Universul, aprilie 1885 (Anul 2, nr. 195-205)
1885-04-17 / nr. 195
6 ZB^ISTI T.NT TOA1A TÉRA MERCURI, 17 APRILIE 1986 ANUL IT. No—105. I’e an: In tota România lei 13. 6 luni: „ „ „ 9 ■ 1 Inna. . . 1.50 • Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚ NI». 8. BUCURESCI. ABONAMENTE: lnstațiuni ți reclame 2 lei linia Anunciurî pe pagina 4-a tip bani linia. Scrisori nestaurate «8 refuse. Articole nepublicate nu mo mapnăză. Bivulesci, 14 Aprilie 1885. Câtre partida liberală Din nod facem apel la liberalii români. In afară de schimbarea la guvern a partidelor impusă de împregiurări extraordinare, este un fapt constant că partidele au cădut totdeauna din cauza uzărilor. O dată la cârmă, fiecare partid a fost nevoită chiar de la început să facă compromis cu ea însăși , cea ce, în ‘țiune, avea o față, un guvern lua altăia. Apoi, după o aplicare mai mult sau mai puțin sinceră, mai mult sau mai puțin largă a ciuntit și programi v, fîn care partida se oprea pe loc, ca și cum organismul social ar fi apus la deplina desvoltare, ca și cum orizontul ar fi fost închis pentru totdeauna. Asta e principala cauză care a făcut ca partidele cele mai puternice să cadă, în mijlocul unor frământări vătămătorre pentru toți.Observațiunile de mai sus se aplică în întregime patidei liberale române. După ce, în oposițiune, ea a avansat promisiuni prea mari, venită la putere ea fu silită să încheie un compromis cu ea însăși. Űovadíp avem tarifele vamale cu Austro-Ungaria și existența monopolurilor. Afară de acesta, programa cu care veni ea la putere, nici nu este o programă în adevăratul înțeles al curentului, ci un simplu manifest electoral al coalițiunii de la Mazarpașa. Ca tote manifestele, el e general, «nu are alt fond real decât legământul că relele organizațiuni sau ale administrațiunii vor fi curmate. Atât de adeverat e ceea ce afirmăm noi, încât astăzi, după nouă ani, o coalițiunea conservatóre ar putea forte bine să copieze așa numita programă de la Mazar și s’o subscrie fără nu i observă. Daca actul de la Mazar pașa ar fi o programă, înțelege oricine că asemenea lucru nu s’ar putea face. Un manifest electoral constată răul și promite ndreptate; o programă arată chipul cum fiecare rél va fi înlăturat, cum fiecare gol va fi umplut. Diferința, cum se pare vedea e forte mare. La 1876, în împregiurările de atunci, era imposibil obosițiunei să facă o programă; în o asemenea lucrare, diferitele elemente politice coafisate de sicur că nu s’ar fi înțeles, pe când ele se ințelegeau perfect asupra trebuinței imperiase d’a se răsturna guvernul conservator. Dar, ceea ce trecea la 1876, nu mai póte trece acum; sunt nouă ani, de când Rmânia e guvernată pe baza unui manifest electoral, anomalie monstruosa de care oricine trebue să se sperie. Până la 1881 era încă posibil acesta, din causa împregiuirilor; de atunci însă, lipsa unei programe positive ne a făcut să asistăm la o vecînică șovăire, adânc dărâmătore desvoltării unui popor tîner ca poporul Român. Și cu cât trece mai mul!mp, cu atât mai mult se simte lipsa cu ogramă a partidei guvernante. Iată de ce, îngrijiți pentru viitorul tren; am cerut acum căteva țjile liber lor do +óte nuanțele <ie «io îniiune, picute, să se înțelegă asupra unei programe d’acțiune. Repetăm aici cererea nostrjl și din noi simțim că îmârșirarea aducă mari pierderi causei liberalismului. Suntem prea mici, suntem prea tineri pe arena politică pentru a lua noi inițiativa, sunt alții mai bătrâni însă, omenii cu trecut în acesta țară, cu un capitel mare de mari fapte și lupte, cărora inițiativa le revine de drept. Acestora ne adresam și lor le supunem a nostră cerere . DIN PARIS (Corespondența a Universului f11 Apri Harr Noul minister nu e norocit. Abia s'a suit la putere Brisson și deja are complicațiuni cu grupurile pe care el vroia să le concentreze; la rendul séd Feycinet are să se ocupe de afacerea farului Bosphore Egyptien Acesta afacere se cunosce Le Bosphore Egyptien e un fjiar frances fundat la Cair acum vreo câțiva ani ; după ce Enghitera a pus piciorul în Egipt, el ia făcut totdeauna un resboid dârjl. De câtăva vreme Nubar pa,a vroia sâ’l suprime. La 9 ianuarie s. n. publicând fără autorizare o pagină în limba arabă, Nubar pa, a dete un decet car suprima harul. Directorul harului și directorul tipografii unic se tiparea L' Bosphore Égyptien, nu ținură socotela de -%! Recreți, hiarul continuă să apară. Pe câtă vreme consulul general și ministru plenipotențiar al Franciei, domtul Barrère, stete la Cair, Guvernul Redical nu făcu nici un pas ; dar îndată ce Brière plecă la Paris ca să ia parte la lucrările canalului de Suez, Nubar pașa decise să suprime țfiarul cu forța. République Françuise asigură că ceea ce mâniase mai cu deosebire pe Nubar înpotriva țfiarului era destăinuirea făcută de acesta a unui gheș ft pe care Nubar vroia să-l comită. Le Bosphore ar fi spus că Nubar favorisa un proect de înmagazinare a apelor Nilului spre a le distribui agricultorilor în timpul secetei, și că concesia acelor ape avea sa’i aducă un câșcig mare. Indată ce fu prevenit de hotărârea gu Tinului egiptean, Sant-René Taanlier, care conduce la far Consulatul Frandei în lipsa lui Barrère, adresă lui Nabir un protest declarându’l răspunzător de consecințele faptului pe care era sa’l comită și informau lu’l că dăduse ordine ca să se împotrivască la suprimarea Ziarului chiar cu forța. Ea făcu chiar și ceva mai mult; trimise pe cancelarul consulatului și patru ianiceri la tipografia lui Serrière ca să se instaleze acolo. Nici o socotela nu s’a ținut de acest protest. La 6 ore seta i i ziua de 8 Aprilie s. n., o sută de soldați înnarmți cu pusei încărcate, și Conduși de un ofițer engles se presentară la tipografie, în rebuințare violențe cu cancelarul consultului și cu ianicenil, amenințară chir. Să d-“i foc, p.a.sei. încchiseră tipografia. Nu e trebuință să mai spun că în Egipt ca și în tóte debarcaderile Levantului sunt în vigor capitulațiunile acele capitulațiuni ce existau la Tunis mai înnainte de ocuparea franceză. După aceste capitulațiuni numai consulatele d'stelor colonii au tul de jurisdicție supra comnației lor. Informat deci acest incident, gunul frances prin o contra ilegalitați comise. Ministrul de externe, Freycinet, dep șă îndată lui Sain -René Taillandier instanțiuni forte precise, cerându-i sa reclame de la guvernul egiptan redeschiderea tipografiei și destituirea funcționarilor egipteni care sttasera parte la a face« reale la 8 Aprilie s. n. Rétié Tailaudier comunică lui Nubar nota lui Freycinet care se sf.ria astfel: „O măsură spontanee a Guvernului egiptean va putea singură evita nisce complicațiuni grave.“ O săptămână íntrega, Nubar căută amânări, pe urmă ceru pân rea la ei care cum se scie se bucură de suveranitatea asupra Egiptului. Mai alastăieri, la 20 corent s. n., Nubar pașa spuse lui Saint - Réné Tailaudier, ca Porta aprobase acțiunea guvernului egiptean și a ceru o amânare scurtă spre a cunosce și părerea guvrnului englez cu care s’a pus în comunicație. Afacerile scau astfel: Ce va fer venul engel ? Aici se crede că și în ea egipteană, ea și în cea afg'n cele din urmă va ced' Deocamdată în