Unirea, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)

1973-06-10 / nr. 1646

ANUL VI, NR. 1646 DUMINICA, 10 IUNIE 1973 4 PAGINI, 30 BANI SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, a avut loc, la Alba Iulia, sesiunea Consiliului popular ju­dețean. La sesiune au participat secretarii și membri ai biroului Comitetului județean Alba al P.C.R., deputații Marii Adunări Naționale de pe raza județului, președinți și vicepreședinți ai­­ co­mitetelor executive ale consiliilor populare municipal și orășenești, primarii comunelor din județ, ca­dre cu munci de răspundere în aparatul Consiliului popular ju­dețean și al unităților subordona­te, lucrători ai Inspectoratului ju­dețean al Ministerului de Inter­ne, ai Procuraturii județene și ai Tribunalului județean. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarășul George Homoștean, prim-secretar al Co­mitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. După adoptarea în unanimitate a ordinei de zi, s-a trecut la dez­baterile de la primul punct, dîn­­du-i-se cuvîntul tovarășului co­lonel Dumitru Dumitrescu, in­spectorul șef al Inspectoratului județean al Ministerului de In­terne, care a prezentat Raportul privind măsurile luate pentru prevenirea și combaterea infrac­țiunilor contra avutului obștesc, a proprietății personale și asigu­rarea ordinii publice. S-a prezen­tat, de asemenea, proiectul de hotărîre, care a fost avizat de comisia permanentă juridică și administrației locale de stat a Consiliului popular județean. Pe marginea acestor materiale au luat cuvîntul tovarășii: Ioan Retegan, procurorul șef al Procu­raturii județene, Ioan Bolea, secretarul Comitetului comunal de partid Meteș, primarul comu­nei, Horea Iancu, prim-vicepre­­ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al munici­piului Alba Iulia, Gheorghe Cri­­șan, președintele Uniunii județe­ne a C.A.P., loan Muntean, secre­tarul Comitetului comunal de partid Teiuș, primarul comunei, maior loan Giurgiu, șeful Miliției orașului Cîmpeni, Ioan Voina, directorul Direcției comerciale județene, căpitan Adrian Mate­­șoiu, șeful Miliției municipiului Alba Iulia, Alexandru Duca, secre­tarul Comitetului comunal de partid Galda, primarul comunei, Mihail Ciorobîtcă, președintele Tribunalului județean, Petru Itu, vicepreședinte al Uniunii județe­ne a cooperativelor de­­ consum, plutonier-adjutant Matei Chirilă, șeful Postului de miliție Săliștea, Gheorghe Crăciun, șeful Inspecto­ratului silvic Alba, Aurel Costea, vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al­ Consiliului popular ju­dețean, Titu Bogdan, inspectorul general al Inspectoratului școlar județean. In încheierea dezbaterilor de la primul punct al ordinei de zi a luat cuvîntul tovarășul George Homoștean. Vorbitorul a subliniat că, în ur­ma unei permanente activități po­litico-educative desfășurată de organizațiile de partid, consiliile populare­ și organizațiile de masă, numărul infracțiunilor și cel al în­călcării regulilor de conviețuire socială a scăzut simțitor în judej­­ul nostru. Se constată o continuă creștere a răspunderii față de avu­tul obștesc, a preocupării pentru dezvoltarea și apărarea lui. Rezultatele de pînă acum ne arată că este necesar ca și în vi­itor , să se desfășoare, peste tot, în orașe, în întreprinderi, în fie­care comună și sat, în unitățile socialiste din agricultură o susți­nută muncă de educare a oameni­lor, de popularizare a legilor sta­tului. In acțiunile ce se organi­zează în acest scop vor trebui să fie antrenate, în mai mare măsu­ră, de către organizațiile de partid, atît consiliile populare, fiecare deputat în parte, cit și organi­zațiile de sindicat, ale U.T.C., con­siliile Frontului Unității Socialis­tă, Asociația juriștilor. Organiza­țiile de partid din C.A.P. trebuie să se­ ocupe în mai mare măsură de popularizarea legilor, să des­fășoare o temeinică muncă poli­­tico-educativă, pentru țăranilor cooperatori în educarea spiritul legalității noastre socialiste, al grijii și răspunderii față de avu­tul obștesc. Apreciind aportul deosebit pe care oamenii muncii din județul nostru și l-au adus la descoperi­rea unor infracțiuni și a unor in­fractori, la recuperarea pagube­lor, la crearea unei opinii de ma­să necruțătoare împotriva acelor care încalcă legislația noastră so­cialistă, tovarășul George Homoștean a arătat că este ne­cesar să fie dezvoltată și în con­tinuare o puternică opinie de masă împotriva tuturor fenomene­lor negative, cum sunt: tendința de agonisire de bunuri fără mun­că, abuzurile de orice fel, însuși­rea de venituri pe căi ilicite, sus­tragerile din avutul obștesc, trân­dăvia și disprețul față de muncă, lipsa de răspundere față de avu­tul obștesc, încălcarea regulilor de conviețuire socială etc. Referindu-se la activitatea or­ganelor de miliție, vorbitorul arătat că ele au obținut rezultate­­ deosebite în acțiunea de preve­nire și combatere a infracțiunii de orice fel. Aceasta nu înseamnă însă, că în munca lor nu mai exis­tă și unele deficiențe. Este de da­toria organizațiilor de partid mu­nicipală, orășenești și comunale și a consiliilor populare de a le a­­juta să înlăture lipsurile ce i se semnalează și să-și­­ îmbunătă­țească simțitor activitatea. In încheiere, vorbitorul și-a ex­primat convingerea că factorii ca­re răspund de activitatea de pre­venire și combatere a infracțiuni­lor vor reuși ca, pe baza unei mai bune conlucrări, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, să obțină noi și noi suc­cese în munca ce o desfășoară. ~k După încheierea dezbaterilor, sesiunea a adoptat, în unanimita­te, pe articole, proiectul de ho­tărîre propus. La cel de-al doilea punct al or­dinei de zi, sesiunea a ascultat in­formarea prezentată de tovarășul Mihăilă Drăghici, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, privind Realizarea sarcinilor reieșite din hotărîrile nr. 1 și 2 din 1973, pri­vind adoptarea planului econo­miei în profil teritorial și a bu­getului local. La punctul trei al ordinei de zi, tovarășul Aurel Costea, vicepre­ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a prezentat informarea Cu privire la realizarea obiectivelor social­­culturale și a planului de electrifi­cări în mediul rural. La punctul patru al ordinei de zi au fost votate pe articole adoptate în unanimitate Proiecte­și­le de hotărîre pentru stabilirea și sancționarea unor contravenții în domeniul gospodăririi și adminis­trării localităților și a drumurilor locale, precum și stabilirea și sancționarea contravențiilor cu privire la întreținerea și folosirea fondului locativ de stat, a planta­țiilor, parcurilor, menținerea li­niștii publice, ocrotirea sănătății, menținerea esteticii localităților și transportul in comun pe cu­prinsul acestora. La punctul cinci, sesiunea adoptat, în unanimitate, Proiectul a de hotărire privind ratificarea de­ciziilor adoptate de executiv al Consiliului Comitetul popular județean. La punctul șase al ordinei de zi a fost adoptat, în unanimitate, Proiectul de hotărîre privind re­vocarea unui judecător de la Ju­decătoria Alba Iulia, iar la punc­tul șapte al ordinei de zi a fost adoptat în unanimitate. Proiectul de hotărîre pentru delegarea vi­cepreședintelui Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al comunei Cenade, înainte de a se supune la vot, sesiunea a ascultat rapoartele Co­misiei permanente juridică și administrației de stat privind avi­n­zarea prealabilă a fiecărui pro­iect de hotărîre în parte, precum și propunerea de adoptare a lui. Sesiunea a adoptat, de asemenea, la punctul opt al ordinei de zi, programul de activitate al comi­siilor permanente ale Consiliului popular județean pe semestrul II a.c. La ultimul punct al ordinei de zi, sesiunea a revocat, prin vot secret, din funcția de membru al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean pe tovarășul Valentin­ Guță, și a ales, prin vot secret, pe tovarășii Gheorghe Crăciun și Ioan Păcurar, ca membri ai Comitetului executiv. Ș000000000000000000S0*3883888888888888888888888338(S Vedere parțiali? din noua arhitectură a cartierului „Cetate din Alba Iulia. Vizita unui activist al P.C.U.S., in județul nostru In aceste zile se afla într-o vizită în județul nostru tovară­șul dr. ing. Mihail Gheorghevici Galkin, activist al C.C. al P.C.U.S. In timpul șederii în ju­deț, oaspetele a ținut, în muni­cipiul Alba Iulia și orașul Blaj, expuneri pe tema : „Politica P.C.U.S. de accelerare a pro­gresului științific și tehnic". Oaspetele a vizitat Fabrica de porțelan, Liceul .,Horia, Cloșca și Crișan", Muzeul de istorie și Biblioteca documentară din Alba Iulia, Muzeul de istorie, biblioteca documentară „Timo­­tei Cipariu" și grupul sculptu­ral de pe Cîmpia Libertății din orașul Blaj, precum și întreprin­derea agricolă de stat Jidvei. Tovarășul dr. ing. Mihail Gheorghevici Galkin a fost pri­mit de tovarășul George Homoș­tean, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Alba al P.C.R., președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. URGENTAȚI LUCRĂRILE DE ÎNTRE­ȚINERE A CULTURILOR­ Favorizate de ploile căzute de temperatura ridicată din ulti­mi­mele zile,­ culturile se prezintă în­­tr-o stare de vegetație bună, pro­mițând producții medii sporite la hectar. Salvarea la timp a plan­telor de buruieni, care se înmul­țesc și se dezvoltă odată cu ele, devine, așadar, imperativul nr. 1 al muncii pe ogoare. Cum se a­­chită țăranii cooperatori, mecani­zatorii de această importantă sar­cină? In general, se poate spune că, acolo unde organizațiile de partid, consiliile de conducere se preocupă îndeaproape de organi­zarea temeinică a activității în cîmp, de mobilizarea oamenilor, lucrările de întreținere a culturi­lor se desfășoară într-un ritm sus­ținut. In cooperativele agricole din Ciumbrud, Noșlac, Galda de Jos, Daia Română, Lopadea Nouă, Unirea, Cisteiul de Mureș, Beța și altele s-au executat cîte două prașile manuale la sfecla de za­hăr și cartofi, iar prima prașilă la porumb este destul de avansa­tă. Pe lîngă alte­­ acțiuni curente — și nu sînt deloc­ puține acestea în actuala perioadă, — bunii gospo­dari găsesc suficient timp și pen­tru prășitul culturilor. Avansul de cîteva zile cîștigat de coope­ratorii din unitățile amintite mai sus la lucrările de întreținere va însemna un plus de recoltă, care le va răsplăti, la toamnă, efortu­rile de acum. Nu suntem­ deloc bucuroși de excepții — ele mic­­șorînd realizările pe județ — dar, de vreme ce există, le vom amin­ti aici. Unele cooperative agrico­le de producție, cu condiții ase­mănătoare cu cele ale fruntașilor, sînt mult întîrziate cu lucrările de întreținere, mai ales la porumb. Din astfel de categorie fac parte: C.A.P. Doștat, Cunța, Lunca Mu­reșului, Ocnișoara, Biia, Tăuni, Sîncel, Cenade, Cergău, Rădești, Cetatea de Baltă, Ciuguzel, unde zeci și sute de hectare însămința­­te cu porumb sunt inundate de buruieni. Se invocă destule mo­tive, se caută justificări, se face orice, numai ceea ce trebuie nu. Or, a căuta scuze în pună mîna pe sapă se loc să se cheamă, oricum, numai spirit gospodăresc nu! Am face o invitație consi­liilor de conducere din unitățile rămase în urmă cu lucrarea res­pectivă să se mai uite și în o­­grada vecinilor, să vadă cum pro­cedează alții de reușesc să men­țină lanurile curate de buruieni. Va trebui ca organizațiile de partid, consiliile populare, țăra­nii cooperatori care dovedesc hărnicie să facă opinie de masă împotriva acelora care se odih­nesc la umbra deasă, lăsîndu-și porțiile de teren nelucrate. Fiind­că se mai întîlnesc pe ogoarele multor unități destule fîșii ale neglijenței pe care mohorul, ra­­pița, pălămida, volbura tind să în­locuiască complet plantele de porumb, sfeclă, cartofi. Timpul care a mai rămas pînă la începe­rea campaniei de seceriș va tre­bui folosit cu intensitate maximă la întreținerea culturilor. Pentru ca producția să fie cea care se scontează sînt necesare cel puțin 3-4 prașile manuale. Și cu cit a­­cestea se execută mai repede, cu atît mai bine, Gh. BERCEA CRONICĂ Prin Decret al Consiliului Socialiste România în Finlan­de Stat, tovarășul Constantin­da, în locul tovarășului Mir-Vlad a fost numit în calitatea cea Bârlănescu, care a fost de ambasador extraordinar și rechemat în centrala Ministe­­rulenipotențiar al Republicii rului Afacerilor Externe. IITILNTO TOVARAșmm DOW CEAUȘESCU CE mmicram n comun impun a II­BISIMII AmiSIIUl­­ PLASTICI, CE PRINJUL VIZITĂRII IXI­ t­ZUIt­ „125 DJ MI­BI­IA REVOLUTIA DIN 1848 IN ROMANIA“ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles" din Capitală, expo­ziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România”. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pic­torii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat stea­gul mișcării revoluționare pa­șoptiste, luptînd, cu inimile în­flăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și in­dependența națiunii române. La vernisaj au luat parte to­varășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Maxim Ber­­ghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Leonte Răutu, Gheorghe Popescu, Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Va­sile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R­, miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziției, secretarul gene­ral al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de o­­noare al Uniunii artiștilor plas­tici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U­ A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinței lor naționale proble­mele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie pre­zenți la această festivitate. Ei au făcut- o călduroasă și însu­flețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, ei primîndu­­și satisfacția pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, sînt invitați să viziteze expoziția, care are drept „mot­to" cuvintele pline de semnifi­cație rostite de secretarul ge­neral al partidului la recenta a­­dunare populară de la Iași: „Săr­bătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Țările Române, cel mai înalt o­­magiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru li­bertate națională, pentru unita­tea și progresul patriei este de a ne angaja cu toții să muncim cu toată energia și priceperea pentru înfăptuirea politicii inter­ne și externe a partidului și sta­tului, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvolta­te în România". De o parte și de alta a pa­noului unde este înscris citatul, se află, într-o simbolică alătura­re, un grup sculptural reprezen­­tînd mai mulți revoluționari pa­șoptiști și un bust, realizat în bronz, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sunt parcurse sălile expoziției, care reunește circa 300 de lu­crări, selecționate din cele peste 1­000 prezentate juriului. Numă­rul mare al exponatelor, valoa­rea lor artistică și educativă, te­matica bogată ilustrează reve­lator largul și viul ecou pe care aniversarea Revoluției de la 1848 l-a găsit în inima și­­ conștiința artiștilor din toate generațiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — care cinstesc memorabilul eveniment, una din paginile cele­ mai mișcătoare și înălțătoare ale istoriei noastre, izvor de generoasă aspirație. Așa cum o atestă aceste noi opere ale lor, ei duc mai departe tra­diția artei noastre plastice în o­­glindirea principalelor momente din trecutul de luptă eroic al po­porului român, tradiție strălucit reprezentată, în zilele fierbinți ale lui '48, de creatori patrioți ca Ion Negulici, I.D. Rosenthal. (Continuare în pag. a IV-a). Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CE Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sîn­­teți la sfîrșitul lucrărilor con­ferinței prin a vă adresa sa­lutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele perso­nal, pentru încheierea cu succes a Conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschide­rea conferinței. Nu am avut a­­ceastă posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîl­­nim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am proce­dat în felul acesta, deoarece, vi­­zitînd expoziția, am putut că­păta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți reali­za atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente im­portante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres­­ și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre ex­poziție este buna. Sunt înfăți­șate, prin imagini variate, mo­mente importante, în stiluri deo­sebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expozi­ției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu­­se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Con­gresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aici, să ex­prim preferințele mele. Pot spu­ne însă că, în general, atît ca orientare, cit și ca expresie ar­tistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au­ contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expo­ziția pe care am văzut-o tot aici, cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoastră ,și al deschiderii acestei minunate ex­poziții, pentru a-mi exprima do­rința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului de a vedea noi opere de popor, înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria lup­tei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în a­­ceste zile 25 de ani de la na­ționalizare. Desigur, zile nu se mai poate în cîteva face ni­mic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest­e­(Continuare în pag. a IV-a) 25 de ani de la naționalizarea principalelor mijloace de producție Un sfert de veac al ascensiunii și a­­f­irmării puterii noastre economice La 11 iunie a.c., se împlinește un sfert de veac de la actul re­voluționar al naționalizării prin­cipalelor mijloace de producție, înfăptuit de puterea populară sub conducerea Partidului Co­munist Român. Partidului nostru îi revine me­ritul de a fi fundamentat nece­sitatea acestui act revoluționar, el situîndu-se cu fermitate in fruntea maselor populare, trans­­punînd în practică una din legi­tățile generale ale dezvoltării societății — naționalizarea. Pre­luarea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alian­ță cu țărănimea muncitoare a creat posibilitatea trecerii prin­cipalelor mijloace de producție în mîna poporului, a permis în­făptuirea unei ample opere de construire a societății socialis­te. După naționalizare, proprie­tatea capitalistă a fost lichidată în proporții însemnate, incit la sfîrșitul anului 1948, 85 la sută din industrie era constituită din sectorul socialist. Totodată, co­merțul exterior, o bună parte din cel Interior, căile de comu­nicație etc., erau deja in proprie­tate socialistă. Acest însemnat act revoluționar a fost urmat în mod firesc de organizarea con­ducerii și planificării economiei naționale, de dezvoltarea pe o scară mereu mai înaltă a pro­ducției socialiste. Realizările obținute de poporul nostru sub conducerea partidu­lui în cei 25 de ani, care s-au scurs de la naționalizare, în toate domeniile: economic, po­litic și social-cultural — au o semnificație și mai adîncă dacă avem în vedere de unde s-a por­nit — nivelul scăzut de dezvol­tare al forțelor de producție, o dezvoltare neechilibrată a diferi­telor zone ale țării, o agricul­tură înapoiată și un nivel de trai scăzut. Dezvoltarea planificată a eco­nomiei naționale, conducerea cu fermitate și înțelepciune a am­plului și complexului proces de transformare pe baze socialiste a țării, au condus la obținerea unor rezultate de prestigiu, cu­noscute și apreciate astăzi în numeroase țări ale lumii. S-a redus și se reduce în mod sub­stanțial decalajul care ne mai separă de țările puternic indus­trializate. Imensului efort al poporului nostru de edificare a societății socialiste i s-au asociat, în acești 25 de ani, și oamenii muncii de pe cuprinsul județului Alba. Rod al politicii partidului de dez­voltare armonioasă a tuturor zo­nelor patriei, de valorificare cît mai deplină a resurselor și materiale de pe întreg umane cu­prinsul țării, județul nostru a be­neficiat de un volum însemnat de investiții. Profundele mutații care s-au petrecut în meniile de activitate ale toate­le­jude­țului nostru — apariția pe harta sa în această scurtă perioadă istorică a mii de apartamente, a altor sute de construcții so­­cial-culturale, ridicarea nivelu­lui de trai material și spiritual al locuitorilor acestor meleaguri — sunt legate indisolubil de ac­tul istoric petrecut acum un sfert de veac. IN PAGINA A III-A VA PROPUNEM O RETROSPECTIVA A ACESTUI PATRAR DE VEAC CARE A GENERAT PROFUNDE MUTATII IN VIAȚA ECONOMICA A JUDEȚULUI ALBA.

Next