Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)
1973-03-22 / nr. 1577
PAGINA All-A im;nMm,Ui PREcist m javiiakea CETATENILOR CU VENITURI MICI (Urmare din pag. I) fierare ale statului, statornicirea unor relații sociale bazate pe principiile eticii și echității socialiste, în care munca, demnitatea și onoarea cetățenilor să nu fie știrbite cu nimic. In acest context de permanentă primenire a climatului social se înscriu și cele două proiecte de lege apărute recent în presa. In primul rînd prin reglementările deosebit de clare ale Proiectului de lege privind administrarea fondului locativ, se închid căile de cîștiguri necinstite din partea unor cetățeni. Nu e un lucru nou cînd spunem că existau unii locatari care subînchiriau la preț de speculă spații locative fără nici un contract scris, sustrăgîndu-se prin aceasta plătirii impozitelor. Conform noilor prevederi, aceștia nu mai pot subînchiria după interesele lor înguste suprafețe locative, ci prin contract încheiat în scrisă care se înregistrează formă la administrația sau circumscripția financiară respectivă. Lucrurile au fost așezate pe făgașul lor drept, pe cursul lor firesc. Așa cum se spune în art. 35 din Proiectul de lege . ..Chiria pentru suprafața subînchiriată este egală cu chiria aferentă suprafeței locuibile subînchiriate și a dependințelor la care are subchiriașul cu o majorare acces de pină la 15 la sută". Prin aplicarea acestor prevederi va scădea procentul de chirie pe care trebuie să-i plătească subchiriașul, locatarului. O precizare clară i-a adus pentru următorul caz: o persoaină oarecare se mută într-o altă localitate. Câ timp își poate păstra dreptul de folosință asupra locuinței ? 6 luni, se spune în Proiect. Dar se adaugă că în cazul persoanelor care sunt transferate în interes de serviciu în altă localitate, spațiul ocupat devine disponibil numai la obținerea altei locuințe în localitatea respectivă. Se vede în aceasta o grijă sporită pentru acei care în interesele economiei naționale sunt chemați să lucreze în alte locuri de muncă.Din întregul Proiect de lege privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași reiese cu pregnanță atenția deosebită ce se acordă familiilor cu mulți copii și cu condiții grele de locuit. Acestora, se menționează în Proiect, comitetele executive ale consiliilor populare pot aproba după caz, închirierea de locuințe din fondul locativ al statului și dacă au un venit mediu de pina la 1 000 lei lunar pe fiecare membru al familiei. AdăugăM la aceste cîteva precizări din Proiectul de lege, menite a îmbunătăți și mai mult regimul de administrare, gospodărire și Întreținere a fondului locativ, și pe aceea, că norma locativă pentru locuințele din fondul locativ de stat se ridică de la 8 m.p. la 10 m.p. pentru fiecare persoană. Astfel măsura concretă a ceea ce avem înseamnă grija partidului și statului nostru , pentru oamenii muncii, creatorii tuturor bunurilor materiale și spirituale ale societății. WVWV^i^VVVVVVVVVVW>ftWWVVWWWWWV^ftftftWWVWWWVWWlAViftW |^XXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXXX>^ COOPERAREA INDUSTRIALĂ PE PLAN JUDEȚEAN-o inițiativă eficientă In plină afirmare (Urmare din pag. 1) socotim oportun să subliniem că prin contractul de cooperare partenerii își asumă obligații reciproce Prin urmare, nu este deloc echitabil ca numai unul din semnatari să emită pretenții, ignorînd obligațiile proprii, cum au încercat unii reprezentanți ai uzinei eugirene să prezinte lucrurile. Cooperarea întreprinderilor din județ s-a soldat cu importante avantaje economice. Și acest lucru ni se pare cel mai bun ciștig și el nu trebuie minimalizat cu nimic. De aceea, trebuie ca fiecare din cele 13 întreprinderi angajate în cooperare cu U.M. Cugir să depună maximum de interes, să caute posibilități noi de extindere a acestei valoroase acțiuni. O altă problemă asupra căreia s-a insistat mult a vizat calitatea produselor. Dispunînd de un valoros potențial tehnic și uman specialiștii uzinei cugirene s-au deplasat periodic la toate unitățile ce cooperează cu ei, acordînd asistență tehnică și un substanțial ajutor material. De cele mai multe ori preluarea, însușirea și executarea unor operații, repere și subansamble s-a făcut în timp scurt și de calitate. Au fost însă, cazuri cînd unitățile au dovedit că sunt capabile să se înscrie în tehnologia și parametrii stabiliți, ca pe parcurs să se abată de la normele de calitate. Așa s-a întîmplat cu batiurile prelucrate de Uzina de utilaje din Alba Iulia, care rebutînd un număr mare de piese, a pus U M. Cugir în situația de a-și executa cu forțe proprii unele batiuri. Unele loturi de piese i-au fost refuzate și Atelierelor centrale din Alba Iulia și altor unități. Ținînd seama de faptul că o bună parte din produsele executate în cooperare de A.M. Cugir sunt livrate și la export, unele piese și subansamble executate necorespunzător pot aduce multe neajunsuri uzinei exportatoare. Soluția preîntîmpinării unor astfel de cazuri a fost formulată de cei prezenți la ședința de lucru. Să se treacămediat la întocmirea unor graffice și programe de lucru care să fie respectate în mod riguros. S-a propus, de asemenea, ca toate unitățile angajate în cooperare să fie dotate cu aparate de măsură și control, scule verificatoare, ca toate produseșile să poată fi controlate, înainte de a fi expediate. La soluționarea acestei probleme un sprijin substanțial poate și trebuie să-l ofere uzina cugireană. Merită reținută ideea că ori de citi ori se constată o abatere de la normele de calitate să fie încunoștiințat imediat executantul pentru a face corecția cuvenită tehnologiei de fabricație. Se impune, deci, o conlucrare mai strînsă intre toți factorii ce concură la realizarea produsului finit. In finalul dezbaterilor, tovarășul ing. Gheorghe Costea, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a subliniat necesitatea perfecționării și extinderii acțiunii de cooperare pe plan județean. Vorbitorul a recomandat celor prezenți să se preocupe mai mult de integrarea unor repere și subansamble complexe de tehnicitate ridicată ( CĂLĂTORII ! 1 IN PAPUA ( ) O expediție a traversat de eu- y 4 rînd o zonă muntoasă și umedă y y din Papua, unde trăiește o populație a cărei mizerie este de ne- y y descris. O a doua expediție, tra ye versînd aceeași zonă, vorbește deja niște oameni energici, care trăy a iese într-o. . . regiune relativ fer yi mă. z . Comisarul de district Robin Bari 4clay, care comanda prima expe gdiție, a petrecut 74 de zile în reg «giunea afluenților cursului supe yerior al rîului Strickland. El descrie y y această regiune ca fiind y ploioasă, cu jungle sălbatice foarte y și V y sterile, ca o piatră. y y ,,Pămîntul este ingrat și papuașii y y au cel mai scăzut nivel de viață y á care poate exista pe suprafața pă-gmîntului“, afirmă Barclay. Ela y ypreciază că ploile ating 10 y im3 de apă pe m* pe an y 'y în această zonă puțin g sferă. Torenții se infiltrează ospita y sub y y solul stîncos, și alunecările de te yren sunt foarte frecvente. jgy Frunzele copacilor sunt de un Hg cenușiu uniform, crengile și trun j Ochiurile sunt acoperite de liane și 1 ciuperci. In așa fel incit este foartete greu să poți aprecia forma și y 7. dimensiunile reale ale copacului y y propriu-zis. Pămîntul este în permmanență de un cenușiu-verzui. y ' Expediția Barclay a folosit liita de hamali peste numărul membrilor propriu-zis. Călătoria a fost y MHI'I'MMI y foarte periculoasă (la un moment y £ dat, unul din hamali s-a înecat, > y câzînd de pe un pod de liane a- y y flat la o înălțime de 12 m deasuupra unui torent). y 4 Misiunea a numărat 387 de pay z.puași în regiunile pe care le-a tras y versat, grupați în 19 cătune, răs y y pîndite pe o suprafață de peste y y 2 800 km2. Mulți nu văzuseră pînâ y $ atunci un om alb. Acești oameni, y y obligați să trăiască într-o mizerie y y de nedescris, duc o luptă inegală y y împotriva foamei, singurele lor re- y $ surse pentru supraviețuire ,fiind y $ slabele recolte pe care le ,grădinile din jurul cătunelor, oferă y y y y te. Cînd toate proviziile sunt epuizați acești dezmoșteniți ai soartei yi scormonesc pămîntul în căutare yi de rădăcini sau se hrănesc cu i y fructe verzi. Colibile lor sînt atît y y de primitiv și sărăcăcios, constru y y ite, încît înăuntru plouă tot atît qi de tare ca și afară. Acești papuași yy sînt victime ale tuberculozei și y y ale altor boli datorate mizeriei lor. y y în această regiune vîrsta de 45 de y i ani este considerată drept recordul de longevitate. Legendele și su- y y perstițiile îi leagă pe acești nefe y yriciți papuași de păminturile ne- y y primitoare pe care au fost găsiți de expediția Barclay. Orice încericare de a-i determina să se stră- y y mute în regiuni mai bogate și mai ^ y sănătoase a rămas fără ecou. y '/ O altă expediție, organizată ceva 5 % mai la sud de cea a comisarului y y Barclay, a străbătut zona izvoare ^ y lor rîurilor Wawoi și Spani, regi ^ yune în care trăiesc membri ai tribului Romulas. Această expediției - a întîlnit 242 papuași, ceva mai ^ « prosperi decit confrații lor din ^ n nord. Ei s-au dovedit a fi foarte in timizi, dar prietenoși și dispuși să i se coopereze cu membrii expediției. j ^Acești papuași trăiesc într-o re^ «giune cu resurse de vînat destul g de bogate. Cu toate acestea, youașii Romulas s-au arătat a pa J fi j y gata să emigreze spre zonele în j y care se află puncte de ajutor mej ydical ale albilor, manifestînd pe * y de o parte neîncredere față de y vracii tribului, iar pe de altă parte ia o încredere neașteptat de mare în > y medici, fapt care dovedește stadiul y lor mai avansat de evoluție în "y comparație cu cel al altor papuași. txxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx'«« ! UNIREA CE A SCOS ÍN EVIDENTĂ UN RECENT CONTROL EFECTUAT PE ȘOSELELE JUDEȚULUI ? Participarea la traficul rutier în calitate de pietoni sau de conducători auto presupune respectarea cu strictețe a regulilor de circulație în scopul înlăturării cauzelor care pot duce la accidente. Condițiile noi de circulație impun necesitatea asigurării stării tehnice corespunzătoare a autovehiculelor, știind că defectarea lor pe parcurs presupune staționarea acestora, fapt care creează obstacole pe drumurile publice și împiedică desfășurarea normală a circulației. Nu puține au fost cazurile cînd iginorindu-se aceste reguli și obligații s-au produs accidente foarte grave, unele dintre ele sol-date cu pierderi de vieți omenești, răniri grave și distrugeri de bunuri materiale. De aceea în ziua de 19 martie a c servit ciul circulație din cadrul Miliției județului Alba a organizat o acțiune urmărind în principal abaterile de care se fac vinovați șoferii și starea tehnică a autovehiculelor. La acțiune au participat ofițeri și subofițeri ai serviciului de circulație, tehnicieni, maiștri și revizori auto de la I.T.A., Școala de șoferi din Aiud și ACR, filiala Alba. Ce a scos în evidență controlul efectuat ? » In primul rînd superficialitate în pregătirea unor șoferi și autovehicule. Astfel, au fost depistate un număr de 37 mașini care circulau cu defecțiuni tehnice. Numărul sancțiunilor aplicate s-a ridicat la 46; au fost reținute 12 certificate de înmatriculare suspendate 6 permise de conduși cere. Un număr de 9 șoferi s-au făcut vinovați de alte abateri. Spicuim cîteva dintre ele. Șoferul Alexandru Olteanu, conducea autobasculanta 31-CJ-4057 proprietatea Stației de exploatare și reparații Cluj, șantierul Șard, cu defecțiuni tehnice la sistemul de direcție (joc la volan de 90 grade), fapt pentru care i-a fost suspendat permisul de conducere pe timp de o lună. De aceleași abateri s-au făcut vinovați și șoferii Petru Todoruț, angajat al T.C.I. Cluj șantierul Alba Iulia și Gheorghe Crișan de la autobaza Alba Iulia, sancționați cu suspendarea permiselor de conducere. De asemenea a fost sancționat șoferul Petru Iușan de la T.M.B. șantierul Alba Iulia, fee conducea autobasculanta 33-B-4835 cu defecțiuni tehnice la sistemul de frânare, din care cauză a tamponat autovehiculul 21-MM-1 502. Am spicuit doar cîteva dintre exemplele și cazurile mai deosebite care au reținut atenția organelor de miliție în timpul raidului efectuat pe șoselele județului Alba. Majoritatea mașinilor controlate și găsite cu defecțiuni parcurs aveau trecute pe foaia de stare tehnică corespunzătoare pentru a efectua cursa". Este deci firesc să ne întrebăm: unde este competența și ponderea serviciilor tehnice răsîntreprinderilor, a șefilor de consoană care semnează foile de parcurs pentru mașinile cu defecțiuni tehnice și le permit plecarea în cursă, fără a se gîndi că prin aceasta pot provoca accidente ? Ne-am referit la cei care semnează foile de parcurs, deoarece controlul efectuat a mai relevat un fapt deosebit de grav și anume au fost depistate mașini care pleacă în cursă fără a avea semnată foaia de parcurs sau fără a fi precizat locul de parcare a autovehiculelor. La acțiunea de prevenire a accidentelor trebuie să concure toate organele și, în special, cei care dispun plecarea autovehiculelor în cursă. Ei au obligația să verifice temeinic atît autovehiculul cît și conducătorul auto iar atunci cînd constată nereguli să interzică efectuarea cursei. Corina CARGAL I.I.L. Abrud. In prim plan, echipa de vopsitori condusă de comunista Ana Halder. JOI, 22 MARTIE 1973 \n I vK figj ^ ® DUMINICA, 18 MARTIE, ^ ^ sala Căminului cultural din ^ i Roșia Montană a găzduit un i · interesant program artistic ^ Z, prezentat de elevii Școlii geenerale nr. 1 din Măiestria artistică a localitate. Z Zorilor s-a manifestat realizat Z sceneta „Vizita" de I.L. print á Ca- Z Zragiale, brigada artistică de 7 agitație întitulată „Sintem | ^ zorii noi", cîntece interpretetate de corul școlii, grup vo-1o cal, recitări, dansuri popu-lulare, numere de gimnastică și 1 Z soliști instrumentiști- Pro-1 Z/gramul s-a bucurat de o bună apreciere din partea publiculului. (Bruxandra VULDUGAN, Z Z sub redacția ziarului „Unirea" Z Z din Roșia Montană). ZI ZAIN PĂDURILE din jurul Z Z orașului Cugir a căzut un Z # strat gros de zăpadă. Pentru a ajuta vînatului ca și în astfel de condiții să-și asigure Z hrana, vînătorii sportivi din fi Z oraș au transportat: ^ muncă voluntar-patriotică, prin ^ în^ ^locuri special amenajate print ^păduri, peste 2 500 kg diferitele furaje. La această acțiune au ^participat toți vinătorii sport ^tivi în frunte cu Antoniu Bissetrian, președintele filialei P Z Cugir a Asociației județene a Z Z vinătorilor și pescarilor sport |ivi. á IIIA ÎN SATUL AMPOIȚA, Z P comuna Meteș, a fost deschisă Z recent o secție de prestări pe servicii pentru populație Í Z Funcționind în cadrul rețelei § Z I.J.E. COOP., secția de lăcăt 7 tușerie — dotată cu materialalele necesare și încadrată cu p Z personal calificat — asigură o | ^deservire promptă, civilizată| |a solicitanților din localitatea p ^respectivă sau din cele învecinate. á Z Z v\\\\\\\S\\\^^^ O dimineață în Țara Moților (Urmare din pag. I) sul lui se desprinde, din negură, chipul Iancului. Urcușul pe deal in sus ne oferă noi satisfacții. Poate contemplarea forfotei care este atît de caracteristică oamenilor de prin aceste părți . Se aude mugetul vitelor scoase la păscut și fără să vrei ai impresia existenței unei atmosfere idilice, desprinsă din pastoralele coșbuciene. Asta e deasupra orașului, acolo unde patriarhalitatea satului vine în contact cu modernul, unde alături de o căsuță acoperită cu șindrilă se văd case noi, arătoase, dovadă a noului care a pătruns pînă acolo. Cum să nu te gîndești acolo sus la televiziunea care a adus în casa locuitorilor Cîmpeniului pe Ilie Năstase sau pe Donald rățoiul, cursurile de limba engleză, sau pe Irina Loghin. O binefacere a anilor luminoși ai socialismului, pentru care orășenii sînt pe deplin recunoscători partidului. De-acolo de sus se vede tot orașul. Luminile încă nu s-au stins toate. Amestecul acesta de umbre și lumină ne oferă un spectacol de-a dreptul mirific. Combinatul de prelucrare a lemnului înalță spre soare brațele sale prin sute de jerbe luminoase. Iar orașul care s-a trezit încet-încet din somn începe să respire în zorii acestei dimineți. Vedem oamenii îndreptându-se spre locurile de muncă. Și,deodată, în liniștea care domnește peste tot, ocrotită de toamnă la finul ei, o coloană sonoră spintecă spațiul și se îndreaptă cu viteză către cer. E timpul ca lucrul să înceapă. De-acum înainte uruitul motoarelor, freamătul vocilor, strigătul copiilor vor fi prezente în decorul acestei dimineți. Ne vom retrage odată cu ultima stea care s-a stins pe cer, lăsind în urma noastră forfota unei zile obișnuite de lucru. Vom pleca mai departe, vom încerca să pătrundem în miezul tainelor acestor munți care ascund în ei atîta frumusețe, cu promisiunea că ne vom întoarce să admirăm aceleași locuri, cîndva. Le vom mai recunoaște ? Imposibil de răspuns acum. Viitorul ne va da soluția. SA FIM IN ORICE ÎMPREJURARE OAMENI DE OMENIE ! Inițiativă valoroasă în munca politico-educativă, acțiunea „Cu cine se mîndrește satul" continuă sa fie îmbrățișată de către tot mai multe organizații comunale de partid și instituții culturale din județul nostru. Faptul este explicabil avind în vedere elementul nou, original, pe care îl imprimă activității de educație comunistă desfășurată la sate această manifestare, ce, și-a propus, în esență, să aducă în fața opiniei satului, intr-un spirit constructiv și profund educativ, aportul comuniștilor, al oamenilor și cetățenilor la înfăptuirea politicii partidului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor localităților, faptele, comportarea și conduita lor, la locul de muncă, în familie, și societate prin prisma și în raport direct cu gradul de însușire și aplicare a Proiectului normelor vieții și muncii comuniștilor, ale eticii și echității socialiste Despre oameni, deci, și în primul rînd despre comuniști — făuritorii realităților noi de la sate — oamenii cu care de fapt se mîndresc astăzi satele, indiferent că ei sînt țărani cooperatori, mecanizatori, intelectuali sau muncitori care locuiesc în sat, tineri sau vîrstnici, despre contribuția lor, prezentă și mai ales de viitor, la conturarea noilor dimensiuni materiale și spirituale ale satului contemporan, așa cum reiesese din hotăririle Conferinței Naționale a partidului, s-a vorbit și la Daia Română, duminică, în acest autentic și eficient cadru educativ care se dovedește a fi acțiunea „Cu cine se mîndrește satul". Cu ce și cu cine de fapt se mîndrește astăzi Daia Română? Pentru a ilustra convingător profundele transformări petrecute în baza materială a comunei, în munca și viața oamenilor, în dezbateri au fost făcute, adeseori referiri la istoricul luptelor sociale purtate de țăranii de aici împotriva exploatării. încă de la prima atestare, pe bază de documente scrise, a comunei, datînd din anul 1233, se arată că Daia Română a fost întemeiată de mai multe familii de români, care, datorită exploatării nemiloase, s-au refugiat aici, înjghebîndu-și mici gospodării. Cu timpul, pe lingă aceste familii, au venit și altele din Munții Apuseni, Daia Română, care pe atunci purta numele de Dalia Română, constituindu-se ca o așezare. Cei care au fugit de asuprire, așezîndu-se la Daia Română, urmașii lor și generațiile care au venit n-au scăpat însă de asuprire și exploatare. In secolul al XVIII- lea, bunăoară, pe teritoriul comunei s-au stabilit, atrași de rodnicia pămîntului și hărnicia oamenilor, doi grofi, pe nume Maer și Pispecu, care au deținut, numai ei, peste 50 la sută din suprafața hotarului, cele mai fertile terenuri acaparate de la țăranii ce nu-și puteau plăti dijmele și celelalte obligații, împotriva asupririi și exploatării, țăranii de aici s-au revoltat de nenumărate ori. In luna noiembrie a anului 1918, dăienii, bărbați și femei, înarmați cu furci, topoare și sape, precum și soldații veniți de pe front au atacat și distrus din temelii conacele celor doi moșieri. Situația țăranilor nu s-a îmbunătățit însă, astfel că împreună cu fiii lor, au continuat să lucreze pe la diferiți moșieri pentru a-și asigura existența, întorcîndu-se acasă de la slugărit, doar la sărbătorile anului. Numeroase documente și fotografii, din care o parte se păstrează și la Muzeul din Sebeș, atestă viața plină de mizerie a oamenilor de aici. Case mici, mai exact colibe, acoperite cu paie, ignoranța și sărăcia alcătuiau o realitate, numită viața grea a dăranului din vechiul regim-Fireasca dorință a oamenilor din Daia ca de altfel a întregului nostru popor pentru o viață mai bună și lupta desfășurată în acest scop sub conducerea Partidului Comunist Român și-au găsit împlinirea în anii Republicii și ai socialismului. O cooperativă agricolă de producție cu un fond de bază însumînd peste 12 milioane lei, un sector zootehnic bine dezvoltat, 27 de tractoare, 10 combine, 16 semănători și alte mașini și utilaje agricole ale SM.A sunt doar cîteva elemente ce ilustrează realitatea nouă în care își desfășoară activitatea băianul de azi. iar electrificarea comunei, construirea unei școli noi cu 9 săli de clasă, laboratoare și ateliere, a unui cămin cultural, a unui complex comercial, a altor magazine, a 600 de case noi, numai în ultimii ani, din care nu lipsesc aparatele de uz casnic moderne, și alte articole de folosință îndelungată, asfaltarea drumului comunal, amenajarea a 6500 m.p. trotuare etc., etc, vin să întregească imaginea despre viața nouă a dăienilor. Cine sunt autorii acestor transformări ? Comuniștii, ceilalți locuitori ai comunei, care uniți, au dat viață, la scara satului lor natal, politicii partidului nostru de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dăienii se mîndresc pe bună dreptate cu asemenea realizări, evidențiate in fața celor 800 de cetățeni prezenți în sala căminului cultural, împodobită sărbătorește cu cusături și alte obiecte de artă populară fice zonei. Nu numai pentru speciaceasta însă s-au adunat ei la căminul cultural ci, și mai ales, pentru a arăta, deschis, tovărășește, principial, care au fost și sunt oamenii care și-au adus un aport sporit la obținerea acestor succese, la buna desfășurare a activității economice, edilitargospodărești, social-culturale care, prin întreaga lor activitatie constituie o mîndrie pentru sat, exemple demne de urmat, precum și aceia care nu s-au integrat încă în atmosfera de muncă însuflețitoare din comună, în climatul ei moral și etic sănătos. Și trebuie spus că intervențiile la dezbateri au fost clare, concise și la obiect, dar mai ales eficiente, știută fiind forța educativă și de înrîurire a opiniei colective a satului. — Cîteodată, spunea Vasile Pățan, sîntem înclinați să credem că pentru a fi cinstiți, corecți, mîndri de noi înșine, trebuie să facem nu știu ce lucruri mari. Dar de fapt, dacă ne gîndim mai bine aceasta înseamnă să ne facem conștiincios datoria, să nu ne luăm niciodată vorba înapoi într-un cuvint să fim în orice împrejurare oameni de omenie. Ideea aceasta a fost reluată și ilustrată foarte plastic de către tovarășa Ana Timariu, secretara comisiei de femei. — îmi amintesc, spunea ea, că astă-vară m-am întîlnit cu una dintre harnicele noastre cooperatoare, cu Ana Tămaș- O întreb: ce mai faci nană Ană ? îmi răspunde : „Mă grăbesc să merg la vie că s-a făcut ora 3 și soțul văd că nu a putut să vină de la serviciu și azi e ziua de stropit via, așa că am luat Broașca și merg să o stropesc ca să nu rămin de rușine față de vecini". Și așa a făcut- Dar cite femei n-au procedat la fel, executînd lucrări de calitate și în condiții optime. Anglița Trifan a transportat, de exemplu, cu atelajele ei proprii, cîteva zile la rînd, porumbul vecinilor ei, Ana Cibu, Ana Deac etc. și al cooperativei, fiind un exemplu de omenie și conștiință în acțiune. S-a ridicat apoi, luînd cuvîntul, tovarășul Iosif Paștiu, om harnic și bun gospodar, președintele C.A.P. „Ne mândrim, arăta el, și cu mulți alți cooperatori fruntași ai recoltelor bogate. Ii știți cu toții pe Ilarie Istrate, Valeria Cibu, Simion Istrate, Ieremia Paștiu, Iosîn Paștiu, cu cîtă dragoste lucrează pămîntul. Nu pot să nu amintesc aici și pe tovarășul Iosîn Groza care lucrează de 20 de ani în zootehnie sau pe bătrînul Ilarie Dușe, de 70 de ani, mereu prezenți în fruntea acțiunilor pentru sporirea producțiilor de lapte și carne. Așa după cum ne mîndrim și cu Vasile Filip, care luccrînd în acord global, a obținut o producție de 7 000 kg porumb boabe la hectar sau cu Ilarie Istrate care a recoltat 14 000 kg porumb de pe suprafața ce i-a fost repartizată acord global". Au fost citate în alte nume de cooperatori frunșitași cum sunt Eufrosin Chișicu, Vasile Hăprean, Silvia Bratu, Hortensia Cibu, Rafila Preda, Voinea Silviu, Maria Mihu și mulți alții- Cuvinte de laudă s-au rostit de către tovarășii Alexandru Dan, inginerul-șef al cooperativei și Gheorghe Mărginean, brigadier, și la adresa mecanizatorilor loan Damian, Iosif Damian, Hăprean Mihăilă, care în condițiile grele din toamna anului trecut au stat pe tractor din zori și pînă în noapte, reușind, împreună cu ceilalți, să are și să însămînțeze întreaga suprafață de teren. Despre modul cum acționează conștiința nouă a dăranului vorbit și tovarășul Nicolae Anaghei, dînd ca exemple pe cetățenii Radu Gheorghe, Vasile Cibu, Gheorghe Cincu, care au preîntâmpinat cazuri de sustrageri din avutul obștesc, pe Iosif care, din proprie inițiativă, Groza a salvat de la incendiu un valoros bun obștesc. Dar nu numai aceștia sunt oamenii, comuniștii cu care se mîndrește azi Daia Română- Există aici și un puternic nucleu muncitoresc, comuniști cu inițiativă, care locuiesc în sat ,dar care lucrează la I.I.L. Sebeș, Fabrica „Sebeșul" sau C-I.L. Despre ei, despre aportul lor la realizarea sarcinilor de producție au vorbit în cadrul adunării tovarășii invitați de la aceste întreprinderi, apreciind în fața opiniei satului, activitatea unor muncitori ca Andrei Voinea, Simion Dăian, Ștefan Cibu, Veronica Similie, Elena Radu, Ana Mihu, Tatiana Cincu și a multor altora, care participă activ și la acțiunile din comună. Au mai vorbit în cadrul acestei acțiuni: Simion Istrate, Silvia Gherman, Viorel Popa, Nicolae Cibu, și mulți alții care au relevat aspecte din munca și viața nouă a blăienilor, subliniind omenia și cinstea ce caracterizează pe cei mai mulți dintre aceștia, hotărârea lor fermă de a îndeplini înainte de termen sarcinile actualului plan cincinal. In egală măsură însă, în dezbateri au fost criticați și cei care nu se alătură eforturilor tuturor locuitorilor comunei și care nu respectă regulile de conviețuire dintre oameni. Pe bună dreptate cei prezenți și-au exprimat dezaprobarea față de modul necorespunzător în care unii cetățeni ca Dănilă Nicolae, Gheorghe Trifan, loan Moldovan și Filip Simion se comportă în familie, cît și față de tinerii loan Groza Cazacu și Emil Damian ce provoacă scandaluri la venirea în sat și cu care, evident, Daia Română nu se poate mîndri. De altfel aspectele pozitive cît și cele negative din munca și activitatea oamenilor au fost subliniate și în programul prezentat de brigada artistică de agitație, program care, prin conținut și formă de exprimare, a întregit în mod fericit nuanța profund educativă a dezbaterilor care au avut loc. In ansamblul ei însă ,acțiunea, din dezbaterile căreia am consemnat aici doar cîteva aspecte, s-a înscris, așa cum aprecia în încheiere tovarășul Ioan Moceanu, membru al biroului Comitetului județean de partid, șeful secției de propagandă, cu bune rezultate în ansamblul măsurilor luate de Comitetul comunal de partid pe linia educării oamenilor, a stimulării aportului lor la dezvoltarea continuă, materială și spirituală, a comunei în care trăiesc și muncesc. Ioan CENARU, activist al Comitetului județean Alba al P.C R. Gheorghe CALIN „CU CINE SE MÎNDREȘTE SATUL ?“