Universul, aprilie 1885 (Anul 2, nr. 195-205)

1885-04-17 / nr. 195

Henan, trimis guvernului egiptean o notă în care cere o satisfacție imediată. Acum se par inevitabile complicațiunile, însă nu se crede că va fi necesar a se recurge la măsuri coercitive. Țerl la Bursă se răspândise svonal că era vorba nici mai mult, nici mai puțin, decât ca să se bombardeze Alexandria.) * Ații diminăța République Francaise într’un articol asupra acestei afaceri efice, că trebue să se cera o reparație complectă de la Egipt, tocmai pentru ca Eglptera vrea să se amestece și ea. Adăugă că se va avea acesta reparație și sfîrșesce că : „Europei i sa urît de anarhia egipteana !“ * Telegramele generalulu Erière den Tonkin spun că ostilitățile au pretutindeni. rrtuniștii sunt furioși pentu din efectului de poliție famescasse, mai mult cu c^ acum e neîn ministrul de interne, Allann Targe l’a ivitat să ’și dea dimisia. 1 „Le Paris“ șiice în privința jsî spatele lui Brisson, președintele lui, guvernăză Clémenceau (capul Stânge).“ demia francesă va primi astăzi irintre membrii săi pe Ferdinand li vor servi ca na..I Victor Hugo itul Pasteur, scursul său va răspunde Ernest după amiza a suflat asupra Pais r un magan violent cu tunete și Trajan. 3Srcintăți Telegrafice Londra, 13 Aprilie. Asupra esplosiunii întâmplate în localul secret ar satului amiralității se dau urmoarele amenunte: Îndată după esplosiamera fu coprinsă de flăcări, plafmdul d o mulțime de obiecte au fost sfărâmate Secretarul Swainson e greu rănit la cap , aaî mulți function"-’ioni nu putu să iasă sau să intre până nu i se tnbile» . entitatea. Se afirmă că esplosiapricinuită prin dinamită. Circula :ă doi bărbați, încărcați cu paost văzuți sărind peste zid; pânu s’a făcut nici o arestare. I Londra, 13 Aprilie, unea făcută asupra esplosiei din ialitații a dus la constatare că est provocată prin bombe de inuncate pe ferestra din spre at James. Prepusul cade asupra soi, după aparință lucrător, care a câtva timp în jurul palatului fost vedut fugind din parcul ÎS. I v.r, Krs 11 L, Constantinopol, 13 A însărcinatul de afaceri englez d. ham a primit ordinul de a se di Belgrad la postul său și sir Arhu ministrul englez din București elsărcinat agera provizoriu ambasan griza din Constantinopol. Acest urmă trecend de cel mai abil și n noscător al Orientului intre doi Engleji, acesta disposițiune se intrază în sferele engleze, că Anglia fără seriose silințe spre a ajunge solutiune a cestiunii Dardanelelor în varea sa, Paris, 13 Aprilie. Instrucțiunile primite ieri de corn— general francezii prescriu să intre raporurile oficiale cu guvernul E ,,uiul. Afară de asta guvernul francez confirmă aranjamentele financiare să în favorea Egiptului și ișî reservă mai totă libertatea de acțiune. At ,zire a produs o impresiune profund cercurile oficiale și în coloniile europeair, 13 Apri Circulă zgomotul că trupele italien fi suferit o înfrângere la Massallah. Paris, 13 Lond Puterile speră că vor împiedica un boiu anglo-rus obligând pe Turcia să tească o neutralitate absolută. Viena, 13 Aprilie depe§éza din Petersburg zia „Wiener Allgemeine Zeitung“. Țarul pleca mâine la Moscova și se asiguri cercurile politice că, în timpul celor urmă 24 ore, s-au angajat negocieri seriose cu scop de a ajunge la o sțiune pacifică a cestiunii angloruse. Cair, 13 Aprili Se zice că Nubar-Pașa a demisie Consulul frncez a întârziat plecarea cu 24 ore. Consulul Greciei lucreză scop de a aduce o înțelegere între presintantul Franciei și guvernul egiptei. 13 Aprili Scupcina a aprobat în unanimitate rerea unui credit suplimentar menit acopere chieltuielile făcute cu ocasiu, visupa regelui României. Ea a adus ... I codului ci garanții lor din. 13 Aprili i se știri dintersburg că acolo crește repugnanța cera unul răsboiă, mai ales în Moscova Fota însa din Mediterana a primit din să se adune la Toulon și să aște acolo alte ordine. „Vossische Zeitung“ susține, că Anglia are dreptul să cera de la Turcia deschiderea Bosforului, după ce Ruda prin întărirea Batumului a violat tractatul de Berlin. Constantinopol, 14 Aprilie. Kedivul a supus Porții purtarea sa în incidentul ziarului „Bosforul Egyptean“ și refusul sau de reparațiune. Poarta a aprobat pe Kedivul și a depeșat araba, sudorului său din Paris, Essad Pașa, sarta face obiecția... ... vița probii făcute de Italia de a întruni la o Conferință sanitară internațională. .e că dacă, cu aceste obiecțiuni, vița este hotărâtă, trebue să se fie Istantinopol sau la Alexandria, iar Roma. Din Capitală incipele moștenitor al României, Ca Hohenzollern, a sosit, împreună cu Ieu Fordinand, Duminică în Bucu N. au fost întâmpinate la gara de d. loan Bratianu. D. prim mia vorbit cu A A. N. până la pietrenului. general Falcoianu, ministru de resîmâmpinat la Titu pe nepoții M.elu T. N. Regele și Regina, însoțiți de >r militară, au mers la gara de înde, împreună cu miniștri spre capitală, au întâmpinat pe primirea palatului musica a dat o necuvenire. 1 prânz, majestățile Lor au eșit la ■e cu principele Carol, fondul acordat de Cameră >« a decide să și palelor ■ sinientogen, spre a înlocuiverimentul Iiietatea română, gimnastică și da e la o.... t face cunoscut d lor membr al societăței și amatorilor în general că în țiua de Duminică 21 Manie curent va avea loc deschiderea concursului de dare la s 11111 cu pistolu cu împărțirea de pe mii și va uma în tot cursul anului curent în tote Duminicele și țilele de sărbători. Deschiderea concursului se va face de către unul din d-nii dirigenții ai tirului la ora 12 dimineța și va continua până la ora 4 p. m. Cons Aprilie. năimnicu-Sărat. Eal se numește C( Flumre de fel din emana Pope, insă soldat la marină. Acest Flut n Galați se ducea adesea cu u camarad al său la un evreu cu pe care crezendu-l că are bani, iară, în unire cu celal soldat, de fui și asasina atât pe evreii ci siția acestuia. Isbuti a asasina pe evreica însă putu ascunzându-se s Ducendu-se a doua Z fie clci comandantul respectiv, denunță Comandantul dete ordin să se se soldații afară, și soția evreului reimediat pe ambi asasini. ACTE OFICIAL S’a primit de misiunea din aipitanului Polizu Ioan Micșunegimentul 5 linie. * S’a înaintat la gradul denențî în reservă, sergenții b Lambru Ștefan din regimentu Isvoranu Ioan din regimentul cel d’Intern la corpul II de cel d’al doilea la corpul I de D. ingim r Al. Basilescu, al circonscripției II de podul numit în funcțiunea de șef al II, personal și material din loc. publice, în locul d-lui îng Maxențian, care trece în locul silescu. * D. C. Jitianu este numit corul Curtea de Argeș, în Ștefan Dumitrescu. * Este autorizată comuna O, județul Ialomița să primesca ( făcută comunei de dna Ana I prietina moși I Ogada, constr’un local de școlă mobilat și denumita doamnă pe terenuli având o valoare de 13,100 t. DIN JUDEȚ 1 hi îndoit omor. — Sub acest tim în Amicul poporului român dic.ă :n Ziua de 5 curent, pe drum între moșiile Sălcuța și Corlatele Câmpii s’a găsit cadavrele a d și alăturea de ele două care cu tiu vite. Parchetul fiind sesizat adelea procuror Gr. Panaiotescu Cre care transportându-se în local si ancheta făcută a descoperit pes cari sunt nite locuitori din ac muna cu victimele. Focul. — Ieri a isbucnit în un mare incendiu, care amenința tuéscu tot orașul. Pompierii din au fost chemați prin telegraf și care au izbutit sa localiseze focii au fost distruse opt case. —x— ' UniTrer stolii 14ET TA THEIA 4 ASCUNSĂ XIX ' ele la Neuillyrmares femeilor, care au tot e cu o mulțime de lua toaletă, bărbații pleatru, când femeile eșira se îndrepta spre birt. ea pietenă Dolcy, iu 'osită și bolnavă, a lăi câteva luni mai în urmă că s’a ntorsît. murit acum un an.esta, domnule, miau cele din urmă. De o dată Lolotte scote I meiul, slise ea. I 1i vei găsi mâine. I x să mi’l ia cineva fie măturat și a ■ cunosc inelul. Mi Huinos și țiu mult la ■ amintire de la ma■ ércem, suntem încă 177 aprope de teatru, vom alerga puțin și vom ajunge o dată cu ceilalți. „Mietta, fără nici o bănuială, ve$end, durerea camaradei sale, nu vru să’l refuse ceea ce ea ’i cerea. „Umblând repede, se întoarseră în darát. „Amândouă se suiră în trăsură. Lolotte aprinse luminarea și se apucară să caute inelul. „— Ii pusesem ici, îmi aduc bine aminte. Dumnezeule ! Dumnezeule ! nu’l găsesc, desigur că mi -aü su at. „Și căuta, sau se prefăcea că caută prettutindeni, arătându-se plină de o mare durere. „Bună și compatimitate, Mietta o ajuta cât putea mai bine. „Astfel trecură zece minute. „— Ah! Dumnezule ! ce prostă sunt, Zise Lolotte încetând d’a se tângui, l’am lăsat m cealaltă trăsură, când m’am dus să cer o batistă de la Eloisa. Ah ! ce amețită sunt! Dragă Mietta, adăogă ea, asceaptă de un moment. „Luă lumîna ea se scoborî repede din trăsur și dispăru lăsând pe Mietta în întuneric. „Era ceasul unu de dimineță. Tăcerea înlocuise s o înotul ; nu se mai vedea nici o lumină pe la ferestre; chiar și cei caii intarziasera mai mult se întorseseră acasă; de o parte și de a ta a ales luminele prăvăliilor erau stinse ; negustorii baciului, saltimbancii și alți industriali ambulanți se odihneau ; strada cea mare și stradele laterale erau cu totul deșarte. „Deodată un bărbat, după ce se sui încetișor pe scara trăsurei, se ivi înaintea Mietei. „Ea n’avea vreme decât să scotă un țipăt de spaimă. „Bărbatul se repezi la ea și cu o mână>e gura fetei spre a o împiedia să cheme ajutor, îi acoperi capul în o stofă gi ósa de lână. „Mietta era pe atunci ceea ce a fost totdeauna, o fată curajosá și nesperiasa, înțelese numai decât că dăduse într’o cursă, și fără să scie, fără să bănuescă măcar scopul atentatului a căruia victimă ra, se apără cu totă energia necazului, erudei și chiar și a simțimentului instinctiv de conservație care ne face adesea ori așa de tari față cu primejdia. „Cine scle póte ar fi putut eși birui tőre din luptă ; dar un al do’lea ticălos sosi să dea ajutor celui d’întâi, atunci împotrivirea nu mai era cu putință sau cel puțin nu mai putea scăpa pe Mietta. „Pe de altă parte, biata copilă ’și pierdu respirația și câZu leșinată în brațele celor doi t’că oi, cari, ne mai având să se tema acum de țipetele ei, se pregătiră s’o ducă la o trăsură care sta pe stradă la vri o depărtare de vre-o trei Zeci patru-zeci de pași. „Eul, demn de, ei am la birt. Totul era gata ; așeptam pe camarazi. „Sosiră unui '“ți odată. „ — Și femeile întrebai eu. „ — Vor sosi peste puțin. „Căutam cu privirea pe tovarășul meu. Mi at că nu ’l vedeam, exclamai . Dar Bertuz» t ce s’a făcut? Mai admiori era cu noi , póte că s’a oprit pe drum. „In momentul acela, unul fin canții noștri, flautistul sosi gâfair speriat. » „El era un tîner de vreo dou doi de ani, pe care Berliner nu cu ochi buni, pentru că avea del fie cinstit. „Câștiga puțin, și cu tóte aste mijloc să ajute pe mamă sa și surori mai mici. Imi datora mie e înrolat în compania nóstra .O team pe față și avusesem prilej, cându-i purtarea, să ’l fac vreo serviciurî mici bănesc!. „— Domnule Mourillon, îmi luându me de mână, vino, vino. „Și me trase într’o altă odae. „Atunci ’mi zise repede : Emile Eichebourg. (Va f A apărut fascicula No. 7 din ) ilustrat Regele Țiganii In urma mai multor cereri, de a nainte „Regele Țiganilor, va aparea ori pe săptămână . Duminica g joi care fascicolă va costa numai 5 1 cepo-ul chiar cu fascicula No. 7. Romanț se pote găsi la administra atului „Universul“, chiar de la f întâi și tot di preți 1 de 5 bani la Prețul abonamentelor jenteur romane de tei 1.50.