Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-22 / nr. 1577

PAGINA A­ll-A im;nMm,Ui PREcist m javiiakea CETATENILOR CU VENITURI MICI (Urmare din pag. I) fierare ale statului, statornicirea unor relații sociale bazate pe principiile eticii și echității so­cialiste, în care munca, demni­tatea și onoarea cetățenilor să nu fie știrbite cu nimic. In acest context de permanentă primeni­re a climatului social se înscriu și cele două proiecte de lege a­­părute recent în presa. In primul rînd prin reglemen­tările deosebit de clare ale Pro­iectului de lege privind adminis­trarea fondului locativ, se închid căile de cîștiguri necinstite din partea unor cetățeni. Nu e un lucru nou cînd spunem că exis­tau unii locatari care subînchi­­riau la preț de speculă spații lo­cative fără nici un contract scris, sustrăgîndu-se prin aceasta plă­­tirii impozitelor. Conform noilor prevederi, aceștia nu mai pot subînchiria după interesele lor înguste suprafețe locative, ci prin contract încheiat în scrisă care se înregistrează formă la administrația sau circumscripția financiară respectivă. Lucrurile au fost așezate pe făgașul lor drept, pe cursul lor firesc. Așa cum se spune în art. 35 din Pro­iectul de lege . ..Chiria pentru suprafața subînchiriată este ega­lă cu chiria aferentă suprafeței locuibile subînchiriate și a de­pendințelor la care are subchiriașul cu o majorare acces de pină la 15 la sută". Prin aplica­rea acestor prevederi va scădea procentul de chirie pe care tre­buie să-i plătească subchiriașul, locatarului. O precizare clară i-a adus pentru următorul caz: o persoa­­i­nă oarecare se mută într-o altă localitate. Câ­ timp își poate păstra dreptul de folosință asu­pra locuinței ? 6 luni, se spune în Proiect. Dar se adaugă că în cazul persoanelor care sunt trans­ferate în interes de serviciu în altă localitate, spațiul ocupat de­vine disponibil numai la obține­rea altei locuințe în localitatea respectivă. Se vede în aceasta o grijă sporită pentru acei care în interesele economiei naționa­le sunt chemați să lucreze în al­te locuri de muncă.Din întregul Proiect de lege privind administrarea fondului locativ și reglementarea rapor­turilor dintre proprietari și chi­riași reiese cu pregnanță aten­ția­ deosebită ce se acordă fami­liilor cu mulți copii și cu con­diții grele de locuit. Acestora, se menționează în Proiect, comite­tele executive a­le consiliilor populare pot aproba după caz, închirierea de locuințe din fon­dul locativ al statului și dacă au un venit mediu de pina la 1 000 lei lunar pe fiecare membru al familiei. Adăugă­M la aceste cîteva pre­cizări din Proiectul de lege, me­nite a îmbunătăți și mai mult regimul de administrare, gospo­dărire și Întreținere a fondului locativ, și pe aceea, că norma locativă pentru locuințele­­ din fondul locativ de stat se ridică de la 8 m.p. la 10 m.p. pentru fiecare persoană. Astfel m­ăsura concretă a ceea ce avem în­seamnă grija partidului și sta­tului nostru , pentru oamenii muncii, creatorii tuturor bunuri­lor materiale și spirituale ale societății. WVWV^i^VVVVVVVVVVW>ftWWVVWWWWWV^ftftftWWVWWWVWWlAViftW |^XXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXX>^ COOPERAREA INDUSTRIALĂ PE PLAN JUDEȚEAN-o ini­țiativă eficientă In plină afirmare (Urmare din pag. 1) socotim oportun să subliniem că prin contractul de cooperare partenerii își asumă obligații re­ciproce­ Prin urmare, nu este de­loc echitabil ca numai unul din semnatari să emită pretenții, ig­­norînd obligațiile proprii, cum au încercat unii reprezentanți ai uzinei eugirene să prezinte lu­crurile. Cooperarea întreprinde­rilor din județ s-a soldat cu im­portante avantaje economice. Și acest lucru ni se pare cel mai bun ciștig și el nu trebuie mi­nimalizat cu nimic. De aceea, trebuie ca fiecare din cele 13 întreprinderi angajate în coope­rare cu U.M. Cugir să depună maximum de interes, să caute posibilități noi de extindere a acestei valoroase acțiuni. O altă problemă asupra căreia s-a insistat mult a vizat calita­tea produselor. Dispunînd­ de un valoros potențial tehnic și uman specialiștii uzinei cugirene s-au deplasat periodic la toate uni­tățile ce cooperează cu ei, acor­­dînd asistență tehnică și un sub­stanțial ajutor material. De ce­le mai multe ori preluarea, în­sușirea și executarea unor ope­rații, repere și subansamble s-a făcut în timp scurt și de calita­te. Au fost însă, cazuri cînd u­­nitățile au dovedit că sunt capa­bile să se înscrie în tehnologia și parametrii stabiliți, ca pe parcurs să se abată de la nor­mele de calitate. Așa s-a întîm­­plat cu batiurile prelucrate de Uzina de utilaje din Alba Iulia, care rebutînd un număr mare de piese, a pus U­ M. Cugir în situa­ția de a-și­ executa cu forțe pro­prii unele batiuri. Unele loturi de piese i-au fost refuzate și A­­telierelor centrale din Alba Iu­lia și altor unități. Ținînd seama de faptul că o bună parte din produsele exe­cutate în cooperare de A.M. Cu­gir sunt livrate și la export, u­­nele piese și subansamble exe­cutate necorespunzător pot adu­ce multe neajunsuri uzinei ex­portatoare. Soluția preîntîmpină­rii unor astfel de cazuri a fost formulată de cei prezenți la șe­dința de lucru. Să se treacă­mediat la întocmirea unor gra­f­­fice și programe de lucru care să fie respectate în mod rigu­ros. S-a propus, de asemenea, ca toate unitățile angajate în co­operare să fie dotate cu aparate de măsură și control, scule verificatoare, ca toate produse­și­le să poată fi controlate, înain­te de a fi expediate. La soluțio­narea acestei probleme un spri­jin substanțial poate și trebuie să-l ofere uzina cugireană. Me­rită reținută ideea că ori de citi ori se constată o abatere de la normele de calitate să fie încunoștiințat imediat executan­tul pentru a face corecția cuve­nită tehnologiei de fabricație. Se impune, deci, o conlucrare mai strînsă intre toți factorii ce con­cură la realizarea produsului fi­nit. In finalul dezbaterilor, tova­rășul ing. Gheorghe Costea, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, a subliniat necesitatea perfecționării și ex­tinderii acțiunii de cooperare pe plan județean. Vorbitorul a re­comandat celor prezenți să se preocupe mai mult de integra­rea unor repere și subansamble complexe de tehnicitate ridicată­ ( CĂLĂTORII ! 1 IN PAPUA ( ) O expediție a traversat de eu- y 4 rînd o zonă muntoasă și umedă y y din Papua, unde trăiește o popu­­­­­­lație a cărei mizerie este de ne- y y descris. O a doua expediție, tra­ y­e versînd aceeași zonă, vorbește de­j­a niște oameni energici, care tră­­y a iese într-o. . . regiune relativ fer­ y­i mă. z . Comisarul de district Robin Bar­­i 4­clay, care comanda prima expe­ g­­­diție, a petrecut 74 de zile în re­­g «­giunea afluenților cursului supe­ y­e­rior al rîului Strickland. El descrie y y această regiune ca fiind y ploioasă, cu jungle sălbatice foarte y și V y sterile, ca o piatră. y y ,,Pămîntul este ingrat și papuașii y y au cel mai scăzut nivel de viață y á care poate exista pe suprafața pă-­g­­­mîntului“, afirmă Barclay. El­a­ y y­preciază că ploile ating 10 y im3 de apă pe m* pe an y 'y în această zonă puțin g sferă. Torenții se infiltrează ospita­­­ y sub y y solul stîncos, și alunecările de te­ y­­­ren sunt foarte frecvente. jg­y Frunzele copacilor sunt de un H­g cenușiu uniform, crengile și trun­ j Ochiurile sunt acoperite de liane și 1 ciuperci. In așa fel incit este foar­t­e­te greu să poți aprecia forma și y 7. dimensiunile reale ale copacului y y propriu-zis. Pămîntul este în per­­m­­­manență de un cenușiu-verzui. y '­ Expediția Barclay a folosit l­iit­a de hamali peste numărul membri­­­­­­lor propriu-zis. Călătoria a fost y MHI'I'MMI y foarte periculoasă (la un moment y £ dat, unul din hamali s-a înecat, > y câzînd de pe un pod de liane a- y y flat la o înălțime de 12 m deasu­­­­u­pra unui torent). y 4 Misiunea a numărat 387 de pa­­y z.puași în regiunile pe care le-a tra­­s y versat, grupați în 19 cătune, răs­ y y pîndite pe o suprafață de peste y y 2 800 km2. Mulți nu văzuseră pînâ y $ atunci un om alb. Acești oameni, y y obligați să trăiască într-o mizerie y y de nedescris, duc o luptă inegală y y împotriva foamei, singurele lor re- y $ surse pentru supraviețuire ,fiind y $ slabele recolte pe care le ,grădinile din jurul cătunelor, oferă y y y y te. Cînd toate proviziile sunt epuiza­­ți acești dezmoșteniți ai soartei y­i scormonesc pămîntul în căutare y­i de rădăcini sau se hrănesc cu i y fructe verzi. Colibile lor sînt atît y y de primitiv și sărăcăcios­, constru­ y y ite, încît înăuntru plouă tot atît q­i de tare ca și afară. Acești papuași y­y sînt victime ale tuberculozei și y y ale altor boli datorate mizeriei lor. y y în această regiune vîrsta de 45 de y i ani este considerată drept record­u­l de longevitate. Legendele și su- y y perstițiile îi leagă pe acești nefe­ y y­riciți papuași de păminturile ne- y y primitoare pe care au fost găsiți­­­­­ de expediția Barclay. Orice încer­­­­i­care de a-i­­ determina să se stră- y y mute în regiuni mai bogate și mai ^ y sănătoase a rămas fără ecou. y '/ O altă expediție, organizată ceva 5 % m­ai la sud de cea a comisarului y y Barclay, a străbătut zona izvoare­ ^ y lor rîurilor Wawoi și Spani, regi­ ^ y­une în care trăiesc membri ai tri­­­­­bului Romulas. Această expediției - a întîlnit 242 papuași, ceva mai ^ « prosperi decit confrații lor din ^ n nord. Ei s-au dovedit a fi foarte i­n timizi, dar prietenoși și dispuși să i se coopereze cu membrii expediției. j ^Acești papuași trăiesc într-o re­^ «­giune cu resurse de vînat destul­­ g de bogate. Cu toate acestea, y­ouașii Romulas s-au arătat a pa­ J fi j y gata să emigreze spre zonele în j y care se află puncte de ajutor me­­j y­dical ale a­lbilor, manifestînd pe * y de o parte neîncredere față de­­ y vracii tribului, iar pe de altă parte i­a o încredere neașteptat de mare în > y medici, fapt care dovedește stadiul­­ y lor mai avansat de evoluție în­­ "y comparație cu cel al altor papuași.­­ txxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx'«« ! UNIREA CE A SCOS ÍN EVIDENTĂ UN RECENT CONTROL EFECTUAT PE ȘOSELELE JUDEȚULUI ? Participarea la traficul rutier­­ în calitate de pietoni sau de con­­­­ducători auto presupune respec­tarea cu strictețe a­ regulilor de circulație în scopul înlăturării cauzelor care pot duce la acci­­­­dente. Condițiile noi de circula­­­­ție impun necesitatea asigurării­­ stării tehnice corespunzătoare a autovehiculelor, știind că defec­tarea lor pe parcurs presupune staționarea acestora, fapt care creează obstacole pe drumurile­­ publice și împiedică desfășura­­­­rea normală a circulației. Nu­­ puține au fost cazurile cînd ig­­i­norindu-se aceste reguli și obli­­­­gații s-au produs accidente foar­­­­te grave, unele dintre ele sol-­­­date cu pierderi de vieți ome­­­­nești, răniri grave și distrugeri­­ de bunuri materiale. De aceea­­ în ziua de 19 martie a­ c­ servi­­t ciul circulație din cadrul Mili­­­­ției județului Alba a organizat o acțiune urmărind în principal a­­baterile de care se fac vinovați șoferii și starea tehnică a auto­vehiculelor. La acțiune au parti­cipat ofițeri și subofițeri ai ser­viciului de circulație, tehnicieni, maiștri și revizori auto de la I.T.A., Școala de șoferi din A­iud și ACR, filiala Alba. Ce a scos­­ în evidență controlul efectuat ? » In primul rînd superficialitate în pregătirea unor șoferi și autove­hicule. Astfel, au fost depistate un număr de 37 mașini care cir­culau cu defecțiuni tehnice. Nu­mărul sancțiunilor aplicate s-a ridicat la 46; au fost reținute 12 certificate de înmatriculare suspendate 6 permise de condu­și cere. Un număr de 9 șoferi s-au făcut vinovați de alte abateri. Spicuim cîteva dintre ele. Șo­ferul Alexandru Olteanu, con­ducea autobasculanta 31-CJ-4­057 proprietatea Stației de exploa­tare și reparații Cluj, șantierul Șard, cu defecțiuni tehnice la sistemul de direcție (joc la vo­lan de 90 grade), fapt pentru ca­re i-a fost suspendat permisul de conducere pe timp de o lună. De aceleași abateri s-au făcut vinovați și șoferii Petru Todo­­ruț, angajat al T.C.I. Cluj șanti­erul Alba Iulia și Gheorghe Cri­­șan de la autobaza Alba Iulia, sancționați cu suspendarea per­miselor de conducere. De ase­menea a fost sancționat șoferul Petru Iușan de la T.M.B. șantie­rul Alba Iulia, fee conducea auto­basculanta 33-B-4­835 cu defec­țiuni tehnice la sistemul de frâ­nare, din care cauză a tamponat autovehiculul 21-MM-1 502. Am spicuit doar cîteva dintre exemplele și cazurile mai deo­sebite care au reținut atenția or­ganelor de miliție în timpul rai­dului efectuat pe șoselele jude­țului Alba. Majoritatea mașini­lor controlate și găsite cu defec­țiuni parcurs aveau trecute pe foaia de stare tehnică corespun­zătoare pentru a efectua cursa". Este deci firesc să ne întrebăm: unde este competența și ponderea serviciilor tehnice răs­întreprinderilor, a șefilor de co­n­soană care semnează foile de parcurs pentru mașinile cu de­fecțiuni tehnice și le permit ple­carea în cursă, fără a se gîndi că prin aceasta pot provoca ac­cidente ? Ne-am­ referit la cei care semnează foile de parcurs, deoarece controlul efectuat a mai relevat un fapt deosebit de grav și anume au fost depistate mașini care pleacă în cursă fără a avea semnată foaia de parcurs sau fără a fi precizat locul de parcare a autovehiculelor. La acțiunea de prevenire a ac­cidentelor trebuie să concure toate organele și, în special, cei care dispun plecarea autovehi­culelor în cursă. Ei au obligația să verifice temeinic atît autove­hiculul cît și conducătorul auto iar atunci cînd constată nereguli să interzică efectuarea cursei. Corina CARGAL I.I.L. Abrud. In prim plan, echipa de vopsitori condusă de comunista Ana Halder. JOI, 22 MARTIE 1973 \n I vK­ figj ^ ® DUMINICA, 18 MARTIE, ^ ^ sala Căminului cultural din ^ i Roșia Montană a găzduit un i · interesant program artistic ^ Z, prezentat de elevii Școlii ge­­­­e­nerale nr. 1 din Măiestria artistică a localitate. Z Z­­orilor s-a manifestat realiza­­t Z sceneta „Vizita" de I.L. prin­t á Ca- Z Z­ragiale, brigada artistică de­­ 7 agitație întitulată „Sintem­ | ^ zorii noi", cîntece interpre­t­e­tate de corul școlii, grup vo-1­o cal, recitări, dansuri popu-l­u­lare, numere de gimnastică și 1 Z soliști instrumentiști- Pro-1 Z/­gramul s-a bucurat de o bună­­­­ apreciere din partea publicu­l­u­lui. (Bruxandra VULDUGAN, Z Z sub redacția ziarului „Unirea" Z Z din Roșia Montană). Z­I Z­A­IN PĂDURILE din jurul Z Z orașului Cugir a căzut un Z # strat gros­­ de zăpadă. Pentru a ajuta vînatu­lui ca și în ast­­­­­fel de condiții să-și asigure­ Z hrana, vînătorii sportivi din fi Z oraș au transportat: ^ muncă voluntar-patriotică, prin ^ în^ ^locuri special amenajate print ^păduri, peste 2 500 kg diferitel­e furaje. La această acțiune au­­ ^participat toți vinătorii spor­t ^­ti­vi în frunte cu Antoniu Bis­s­e­trian, președintele filialei P Z Cugir a Asociației județene a Z Z vinătorilor și pescarilor spor­t |ivi. á I­I­I­A ÎN SATUL AMPOIȚA, Z P comuna Meteș, a fost deschisă­­ Z recent o secție de prestări p­e servicii pentru populație­ Í Z Funcționind în cadrul rețelei § Z I.J.E. COOP., secția de lăcă­­t 7 tușerie — dotată cu materia­l­alele necesare și încadrată cu p Z personal calificat — asigură o | ^deservire promptă, civilizată| |a solicitanților din localitatea p ^respectivă sau din cele înve­­­­­cinate. á Z Z v\\\\­­­\\\­­­­S\\\^^^ O dimineață în Țara Moților (Urmare din pag. I) sul lui se desprinde, din ne­gură, chipul Iancului. Urcușul pe deal in sus ne oferă noi satisfacții. Poate contemplarea forfotei care este atît de caracteristică oa­menilor de prin aceste părți . Se aude mugetul vitelor scoase la păscut și fără să vrei ai impresia existenței u­­nei atmosfere idilice, des­prinsă din pastoralele coșbu­­ciene. Asta e deasupra ora­șului, acolo unde patriarha­litatea satului vine în con­tact cu modernul, unde ală­turi de o căsuță acoperită cu șindrilă se văd case noi, a­­rătoase, dovadă a noului ca­re a pătruns pînă acolo. Cum să nu te gîndești acolo sus la televiziunea care­ a a­­dus în casa locuitorilor Cîm­­peniului pe Ilie Năstase sau pe Donald rățoiul, cursurile de limba engleză, sau pe Iri­na Loghin. O binefacere a anilor luminoși ai socialis­mului, pentru care orășenii sînt pe deplin recunoscători partidului. De-acolo de sus se vede tot orașul. Lumini­le încă nu s-au stins toa­te. Amestecul acesta de um­bre și lumină ne oferă un spectacol de-a dreptul miri­fic. Combinatul de prelucra­re a lemnului înalță spre soare brațele sale prin sute de jerbe luminoase. Iar ora­șul care s-a trezit încet-încet din somn începe să respire în zorii acestei dimineți.­ Ve­dem oamenii îndreptându-se spre locurile de muncă. Și,­­deodată, în liniștea care domnește peste tot, ocrotită de toamnă la finul ei, o co­loană sonoră spintecă spa­țiul și se îndreaptă cu viteză către cer. E timpul ca lucrul să înceapă. De-acum înain­te uruitul motoarelor, frea­mătul vocilor, strigătul copi­ilor vor fi prezente în deco­rul acestei dimineți. Ne vom retrage odată cu ultima stea care s-a stins pe cer, lăsind în urma noastră forfota unei zile obișnuite de lucru. Vom pleca mai departe, vom în­cerca să pătrundem în mie­zul tainelor acestor munți ca­re ascund în ei atîta frumu­sețe, cu promisiunea că ne vom întoarce să admirăm a­­celeași locuri, cîndva. Le vom mai recunoaște ? Impo­sibil de răspuns acum. Vi­itorul ne va da soluția. SA FIM IN ORICE ÎMPREJURARE OAMENI DE OMENIE ! Inițiativă valoroasă în munca politico-educativă, acțiunea „Cu cine se mîndrește satul" conti­nuă sa fie îmbrățișată de către tot mai multe organizații comu­nale de partid și instituții cultu­rale din județul nostru. Faptul este explicabil avind în vedere elementul nou, original, pe care îl imprimă activității de educa­ție comunistă desfășurată la sate această manifestare, ce, și-a pro­pus, în esență, să aducă în fața opiniei satului, intr-un spirit constructiv și profund educativ, aportul comuniștilor, al oameni­lor și cetățenilor la înfăptuirea politicii partidului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor localităților, faptele, comportarea și conduita lor, la locul de mun­că, în familie, și societate prin prisma și în raport direct cu gra­dul de însușire și apli­care a Proiectului norme­lor vieții și muncii comu­niștilor, ale eticii și echității socialiste­ Despre oameni, deci, și în primul rînd despre comuniș­ti — făuritorii realităților noi de la sate — oamenii cu care de fapt se mîndresc astăzi satele, indiferent că ei sînt țărani coope­ratori, mecanizatori, intelectuali sau muncitori care locuiesc în sat, tineri sau vîrstnici, despre contribuția lor, prezentă și mai ales de viitor, la conturarea noilor dimensiuni materiale și spirituale ale satului contempo­ran, așa cum reies­ese din hotări­­rile Conferinței Naționale a parti­dului, s-a vorbit și la Daia Româ­nă, duminică, în acest autentic și eficient cadru educativ care se dovedește a fi acțiunea „Cu cine se mîndrește satul". Cu ce și cu cine de fapt se mîndrește astăzi Daia Română? Pentru a ilustra convingător profundele transformări petrecu­te în baza materială a comunei, în munca și viața oamenilor, în dezbateri au fost făcute, adeseori referiri la istoricul luptelor so­ciale purtate de țăranii de aici împotriva exploatării. încă de la prima atestare, pe bază de documente scrise, a comunei, datînd din anul 1233, se arată că Daia Română a fost întemeiată de mai multe familii de români, care, datorită exploatării nemiloa­se, s-au refugiat aici, înjghebîn­­du-și mici gospodării. Cu timpul, pe lingă aceste familii, au venit și altele din Munții Apuseni, Daia Română, care pe atunci purta numele de Dalia Română, constituindu-se ca o așezare. Cei care au fugit de asuprire, așe­­zîndu-se la Daia Română, urma­șii lor și generațiile care au venit n-au scăpat însă de asuprire și exploatare. In secolul al XVIII- lea, bunăoară, pe teritoriul comu­nei s-au stabilit, atrași de rodni­cia pămîntului și hărnicia oame­nilor, doi grofi, pe nume Maer și Pispecu, care au deținut, numai ei, peste 50 la sută din suprafața hotarului, cele mai fertile tere­nuri acaparate de la țăranii ce nu-și puteau plăti dijmele și celelalte obligații, împotriva a­­supririi și exploatării, țăranii de aici s-au revoltat de nenumărate ori. In luna noiembrie a anului 1918, dăienii, bărbați și femei, înarmați cu furci, topoare și sa­pe, precum și soldații veniți de pe front au atacat și distrus din temelii conacele celor doi mo­șieri. Situația țăranilor nu s-a îmbunătățit însă, astfel că împre­ună cu fiii lor, au continuat să lucreze pe la diferiți moșieri pen­tru a-și asigura existența, întor­­cîndu-se acasă de la slugărit, doar la sărbătorile anului. Nume­roase documente și fotografii, din care o parte se păstrează și la Muzeul din Sebeș, atestă viața plină de mizerie a oamenilor de aici. Case mici, mai exact co­libe, acoperite cu paie, ignoranța și sărăcia alcătuiau o realitate, numită viața grea a dăranului din vechiul regim-Fireasca dorință a oamenilor din Daia ca de altfel a întregu­lui nostru popor pentru o viață mai bună și lupta desfășurată în acest scop sub conducerea Partidului Comunist Român și-au găsit împlinirea în anii Republicii și ai socialismului. O coopera­tivă agricolă de producție cu un fond de bază însumînd peste 12 milioane lei, un sector zootehnic bine dezvoltat, 27 de tractoare, 10 combine, 16 semănători și alte mașini și utilaje agricole ale S­M.A­ sunt doar cîteva ele­mente ce ilustrează realitatea nouă în care își desfășoară activitatea băianul de azi. iar electrificarea comunei, constru­irea unei școli noi cu 9 săli de clasă, laboratoare și ateliere, a unui cămin cultural, a unui com­plex comercial, a altor magazine, a 600 de case noi, numai în ultimii ani, din care nu lipsesc aparatele de uz casnic moderne, și alte articole de folosință înde­lungată, asfaltarea drumului co­munal, amenajarea a 6500 m.p. trotuare etc., etc, vin să între­gească imaginea despre viața nouă a dăienilor. Cine sunt autorii acestor trans­formări ? Comuniștii, ceilalți locuitori ai comunei, care uniți, au dat viață, la scara satului lor natal, politicii partidului nostru de edificare a societății socia­liste multilateral dezvoltate. Dă­ienii se mîndresc pe bună drep­tate cu asemenea realizări, evi­dențiate in fața celor 800 de cetățeni prezenți în sala cămi­nului cultural, împodobită săr­bătorește cu cusături și alte o­­biecte de artă populară fice zonei. Nu numai pentru speci­a­­ceasta însă s-au adunat ei la că­minul cultural ci, și mai ales, pentru a arăta, deschis, tovără­­șește, principial, care au fost și sunt oamenii care și-au adus un aport sporit la obținerea acestor succese, la buna desfășurare a activității economice, edilitar­­gospodărești, social-culturale care, prin întreaga lor activita­ti­­e constituie o mîndrie pentru sat, exemple demne de urmat, precum și aceia care nu s-au in­tegrat încă în atmosfera de mun­că însuflețitoare din comună, în climatul ei moral și etic sănătos. Și trebuie spus că intervențiile la dezbateri au fost clare, con­cise și la obiect, dar mai ales eficiente, știută fiind forța edu­cativă și de înrîurire a opiniei colective a satului. — Cîteodată, spunea Vasile Pățan, sîntem înclinați să credem că pentru a fi cinstiți, corecți, mîndri de noi înșine, trebuie să facem nu știu ce lucruri mari. Dar de fapt, dacă ne gîndim mai bine aceasta înseamnă să ne fa­cem conștiincios datoria, să nu ne luăm niciodată vorba înapoi într-un cuvint să fim în orice împrejurare oameni de omenie. Ideea aceasta a fost reluată și ilustrată foarte plastic de­­ către tovarășa Ana Timariu, secretara comisiei de femei. — îmi amintesc, spunea ea, că astă-vară m-am­ întîlnit cu una dintre harnicele noastre coope­ratoare, cu Ana Tămaș- O întreb: ce mai faci nană Ană ? îmi răs­punde : „Mă grăbesc să merg la vie că s-a făcut ora 3 și soțul văd că nu a putut să vină de la serviciu și azi e ziua de stropit via, așa că am luat Broașca și merg să o stropesc ca să nu ră­­min de rușine față de vecini". Și așa a făcut- Dar cite femei n-au procedat la fel, executînd lucrări de calitate și în condiții optime. Anglița Trifan a trans­portat, de exemplu, cu atelaje­le ei proprii, cîteva zile la rînd, porumbul vecinilor ei, Ana Cibu, Ana Deac etc. și al cooperativei, fiind un exemplu de omenie și conștiință în acțiune. S-a ridicat apoi, luînd cuvîn­­tul, tovarășul Iosif Paștiu, om harnic și bun gospodar, preșe­dintele C.A.P. „Ne mândrim, a­­răta el, și cu mulți alți coope­ratori fruntași ai recoltelor bo­gate. Ii știți cu toții pe Ilarie Istrate, Valeria Cibu, Simion Is­­trate, Ieremia Paștiu, Iosîn Paș­tiu, cu cîtă dragoste lucrează pămîntul. Nu pot să nu amintesc aici și pe tovarășul Iosîn Groza care lucrează de 20 de ani în zootehnie sau pe bătrînul Ilarie Dușe, de 70 de ani, mereu pre­zenți în fruntea acțiunilor pen­tru sporirea producțiilor de lap­te și carne. Așa după cum ne mîndrim și cu Vasile Filip, care luccrînd în acord global, a ob­ținut o producție de 7 000 kg porumb boabe la hectar sau cu Ilarie Istrate care a recoltat 14 000 kg porumb de pe supra­fața ce i-a fost repartizată acord global". Au fost citate în alte nume de cooperatori frun­și­tași cum sunt Eufrosin Chișicu, Vasile Hăprean, Silvia Bratu, Hortensia Cibu, Rafila Preda, Voinea Silviu, Maria Mihu și mulți alții- Cuvinte de laudă s-au rostit de către tovarășii A­­lexandru Dan, inginerul-șef al cooperativei și Gheorghe Mărgi­nean, brigadier, și la adresa me­canizatorilor loan Damian, Iosif Damian, Hăprean Mihăilă, care în condițiile grele din toamna a­­nului trecut au stat pe tractor di­n zori și pînă în noapte, reu­șind, împreună cu ceilalți, să are și să însămîn­țeze întreaga su­prafață de teren. Despre modul cum acționează conștiința nouă a dăranului vorbit și tovarășul Nicolae An­a­gh­ei, dînd ca exemple pe cetățe­nii Radu Gheorghe, Vasile Cibu, Gheorghe Cincu, care au preîn­tâmpinat cazuri de sustrageri din avutul obștesc, pe Iosif care, din proprie inițiativă, Groza a salvat de la incendiu un valoros bun obștesc. Dar nu numai a­­ceștia sunt oamenii, comuniștii cu care se mîndrește azi Daia Română- Există aici și un puter­nic nucleu muncitoresc, comu­niști cu inițiativă, care locuiesc în sat­ ,dar care lucrează la I.I.L. Sebeș, Fabrica „Sebeșul" sau C-I.L. Despre ei, despre a­­portul lor la realizarea sarcini­lor de producție au vorbit în ca­drul adunării tovarășii invitați de la aceste întreprinderi, a­­preciind în fața opiniei satului, activitatea unor muncitori ca Andrei Voinea, Simion Dăian, Ștefan Cibu, Veronica Similie, E­­lena Radu, Ana Mihu, Tatiana Cincu și a multor altora, care participă activ și la acțiunile din comună. Au ma­i vorbit în cadrul aces­tei acțiuni: Simion Istrate, Sil­via Gherman, Viorel Popa, Nico­lae Cibu, și mulți alții care au relevat aspecte din munca și viața nouă a blăienilor, sublini­ind omenia și cinstea ce carac­terizează pe cei mai mulți din­tre aceștia, hotărârea lor fermă de a îndeplini înainte de termen sarcinile actualului plan cinci­nal. In egală măsură însă, în dezbateri au fost criticați și cei care nu se alătură eforturilor tuturor locuitorilor comunei și care nu respectă regulile de conviețuire dintre oameni. Pe bună dreptate cei prezenți și-au exprimat dezaprobarea față de modul necorespunzător în care unii cetățeni ca Dănilă Nicolae, Gheorghe Trifan, loan Moldovan și Filip Simion se comportă în familie, cît și față de tinerii loan Groza Cazacu și Emil Damian ce provoacă scandaluri la venirea în sat și cu care, evident, Daia Română nu se poate mîndri. De altfel aspectele pozitive cît și cele negative din munca și acti­vitatea oamenilor au fost subli­niate și în programul prezentat de brigada artistică de agitație, program care, prin conținut și formă de exprimare, a întregit în mod fericit nuanța profund educativă a dezbaterilor care au avut loc. In ansamblul ei însă ,acțiunea, din dezbaterile căreia am consemnat aici doar cîteva aspecte, s-a înscris, așa cum aprecia în încheiere tovarășul Ioan Moceanu, membru al bi­roului Comitetului județean de partid, șeful secției de propa­gandă, cu bune rezultate în ansamblul măsurilor luate de Comitetul comunal de partid pe linia educării oamenilor, a sti­mulării aportului lor la dezvol­tarea continuă, materială și spi­rituală, a comunei în care tră­iesc și muncesc. Ioan CENARU, activist al Comitetului județean Alba al P.C­ R. Gheorghe CALIN „CU CINE SE MÎNDREȘTE SATUL ?“

Next