Unirea, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)
1973-06-08 / nr. 1644
I ANUL VI, NR. 16441 VINERI, 8 IUNIE 1973: 4 PAGINI, 30 BANI în dezbaterea plenarei Comitetului comunal de partid Teiuș EXECUTAREA INI BUNI CONDITIUNII A TUTURROR LUCRURILOR AGRICOLE Ieri, activul de partid din comuna Teiuș a analizat, în cadrul unei plenare, modul în care organele și organizațiile de partid, Consiliul popular comunal și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție din Teiuș și Căpud s-au preocupat de inițierea unor acțiuni menite să asigure executarea în condiții optime și de calitate a lucrărilor agricole de sezon, îndeosebi de întreținerea culturilor, precum și de pregătirea, sub toate aspectele, a campaniei agricole de vară. șur La plenară a participat tovarăGeorge Homoștean, primsecretar al Comitetului județean Alba al PC.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul dezbaterilor care au avut loc s-a făcut o analiză exigentă asupra modului în organele locale de partid și care de stat, organizațiile de partid din cele două C.A.P.-uri și secția de mecanizare care deservește unitățile respective, precum și consiliile de conducere au acționat pentru mobilizarea masivă a comuniștilor, a tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. In dezbateri vorbitorii au subliniat atît rezultatele bune obținute în această privință cit și direcțiile în care va trebui acționat în continuare pentru asigurarea succesului lucrărilor în toate sectoarele de activitate. Astfel,la C.A.P. Teiuș s-a încheiat prașila a doua pe întreaga suprafață (70 ha.) cultivată cu sfeclă de zahăr, iar la porumb s-a început prașila a doua, lucrare efectuată pe mai mult de 50 ha. S-au efectuat, de asemenea, lucrările necesare pe cele 35 ha. cultivate cu tutun. O atenție deosebită s-a acordat în dezbateri și problemelor legate de recoltatul furajelor, evidențiindu-se faptul că numai la C.A.P. Teiuș au fost recoltate și însilozate pînă în prezent peste 400 tone secară masă verde, trifoi și lucernă. Referitor la pregătirea campaniei agricole de vară în dezbateri s-a relevat printre altele, că, în perioada în care timpul nu a permis efectuarea lucrărilor din cîmp, cooperatorii au participat la amenajarea și dezinfectarea spațiilor în care va fi depozitată noua recoltă. Totodată s-a insistat asupra necesității intensificării reparațiilor la mașinile care vor lucra în campania de vară, în acest sens fiind făcute mai multe propuneri. Plenara a adoptat apoi un plan de măsuri. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul George Homoștean. Apreciind rezultatele obținute pînă în prezent în efectuarea lucrărilor de întreținere precum din celelalte sectoare de activișitate în agricultura comunei, vorbitorul a subliniat sarcinile imediate ce stau în fața Comitetului comunal de partid și a Consiliului popular a organizațiilor de partid și comuniștilor, a tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor de aici. Tovarășul George Homoștean, a arătat că în următoarele două-trei zile trebuie să fie intensificat ritmul lucrărilor în așa fel incit să se asigure încheierea lucrărilor de întreținere a culturilor aferente acestei perioade, un accent deosebit punîndu-se pe cele din legumicultura și de la cultura tutunului. Referindu-se apoi la lucrările de recoltare a furajelor, vorbitorul a relevat necesitatea executării lor operative și a valorificării tuturor terenurilor de pe care se poate obține un surplus de furaje. Tovarășul George Homoștean s-a referit apoi la atenția pe care factorii răspunzători de la nivelul comunei trebuie să o acorde executării unor lucrări de îmbunătățiri funciare, de îndiguiri și combatere a excesului de umiditate și a dat prețioase indicații în legătură cu pregătirea și desfășurarea în bune condițiuni a campaniei agricole de vară. adrian Oțoiu, membru în biroul Comitetului comunal de partid Teiuș I.M.M.N. Zlatna. Instalații pentru desprățuitul gazelor din secția metalurgică. I BUCORIA DE A IUDAICI! ! Constructorii de la Șantierul 1 al I.J.C.M.-ului Alba pregătesc în cinstea lui 23 August realizări de bulevardul Transilvaniei seamă: din cartierul „Cetate" al orașului Alba Iulia va fi întregit cu încă două blocuri cuprinzînd noi spații de locuit și comerciale. Printre cei de-aici, care, prin munca și entuziasmul lor de zi cu zi, fac posibile aceste succese, se numără și maistrul constructor Ilie Anghelin, sau cum îi mai spun mulți pe șantier „nea Anghelini". — Șeful de lot, tovarășul Florin Man«i, l-a recomandat ca pe unul din cei mai buni meșteri ai șantierului- Sînteți recunoscut aici pentru competența dv. profesională, dar mai ales pentru „pedagogia" dv. deosebită, pentru armonia pe care ați realizat-o în colectivul de muncă. Care sînt „secretele" acestor reușite în muncă și, în cu oamenii pe care-i relațiile îndrumați? — De fapt, ele se îmbină, se condiționează reciproc. Iar de văzut se văd în rezultatele obținute în muncă. Care sunt „secretele"? Nu cred că sunt așa de secrete... Toți constructorii le știu, sau ar trebui să le știe. Două, cred, sînt mai importante. In primul rînd, organizarea locului de muncă. Pentru că aici se ivește „durerea", de cele mai multe ori. Ca să știe oamenii ce au de făcut, în fiecare seară, după terminarea zilei de lucru, •'••••'n cîte o scurtă consfătuire , șefii de echipe. Se discută sarcinile de a doua zi, în amănunt, la formații de lucru de 4-5 oameni, așa că dimineața fiecare muncitor își cunoaște precis sarcinile. Tot la acest prim „secret" intră și aprovizionarea cu materiale. Al doilea „secret" ar fi relațiile existente între oamenii colectivului nostru de muncă. Trebuie să respecți omul și să-l ajuți. Nimic mai mult decit atît. Dacă îl respecți și îl OAMENI ȘI CONȘTIINȚE IN ACȚIUNE ajuți, omul te simte aproape și-ți răspunde la fel. — Lucrați de multă vreme pe șantiere, meștere? — Cam de demult ... Se împlinesc, acum în '73, exact douăzeci de ani de cînd am apucat pe șantier. Mă gîndesc că acum, ajuns meșter-zidar, m-aș putea și eu mîndri că asta a fost meseria pe care am visat-o de mic .. ■ Dar era în '49. In tară era așa cum era, ruinele războiului, greutăți. Eram un băiat sărac de la țara, mergeam pe cincisprezece, ani cînd am plecat și eu în lume. Mai mulți copii la părinți, nevoi multe. Habar n-aveam de lumea asta. Am început-o, așadar, ca dulgher, la construcții C.F.R. mai mult reparații, eu voiam ziduri serioase, schele „ca la carte". Nu mi-a plăcut. „Te duci „ numai pentru o lună", mi-au spus. Și lună s-a făcut .. . Tîrziu numai, am apucat să fac zidărie ca lumea. — Spuneați că ați ajuns ca meseria de zidar să vă pară cea mai frumoasă. Puteți spune de ce vă place? — Sunt multe lucruri pentru care meseria asta, a zidului mi se pare frumoasă. In primul rînd, e o muncă ce te poate face mulțumit pentru simplul fapt că se vede. Și-apoi un bloc nu e așa, ca o hîrtie, pe care azi o ai, mîine o rupi sau o pierzi, poimîne nu-ți mai trebuie. Un zid, o dată ce l-ai făcut, trăiește dacă se poate spune, umăr la umăr cu tine, stă cu tine în viață, poți să-l arăți la toți, „uite, asta am făcut eu, aici eram în mai, aici în aprilie". Zidul tău trăiește și după ce tu nu mai ești, ai în el ceva sigur care rămîne de tine și după tine. Și apoi mai e încă un lucru minunat în această meserie. A face casă omului. Pentru asta trebuie să ai mină... „Trebuie să ai suflet”, dac-ar fi zis, ar fi fost și mai adevărat încă. Căci acolo unde, ca orice pe lume, zidul crește anevoie, cu trudă, ca t> zi, ca un om, ca o floare, acolo unde neînvins, omul urcă la cer pe cărămizi pentru un alt om, bucuria de a lucra în secetă ori în noroi, pentru a-i face altuia umbră și covor, această bucurie trebuie să o ai mai mult ca oriunde. Pentru meșterul zidar Ilie Anghelin, acesta este, pînă la urmă, „secretul" care adună toate tainele: bucuria de a munci. loan MARINI 1 865 000 LEI PESTE!. PREVEDERI Antrenat în entuziasta întrecere, colectivul Fabricii de industrie locală Abrud raportează însemnate succese în timpul scurs de la începutul anului pînă acum. Astfel, planul la producția globală pe cinci luni a fost depășit cu 1 865 000 lei, iar in producția marfă s-au obținut, la fel, peste prevederi, 1 196 000 lei. Printre muncitorii care și-au adus din plin contribuția la aceste însemnate succese, se numără țesătoarele Elvira Danciu, Olimpia Roșea, Maria F. Băbuț, muncitorii Octavian Șuluț, Gheorghe Vesa, Vasile Nicoară, Ion Ciocan, Narița, Petricele Vasile, Petru de la secția mobilă binale, precum și muncitoarele Leach, Dorica Narița și Salvina Eugenia Avram, de la secția conserve-fructe. Aspect de muncă de la Fabrica „Sebeșul" din Sebeș. niwfi ADUNARE OMACIALA CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 40 DE ANI DE LA CONSTITUIREA COMITETULUI NATIONAL ANTIFASCIST DIN ROMANIA Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la constituirea Comitetului Național Antifascist din România, organizație de masă a cărei activitate se înscrie ca un moment remarcabil în șirul acțiunilor inițiate și conduse de partidul comunist pentru mobilizarea mai largi mase de oameni celor în lupta împotriva fascismului, pentru apărarea democrației și independenței naționale, joi a avut loc la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, o adunare omagială. In prezidiul adunării au luat loc prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, președintele Academiei de științe sociale și politice, Ion Popescu-Puțuri, directorul Institutului de studii istorice și socialpolitice, Nicolae Gumă, președintele Comitetului foștilor luptători antifasciști, Gheorghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.C., Nicolae Matei, secretar al Comitetului municipal de partid București, Ladislau Banyai, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice, acad. nescu-Iași, acad. Petre Constanti- Iorgu Iordan, prof. univ. Tudor Bugnariu, membru corespondent al academiei, Scarlat Calimachi, Matei Socor, Cicerone Teodorescu, Maria Țiulescu, foști membri ai Comitetului Național Antifascist. Au participat reprezentanți ai unor instituții centrale, oameni de artă, știință și cultură, activiști de partid și de stat, oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile bucureștene. Luînd cuvîntul, Petre Constantinescu-Iași a evocat acțiunile întreprinse sub conducerea partidului comunist pentru bararea drumului fascismului în România. Deși în adîncă ilegalitate, partidul a organizat o vastă acțiune pentru crearea unui Comitet Național Antifascist, a unor comitete regionale și locale în toate județele, precum și a unui comitet al tinerilor și al femeilor. In cadrul comitetului, s-a făcut remarcat, prin combativitatea sa revoluționară, prin patriotismul său fierbinte, și tînărul muncitor în vîrstă de 16 ani, Ceaușescu, desemnat de Nicolae conducerea P.C.R. în calitate de reprezentant al tineretului muncitor bucureștean. Vorbitorul s-a referit, în continuare, la marile demonstrații în care masele populare, în frunte cu comuniștii, au dat expresie stării de spirit antifasciste, precum și la o serie de acțiuni la care a participat, atît pe plan intern, cit și extern, alături de alți antifasciști români. La rîndul său, acad. Iorgu Iordan a vorbit despre activitatea antifascistă desfășurată de cadrele universității și studenții din Iași, relevînd o serie de acțiuni la care au participat universitarii ieșeni, solidaritatea lor cu acțiunile pe plan internațional pentru pace, împotriva hitlerismului care amenința libertatea și demnitatea umană. In uriașele eforturi de a risipi negurile sumbre ale anilor 1932- 1933, în ofensiva antirăzboinică și antifascistă declanșată atunci în țara noastră — a subliniat în cuvîntul său Cicerone Teodorescu —, rolul decisiv a aparținut ideilor multiplu directoare și acțiunilor Partidului minuțios organizate ale Comunist Român. E locul să ne amintim — și e în adevăr un fapt cu care ne putem mîndri astăzi —, a continuat acesta, că în însuși centrul activității antifasciste de la primele ei începuturi aflăm o prezență extrem de tînără, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, afirmîndu-și de pe atunci, în numele său, al U.T.C.-ului și al tineretului democratic, viguroasa conștiință muncitorească, elanul și intransigența crezului său militant, fermitatea, limpezimea și dinamismul viziunii sale constant revoluționare. Matei Socor a relevat în cuvîntul său mobilizarea largă a tuturor forțelor progresiste, lupta lor împotriva pericolului fascist. In țara noastră, la această mobilizare, un rol primordial l-a avut partidul comunist, forța politică cea mai înaintată, care a sesizat de la bun început pericolul fascismului. In continuare, vorbitorul s-a referit la rolul presei progresiste în organizarea frontului antifascist, în coordonarea acțiunilor acestuia de demascare și înfierare a fascismului, precum și la acțiunile comitetelor antifasciste ale tineretului, înființarea, acum patruzeci de ani, a Comitetului Național Antifascist din România, din inițiativa Partidului Comunist Român, și activitatea desfășurată de această organizație sub conducerea sa au avut consecințe favorabile deosebite atît pentru lupta poporului român și a naționalităților conlocuitoare pentru democrație, pace și și pentru activitatea socialism, cu partidului însuși — a spus Tudor Bugnariu. El s-a referit apoi la lupta dusă de comuniști și de antifasciști împotriva dictaturii regale, a înfeudării României celui de-al III-lea Reich, împotriva Dictatului de la Viena, a dictaturii militaro-fasciste și a antrenării României în războiul antisovietic, pentru dictaturii antonesciene, răsturnarea pentru izbînda insurecției naționale antifasciste armate, inițiată, organizată și condusă de partidul nostru comunist. Luînd cuvîntul, în încheierea adunării, după ce a amintit scopurile și obiectivele Comitetului, Ion Popescu-Puțuri a relevat făptui că, prin intermediul acestei organizații de masă legale, partidul comunist a reușit să unească în jurul său forțele înaintate ale națiunii noastre în lupta împotriva fascismului, dușmanul cel mai înverșunat al umanității, al progresului, libertății și păcii, al independenței și suveranității popoarelor. Evidențiind larga adeziune la această organizație, el a subliniat faptul că formarea și acțiunile Comitetului Național Antifascist au prilejuit, totodată, evidențierea unor semnificative momente din bogata biografie revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu, care, prin energia și tenacitatea-i cunoscute, prin clarviziunea cu care a desprins primejdiile ce le genera fascismul, s-a impus printr-o activitate susținută în cadrul acestei cuprinzătoare organizații de masă create și îndrumate de Partidul Comunist Român. In continuare, vorbitorul s-a referit la rolul activ jucat de Comitetul National Antifascist în cadrul luptei antifasciste din întreaga lume, la rezultatele fructuoase obținute pe plan intern, care aveau să stea, în anii următori, la temelia activității P.C.R. pentru făurirea frontului popular antifascist, pentru înfăptuirea insurecției naționale din 1944, organizată și condusă august de P.C.R. Timpul scurs de la insurecția de acum aproape trei decenii jalonat în istoria poporului nosatru drumul glorios al unei națiuni, care, stăpînă pe destinele ei și avînd ca far călăuzitor Partidul Comunist Român, a obținut succese răsunătoare în toate domeniile de activitate, cu rezultanta majoră pe care azi o trăim cu toții — edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. ★ O + In aceeași zi, la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România a fost deschisă expoziția omagială „Mișcarea antifascistă din România”. Documentele reunite în expoziție evocă puternicele tradiții ale luptei antifasciste în țara noastră, caracterul ei de masă, eroismul forțelor patriotice progresiste, în frunte cu partidul comunist, care s-au ridicat împotriva fascismului, pentru libertate, democrație și independența patriei. Sunt prezentate, prin intermediul mărturiilor epocii, marile bătălii de clasă ale ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie 1933, conduse de partid, care s-au înscris, printre primele acțiuni antifasciste ale proletariatului internațional. în cadrul expoziției sunt puse în lumină documentele elaborate de partid, care cheamă largi populare să formeze masele un front unic pentru apărarea libertăților democratice, independenței și suveranității naționale, precum și apelul împotriva războiului, semnat de personalități ale vieții cultural-științifice, prin care se înfierau intențiile de agresiune împotriva Uniunii Sovietice. Expoziția înfățișează, în continuare, constituirea, în 1933, la iii, (Continuare în pag. a IV-a). CAND V A VIZITAT ULTIMA DATĂ ECHIPA DE CONTROL OBȘTESC ? In orașul Cîmpeni funcționează 29 de echipe de control obștesc alcătuite din 103 membri. După cum rezultă din actele existente la Consiliul popular orășenesc, ele au fost împărțite astfel ca să poată fi cuprinse toate unitățile economice din oraș. Intr-un interval de circa unsprezece luni de la constituirea lor, au efectuat 180 de controale și, așa după cum am fost informați, observațiilor Și propunerilor făcute și, s-a dat in marea lor majoritate curs, fapt ce a dus la înlăturarea multor deficiente din activitatea unităților. Ceea ce este un lucru bun. Dar așa după cine am putut constata cu prilejul unui raid efectuat în ziua de 24 mai, in orașul respectiv, în activitatea echipelor de control obștesc respective au existat și o seamă de neajunsuri care au permis perpetuarea unor deficiențe, îndeosebi în unități comerciale. Iată însă faptele : însoțiți de tovarășul Ioan Bota, inspector comercial de stat, facem primul popas la magazinul cu articole de menaj. Ora H:40, deci în timpul programului. Ușa eră închisă. Gestionara. Ana Giurgiu, împreună cu vînzătoarea, primea marfă. — De ce în timpul programului ? — Acum am primit marfa, ne răspunde gestionara. Camionul a venit fără însoțitorii care au sarcina să-l descarce așa că a trebuit să închid unitatea. Stau cu banii în mină ca să plătesc, din propriul buzunar, două ajutoare ocazionale. Numai noi două nu am fi răzbit să descărcăm marfa. — Unde sunt oamenii pentru descărcarea mărfii?, plătiți îl întrebăm pe Dumitru Petruța,șoferul autocamionului. — Nu știu. Probabil că au fost trimiși în altă parte. — întotdeauna plecați la drum fără ajutoare? — Aproape întotdeauna. Solicităm registrul de îndrumare și control al echipelor de control obștesc. Ultima consemnare este făcută în data de 29 ianuarie a.c. Unitatea a mai fost vizitată o dată în acest an, la începutul lunii ianuarie. — Din 29 ianuarie v-a mai vizitat vreo echipă? — Nu, nici una, ne răspunde gestionara. Ne uităm la registrul unde sunt notate controalele inspectorului comercial de stat. Acolo, ultimul control purta data de 9 mai a.c. Printre altele s-a constatat că nu sunt afișate prețurile la mărfuri, înseamnă că n-ar fi fost de prisos vizitele echipelor, că observațiile lor ar fi fost necesare-Și la magazinul cultural-sportiv a trebuit să facem apel la memoria gestionarului Valeriu Corcheș și a vînzătoarei, ca să aflăm dacă anul acesta le-a trecut pragul vreo echipă. In registru, ultima vizită poartă data de 9 noiembrie 1972. Cu un mic efort aflăm că a trecut pe acolo o echipă, „parcă prin 21 mai, fiindcă membrii ei aveau de făcut ceva cumpărături la magazin". Vizităm și două chioșcuri de legume și fructe. In registrul, de la chioșcul nr. 3, aflat în piață, sunt consemnate două controale: din 26 ianuarie și 20 februarie a c. Gestionara, Doina Scrob, și-a amintit că unitatea a mai fost controlată, parcă, și pe la sfârșitul lunii aprilie. Cele două procese verbale sînt semnate de Ioan Orlea și Gheorghe Nicoară, ambii merceologi în cadrul CL-F. Cîmpeni. Fiecare a efectuat cîte un control și n-a fost însoțit de un alt membru al echipei. Socotim că nu este bun procedeul ca un singur salariat al unității să controleze colectivele aflate în subordine. Nici la acest chioșc și nici la celălalt, unde este gestionară Letiția Nicoară, n-am găsit răspunsurile pe care trebuia să le dea conducerea C.L.F. Controlul efectuat în 23 martie a.c. (ultimul înregistrat) făcea următoarele observații : cartofii nu aveau calitatea cerută, la biscuiți era depășit termenul pentru punerea lor în vînzare, halatul vînzătoarei nu era curat, lipsea firma. Ni s-a spus că tovarășul Gheorghe Negru, șeful C-L-F., trece pe la chioșcuri și-și notează observațiile, dar nu răspunde pînă nu a luat toate măsurile pentru remedierea fiecărei deficiențe menționate. Am fi lăudat această scrupulozitate, dacă am fi găsit răspunsurile la niște controale de acum vechi. Am pus întrebarea: gestionarii prezintă conducerii procesele verbale? La centrul de pîine nr. 2, vînzătoarea, Laura Șipuș, ne-a răspuns cu o sinceritate dezarmantă : „Gestionarii nu arată procesele verbale conducerii cooperativei de consum". De ce? La această unitate, condusă de Sabina Bendea, toate merg bine? Controalele lucrurile obștești din 24 februarie și 11 mai, controlul din 22 mai, făcut de inspectorul comercial, dovedesc că aici persistă o serie de neajunsuri : notele de comandă nu sunt înaintate fabricii de pîine zilnic cu 24 de ore înainte de a se trimite marfa, fie că vii dimineața, fie că vii la prînz, lipsesc anumite sortimente de produse de panificație, nu se păstrează curățenia ș.a. Gestionara Letiția Șenilă, de la centrul de produse lactate, a fost sancționată, cu prilejul unui control efectuat în ziua de 21 martie, de către Ioan Bota, inspector comercial de stat și I. Arendașu, din partea Inspectoratului sanitar, pentru că nu prezintă conducerii cooperației de consum procesele verbale. Rezultatul? Ii arătăm tovarășului Gheorghe Șușa, președintele cooperativei de consum din Cîmpeni, un proces verbal din 5 aprilie: — L-ați citit? — Nu. Dacă mi-ar fi fost adus, aș fi răspuns imediat. Nicolae Danciu, gestionar la bufetul „Moțul" (am scris gestionar, deși a insistat că nu este, fiind doar „gestionar onorific"), era gata să jure, pentru a ne convinge, că a arătat registrul tovarășului președinte chiar în dimineața asta". Tovarășul Șușa ne-a răspuns categoric: „nu este adevărat". Și deficiențe sînt la această unitate- Amintim doar nerespectarea regulilor de cîtevaină, mica grădină de vară igiena este amenajată, nu este folosită vitrina frigorifică de la bar, lipsesc preparatele proprii ș.a. Registrul de control obștesc de la restaurantul nr. 1 nu l-am putut vedea. Tovarășul Iosif Trifa, responsabilul restaurantului, era plecat și registrul se afla închis. Dacă în locul nostru ar fi venit o echipă de control obștesc?. Oricîtă răbdare am avut, așteptînd ca asistenta de la farmacia nr. 45, împreună cu casiera, să caute registrul, de control obștesc, tot nu l-am putut vedea. In absența tovarășului Miron Popa, farmacistul-șef, nimeni nu știe unde se află registrul. Din rindurile de mai sus se poate vedea care sunt neajunsurile constatate de noi în cîteva din unitățile orașului Cîmpeni. Tovarășul Nicolae Gligor, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Cîmpeni, ne-a vorbit despre o reorganizare a echipelor și o reinstruire a lor, măsuri ce vor fi întreprinse în următoarele zile. Sunt măsuri necesare și socotim că roadele lor nu se vor lăsa așteptate. Constantin DELEANU — Pe urmele echipelor de control obștesc din orașul Cîmpeni —