aiud numărul secțiilor de prestări servicii „ütro populație a crescut CU încă una- Este vorba de secția confecții Haine din piele. Do­tată cu forță de muncă cali­ficată, noua secție cunoaște chiar de la înființare o afluen­ță mare de solicitatori. • DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE MILIȚIE, ser­viciul controlul circulației, am aflat că un raid efectuat zilele trecute pe șoselele județului a dus la depistarea unor contravenționali. Astfel, șoferi Ale­xandru Zdrîncu din comuna Săsciori, conducînd mașina cu numărul 21-AB-636 din nea­tenție a intrat într-o de oi, din care a omorît turmă 13, apoi a fugit de la locul faptei fiind descoperit abia după o oră de cercetări. Șoferul Cle­ment Florea din Intregalde, conducînd mașina cu numărul 31-AB-933, s-a lovit de un au­tocamion care staționa pe partea carosabilă; alți șoferi au fost depistați că nu acordă prioritate la intersecții și gă­siți cu pasageri transportați clandestin. Cei în culpă vor suferi, cum e și firesc, rigorile legii. • VREMEA SE MENȚINE RECE, cu cerul variabil. Cu totul izolat vor cădea precipi­tații slabe sub formă de nin­soare. Vîntul va sufla, în ge­neral potrivit, din direcția sud­­vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 15 și minus 10 grade, iar maxi­mele între minus 4 și minus 2 grade.j % S-au împlinit, de curînd, patru ani de cînd au luat ființă comisi­ile de judecată, organe obștești de reglementare și jurisdicție, expre­sie a adîncirii democratismului și a creșterii rolului opiniei publice în viața socială și de stat. Potri­vit Legii nr. 59/1968, comisiile de judecată funcționează în între­prinderi și organizații economice, în instituții și în celelalte organi­zații socialiste de stat, în organi­zații cooperatiste și obștești. Prin însăși rațiunea lor de a fi, ele încearcă împăcarea­­ părților într-o serie întreagă de Pricini, judecă abateri de la normele de convie­țuire socială, litigii­ de muncă, li­tigii patrimoniale și rezolvă cau­zele trimise la instanțele de jude­­­i'­cată 'in vederea luării unor măsuri de influențare ob­ștească, drept consecință, a înlocui­rii răspunderii penale.­­ In județul Alba­ 1 funcționează 325 comisii de judecată, cuprin­­zînd 2­275 persoane, din care 1 625 membri, restul fiind secretari și membri delegați pentru întregirea completelor de judecată în cazul soluționării litigiilor de muncă, încă de la înființarea lor, comisi­ile de judecată și-au desfășurat activitatea potrivit sarcinilor de mare însemnătate civică. Oameni de cele mai diferite profesii și-au dedicat o mare parte din timpul lor disponibil unei activități ob­ștești, convinși de contribuția ce o aduc înfăptuirii legalității și educării socialiste a cetățenilor. De altfel, în această perioadă, ca­litatea lucrărilor acestor organe obștești de influențare și jurisdic­ție s-a îmbunătățit continuu, de la an la an. Demnă de menționat în acest sens este activitatea co­misiilor de judecată de pe lângă Comitetele executive ale consili­ilor populare ale municipiului Al­ba Iulia, orașelor Aiud, Ocna Mu­reș, Zlatna și comunelor Livezile, Roșia Montană, Ighiu, Vințu de Jos și altele. Numărul însemnat de soluții juste pronunțate de comisiile de judecată a dus la creșterea con­științei socialiste a oamenilor, la întărirea disciplinei în muncă, a legalității socialiste, expresie a supremației și obligativității pentru toate organele de stat legii și obștești, pentru toți cetățenii. Cu toate acestea, controalele or­ganizate pe linia organizației ju­­­­dețene a juriștilor Alba, au arătat că, în munca unor comisii de ju­decată, au existat încă o serie de neajunsuri determinate de lipsa de pregătire juridică a unor mem­bri ai comisiilor și mai ales, de neacordarea de unii juriști a între­­gii asistențe tehnico-juridice. Așa de pilda, la comisiile de judecată de pe lângă comitetele executive ale consiliilor populare ale comu­nelor Bistra, Unirea, Noșlac, Pian, precum și din cooperativele agri­cole de producție Mihalț, Hopîrta, Micești se tărăgănează soluționa­rea pricinilor, se dau termene lungi, nicit judecata nu s-a reali­zat în termen de 30 zile de la sesi­zare sau, după caz, de la data cînd încercarea de împăciuire nu a reu­șit. Această întîrziere în judeca­rea cauzelor duce la nemulțumi­rea părților, la creșterea volumu­lui de dosare aflate pe rol și, în unele cazuri, la întîrzieri în re­cuperarea pagubelor aduse avutu­lui obștesc. La alte comisii de judecată, ca de exemplu, cele de pe lângă comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor Șpring, Șugag, Valea Lungă, s-au constatat cazuri de necitare părților, iar la altele, s-au soluțio­a­nat, cu depășire de competență, dosare privind împărțirea de bu­nuri, servituți de trecere, pensii de întreținere. In alte situații s-au făcut unele încadrări greșite faptelor, au pronunțat amenzi re­a­duse, uniforme, deși faptele se prezentau suficient de diferențiat, diminuînd în acest mod rolul edu­cativ al sancțiunilor. S-au semnalat, de asemenea, și cazuri cînd conducerile unor co­operative agricole de producție au aplicat membrilor cooperatori, pentru abateri comise în această calitate, sancțiuni constînd în re­ținerea de zile muncă, în loc să sesizeze comisia de judecată po­trivit dispozițiilor art. 15 din Le­gea 59/1963. Evident, o mare parte din lip­surile menționate au fost înlătu­rate. Membrii Asociației juriștilor. Organizația județeană Alba, lucră­tori de­ miliție, procurori, judecă­tori, avocați și jurisconsulți, au sprijinit și îndrumat în cele peste 2 100 acțiuni activitatea comisiilor de judecată. Comitetul organiza­ției județene a inițiat și organi­zat instruirea membrilor comisii­lor de judecată, a trimis pe te­ren juriști pregătiți, care au acor­dat sprijinul tehnic de specialita­te, dînd explicații cu privire la încadrarea corectă a faptelor, la regulile de procedură, redactare, executare a hotărîrilor etc. In aceste zile, se aleg noi mem­­bri ai comisiilor de judecată ,și se desemnează secretarii acestora. Cum era de așteptat, Organizația județeană a juriștilor, în colabo­rare cu reprezentanții unităților subordonate organelor care au delegați în comisia centrală, con­form art. 60 din Legea 59/1968, a întocmit un plan de măsuri, cu­prinzând principalele acțiuni nece­sare pentru asigurarea desfășură­rii în cele mai bune condiții a alegerilor membrilor comisiilor de judecată, alegeri ce au loc in ca­drul adunărilor generale ale oa­menilor muncii și în sesiunile consiliilor populare. O grijă deo­sebită va trebui să se pună pe sublinierea funcției sociale și ro­lului pe care sunt chemate să-l aibă comisiile de judecată, organe obștești de influențare și jurisdic­ție, prin intermediul cărora se rea­lizează participarea maselor largi de oameni ai muncii la înfăptu­irea legalității socialiste. Membrii comisiilor de judecată vor trebui să fie aleși dintre elementele care se bucură de o reputație neștirbi­tă, oameni care prin întreaga lor activitate și comportare au dove­dit grijă pentru respectarea legilor și normelor de conviețuire socia­listă. Tocmi de aceea, mulți din­tre membrii comisiilor de judeca­tă care au fost exemple in mun­că, corectitudine și au experiență în această privință, pot fi realeși pentru încă o perioadă de doi ani. Dat fiind rolul deosebit ce re­vine comisiilor de judecată, com­plexitatea problemelor pe care le ridică aplicarea în practică a Le­gii 59/1908, este necesar ca mem­brii asociației juriștilor, lucrători de miliție, procurori, judecători, avocați și jurisconsulți să asigure comisiilor noi alese, de a căror bună funcționare răspund, toată asistența necesară, nicit în scurt timp, printr-o îndrumare efectivă, să se ajungă la aplicarea întocmai a prevederilor legii. In ac­elași timp, Comitetul organizației jude­țene a juriștilor va desfășura mai organizat și mai activ acțiunea de educare a maselor pentru dezvol­tarea conștiinței înaltelor răspun­deri și îndatoriri cetățenești, respectului față de lege, în ve­­­derea întăririi legalității și demo­crației socialiste. In acest sens, se va intensifica și dezvolta colabo­rarea cu celelalte organizații ob­ștești cu sarcini pe linia educării oamenilor muncii, se va pune ac­centul­­ pe perfecționarea continuă a stilului și metodelor muncii or­ganizației noastre, nncit să fie pă­trunse de spiritul înnoitor, dina­mic și eficient, caracteristic socie­tății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Mihail CIOROBÎTCA, președintele Asociației juriștilor — Organizația județeană Alba LA PATRU ANI DE LA ÎNFIINȚAREA COMISIILOR DE JUDECATA BIZANȚUI BUH ACTIVITĂȚI RODNICE PUTEM TRĂI N­. SATE IN CARE VIATA PARCA A RĂMAS PE LOC ! MAI MULT ? (Continuare din numărul 1533). O problemă elementară preocu­pă pe toți cei care studiază lon­gevitatea. Cum poți fi sigur de vîrsta celor care susțin că au de­pășit 100 de ani, știut fiind că nu există nici o metodă științifică care să stabilească numărul anilor scurși în viața unui om. . . . Intr-un mic sat din Kutoi, la poalele semeților Munți Cauca­zieni și în climatul aspru al aces­tor locuri, am întilnit-o pe Khfaf Sasuria, cea mai vîrstnică femeie cu care am discutat. O bătrînică vioaie, scundă, cu părul ca neaua de pe vîrfurile munților din îm­prejurimi și plină de vervă și umor. Am vizitat-o într-o dimineață de primăvară, cînd se afla în grădină. Ea își desfășura normal activita­tea în gospodărie, pe lîngă ea a­­flîndu-se mai mulți copii. M-a pri­mit cu călduroasa ospitalitate geor­giană, am ciocnit mai întîi un pă­hărel de vodcă, apoi am băut vin și parcă convorbirea nu se mai termina. Sasuria mi-a povestit despre viața ei de astăzi, și-a amintit amă­nunte numeroase din trecut. Ea mi-a spus o mulțime de întîmplări din epoci despre care aflăm nu­mai din cărțile de istorie, datorită bunei sale memorii, cu toate că depășise deja venerabila vîrstă de 130 de ani. Ea mi-a vorbit despre prima sa căsătorie, la vîrsta de 16 ani. Soțul ei a murit cu 20 de ani mai tîrziu, în timpul unei epi­demii. S-a recăsătorit pe la 50 de ani și are un fiu de vreo 80 de ani, a cărui gospodărie este prin apropiere. Lasuk­a își amintește, ca despre fapte recente, de marile înzăpe­­ziri din 1910. „Fiul meu —■ po­vestește ea — era deja bărbat în toată firea, iar eu aveam cam 70 de ani. Zăpada se așternuse și de­pășea doi metri, iar eu l-am ajutat să iasă din casă, scoțîndu-i prin acoperiș“. In prezent? Abia se întorsese dintr-o vizită făcută la niște rude di­ntr-un sat îndepărtat. Se urcase singură într-un autobuz, cînd a plecat de acasă. Khfaf Sasuri a muncit în colhoz încă de la înte­­­meierea lui, în urmă cu aproape 40 de ani, ieșind la pensie abia în 1970. In 1940, cînd deja depă­șise considerabila vîrstă de 100 de ani, ea a cîștigat titlul de cel mai rapid culegător de ceai din satul natal. Și în timp ce ne povestea toate acestea, își fuma liniștit ți­gara, trăgînd fum după fum. A început să fumeze în 1911 și de a­­tunci, timp de 62 de ani, „porția“ ei zilnică este de aproximativ un pachet de țigări. Data de naștere a Lasuriei nu este consemnată în nici un registru. Lasuria crede că are 141 de ani. Dar din calculele mele, am ajuns la concluzia că vîrsa ei se înscrie undeva între 131 și 141 de ani. Surprinzător de robostă vîrsta ei, Lasuk­a își începe pentru ziua cu un strop de vodcă, iar la prînz bea cîte un pahar de vin. La sfîrși­tul convorbirii noastre, ea a toas­tat chiar: „Doresc să beau pentru femeile din lumea întreagă, să nu muncească așa din greu și să fie fericite în familiile lor“. Recensămîntul din 1970 atestă că în Caucaz, într-o regiune vastă, situată între Marea Caspică și Ma­rea Neagră, brăzdată de munți se­meți, printre care sunt risipite așe­zările omenești la o altitudine de 3 000—4 500 m, numărul celor care depășesc vîrsta de 100 de ani este de 4 500—5 000. Dintre aceștia, 1844 trăiesc în Georgia și 2 500 în Azer­baidjan. Cel mai vîrstnic om din lume, Shirali Misi­­mov, a atins incredibila vîrstă de 167 de ani. El trăiește în­tr-un­ sat pitulat sub cetina brazi­lor, Barzava din Azerbaidjan, în apropierea graniței cu Iranul. Din­ păcate, sănătatea precară a bătrî­­nului Missimov nu mi-a permis să pot să stau de vorbă cu el. Am cercetat pe îndelete viața longevi­vilor din Abhazia, regiune din Georgia. „Centenarii“ sînt și acum activi, ei muncesc fie la cîmp, sunt fie vînători, fie ciobani. (Va urma).

Next