Universul, aprilie 1885 (Anul 2, nr. 195-205)
1885-04-22 / nr. 200
Apare în tote dilele de lucru la 7 ore diminața. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚILOR. No. 8. BUCURESCI. ABONAMENT Pe an : In tox ta România lei 6 luni, ano Insernntul și reclame 2 ieitiuia Anunciuri pe pagina 4-a tiO bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se mapteză. Bucureșri, 21 Aprilie 1^< Biurocrația Atât prin tradițiune, cât gi îi parte din insuficiența culturei, sufi relele biurocrației. Nu vom căuta să înșirăm tote inentele acestei plăgi; nu vom uni interiorul biurouților pentru a arăți d ace apucăturile grotesci ale multor funcționari care își închipuise că ei sunt legea și prin urmare stăpâni nu. Astăzi vom înregistra o pornire absurdă, pornirea către uniforme. E o adevărată furie la funcționarii noștri, o pasiune neînfrânată d’a îmbrăca livreaua; cei care o au, desprețuesc pe cei cari n’o au ; acești din urmă invidiază pe cel d’ántain. Nu e rar la noi să auzi că cutare corp de funcționari a cerut ministrului să fie uniformat: o petică roșă, câteva trese, un acoperiș bizar pentru cap și.... și sabie. O sabia mai cu semn, fie măcar și fără lamă. Și tóte aceste pentru rădicarea demnitatei corpului! Să mai spunem funcționarilor cât de deșartă e această pornire ? Să le mai spunem că nu livreaua pate să ridice pe om, ci cultura minții g’a inimei. Nu credem să fie nevoie de acesta; cade o rușine să nu înțelară cineva kcruric aga de simple. 's Ceea ce ne mai face să vorbim de pornirea către livrea, e că în constituționalul nostru stat se găsesc șefi cari vor să uniformeze cu de-a sila pe inferiorii lor; astfel am avut de înregistrat în mai multe rînduri ordonanțe ale direcțiunii poștelor prin cari se obligau împărțitorii poștali să porte uniforme. Dacă tot mai putem să înțelegem pornirea copilărască a funcționarilor, rațiunea nostră refuza de a înțelege și scuza acesta pornire la șefi. Nevoind a insista mult asupra acestui subiect, încheiăm,cerând șefilor diferitelor ministrațiuni se alunge livreaua, contându-se întru acesta spiritului gene al organizării nóstre. cu níi ói pestimowrtapendența „Universul, utu 29 Aprilie, 1885. maghiară în secolul al XX-lea Itil anglo-rus este aprope uă a se sei până unde , atunci în poliglotul sta Româniii, Sașii și Serbii au perdut totul, și apoi solut este ca forța poporelor neep >, când ele n’au ce să mai perda. In fața acestora gliaris’ul’și pune întrebarea: „unde și cum își caută Maghiari simpatiele ?“ Au ajuns ei cu civilisațiunea acolo, ca să cuceascá cel puțin pe conlocuitorii lor? Ei dau chiar în pres nt semne că țin cont de spiritul secolului nostru. O insulă în mare, sunt Maghiarii în Austro Ungria. Nu au nici o legătură de afinitate cu poparele europene. î Simpatiele ce au avut la poparele apusene, s’au pulberat. La poparele din Orient, Maghiarii e#ut, totdeauna ca inimici. Liberul fals al Maghiarilor s’a deochiat. exposițiunea deschisă in Bula Pesta, cele Orientului mu iau parte. Roma a refusat. Chiar aici în Ungaria ele tele nemaghiare, au rămas pasive. Tansilvania, nu cunosc un sigur ținut, de le să se fi trimis ceva pentru exposi îea maghiară , din partea Românilor și sașilor. Croații se abțin în mod demonativ. Tote aceste nu au deschis chilighiarilor. In loc de civilisațiune Maiarii sunt atât de orbi, încât cred că forța lor nchipuită, vor mai cuceri pe marele supuselor. La 1 aprile a. c. *, înființase în Cluj o scieț te de maghiarismre. Lucrul nu se uinesce aci. Sunt provocate tote comitatele Ungariei — și cele locuite de Români și Sagi, ca să oblige pe funcționari a se face un mbrii și a lua sub scutul lor societatea de maghiarisare. Puținii Maghiari din Transilvania se ved tot în pericol, — deși numai ei trag felese de la stat. La societatea de maghiarizare se fac membrii cu surle. Kosuth din Italia și banul Szentkereszty— ginéile lui „Florescu“ — se fac membrii, ca nu cumva sa pierá Maghiarii. El alerga din țări streine cu obolul lor și încu ajora pe fanaticii de aici cari prin societatea de maghiari care au scopul: să maghiariseze Ardealul cu orice preț. Aici tóte sunt iertate maghiarilor. Lucrul a mei slățindu-se Și infectând și cercurile maghiare, unde ar mai căuta omul ceva semn de civilisațiune. Universitățile maghiare nu au rămas mai prejos cu fanatismul, și dau semn că alte Unguri nu ar un ce mai căuta după oameni cu mintea la loc. Să aduc numai două cașuri și cetitorul se va putea convingi", că la focarele de știință ale maghiarilor ar mai trebui multă lumină. La 10 February 1885, tineri români de la universitatea din Cluj trimit domnilor Baiu și Slavici, cari au fost achitați în două procese de pesă — o telegramă cu cuprinsul: „Junimea universitara română din Cluj vă fi iă. In bine și în tău ca este tot deauna eu voi!“ In num le junime!, Silvestru Moldovan. Pentru acesta telegramă senatul universitar pre nouă (9) tineri români ’i trage la cercetare disciplinară și ’i pedepesce aspru. Sunt admoniați înnaintea senatului universitar, sau înaintea corpului profesoral, și perd bursele, ce avem, și dojana li se induce în absolutorie. Tinerii pedepsiți au perdut anul 900 fl. v. a. Unii au trebuit să părăsescă universitatea fiind că erau săraci. Pe când tineii români sunt astfel pedepsiți, pe atunci tinerii maghiari, caii trimit telegrame lui Kosuth rămmân neatinși. Ba ce e mai mult universitarii maghiari în anul espirat 1884 la 3 Maiu batjocoresc familiale române din Cluj—fac demonstrațiuni contra națiunei române, și totuși nimeni nu-i peCivi pe săi vai al Austro-Ungariei frecările între popare se continuă și devin mai ji înși. Cu deosebire în Uap elementul maghiar este la pute sprezece ani, nemulțumirea, și neîncrederea au ajuns la alti Maghiarii de la prim-miniști până la cel din urmă secuii fórae— gi-au luat de problema risarea cu orice preț a elei maghiare.“ Ei! dar acesta nu sementele nemaghiare. Ele suntate. Croații deja dau dore o rupă cu maghiarii și ascés mentul dorit. Un port ehi