Universul, mai 1885 (Anul 2, nr. 206-209)

1885-05-01 / nr. 206

ANUL IT. No-306. I3ST rrojujTJi*. ipfeR-A. MEROFRI. 1 MA ITT 18855 ABONAMENTE: Pe an. In tota România lei 18. 6 luni: „ „ „ 9. — 1 lună. . . „ 1.50 — Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. Inserțiuni și reclama 2 lei linia Anunciurî pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefr­ancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoeză. A apărut No. 1 din TESAURUL FAMILIEI“ (Pentru un an lei, 3—Pentru 6 luni 1,75.] Se vinde la tote elhio­men­urile cu 15 l>îxin­ numerul In provincie se trimite gratis și franco numere de probă la ori­ ce personă ce ne va cere (a se vedea pe pag. III sumarul și premiile la cei abonați) Bucuresci, 10 Aprilie 1885. Licențele, patentele In organizarea statului nostru, ca în tote organiz firile făcute în grabă, fără studiu serios, absurditățile, contra­zicerile și nedreptățile se repetă la fie­ care pas. Cea mai bună disposiție e nimicită d’o a doua . In general, aprope am putea zice că totalul legilor nóstre sunt contrarii Constituțiunei. Cel mai clasic exemplu despre acesta stare de lucruri ni-1 dă nenorocitul art. 13 din Constituțiune, care garanteză libertatea individuală. Și trebue să notați bine, că precum cuvântul era la început, așa și libertatea individuală e începutul, temelia organizării nóstre, că totul se rezima pe acest principiu. Licențele și patentele sunt o ilustrație mai mult a zăpăcitei nostre organizări neguțătorii și industriașii sunt fără îndo­ială omeni liberi, așa spune Constituțiu­­nea. Cu tote acestea, licențele și patentele ’1 pune într’o situațiune de minori; pen­tru a avea dreptul să muncescá, li se cere să plătască deosebit. Fără să insistăm, înțelege ori­cine că aceste impozite contrazic principiul liber­tății înscris în Constituțiune; ele mai con­trazic însă și un alt principiu fundamen­tal, acela al egalității. In adevăr, dacă se cere neguțătorilor și industriașilor să plă­­tescă dreptul d’a munci, de ce nu se cere același lucru agricultorilor ? Impositul funciar de astăzi — să se ție semn de a­­cesta — nu semănă întru nimic patentelor. Așa­dar, stă nișce imposite absurde în contrazicere cu Constituțiunea, nedrepte , pentru ce se mențin ? De ce nu se des­­ființază ? plă­măceluri crude. De pildă în Sardinia un tânăr nu pate face curte unei fete până ca nu va fi cerut voie de la pă­rinții ei. Călcarea acestui obiceiu face să se nască une­ori ori între 20 de familii, care sfirșesc prin a se măcelări. Din pricina acesta existau de mai mulți ani vrăjmașii între familiile comunei Se­­dini. Pentru a restabili pacea se amestecară maiorul de jandarmi contele Spada, epis aprope de comună. Acolo se întâlniră bărbații — vre­o șase sute — ai familiilor vrășmașe, și ’și schimbară noi explicări. Episcopul pronunță căte­va cuvinte de circ distanță, povățuind concordia și în­­frân­rea. Apoi urmă îmbrățișarea—după obiceiu. Fu o scenă forte mișcătore. Spectatorii erau cam vre­o trei mii. După acesta ceremonie trebuia să ur­­meze o alta, împăciuirea unor familii din : Cu trenurile de ieri diminață au sosit o mulțime sera și de azi o mulțime de deputați la Roma. Se prevede că mâine­seră vor veni la vot nisce moțiuni cu vre­o 400 de depu­tați. Se crede că dl. Mancini va face des­­clarații în privința unei vaste programe coloniale legată cu interesele nóstre în Mediterana. In modul acesta d. Mancini speră să-și capete maj­oritatea. Totuși domnește încă o mare nesigu­ranță asupra situațiunei. După probabilitățile cele mai mari va fi o majoritate slabă care nu va putea scăpa pe d. Mancini a cărui i­eșire din cabinet se socotește mai mult de­cât pro­babilă. D. Depretis va declara că tot cabinetul e solidar cu d. Mancini, chiar dacă a­­cesta ar rămâne­ în cabinet, nemulțumi­rea în contra lui se va arăta cu votarea secretă a bugetului ministerului de externe. D. Carioli, dacă nu va fi satisfăcut de răspunsurile lui Mancini în interpelarea sa asupra politicei coloniale, ceea ce e pro­babil, va presenta o moțiune de neîncre­dere la discutarea căreia va lua parte Extrema Stângă. Ministrul Magliari e pus pe gânduri de exportarea anuului și a invitat pe d nn Ellena să studieze căușele în piețele prin­cipale ale Europei. S-a mai dat apoi și o misiune financiară către principalele bănci streine. D. Ellena se va duce la Paris la conferința mone­tară ca delegat italian. In cur­and se vor chema sub arme, pentru o lună, militarii cu concediu ne­limitat, din prima categorie a clasei 1858. Cei înscriși pentru miliția specială a Sardiniei vor fi excluși dintr’acastă che­mare. Soldații de cavalerie și artilerie și a doua categorie din clasa 1864, vor fi che­mați sub arme pentru două luni. Militarii din clasele mai vechi, cari se găsesc în Africa, vor fi trimiși în conce­diu nelimitat firesce. * S’a iscălit decretul care institue re­­serva navală ; s’au iscălit asemenea și de­cretele pentru numirile personalului sani­tar dependent de ministerele de résboiu și de marină. * Se crede sigură scăderea scontului în Italia. * S’a ordonat în Veneția construirea a două noul adiso; mașinele vor fi coman­date într’un stabiliment italian. * Azi cardinalul Jacobini a invitat la un banchet pe toți episcopii irlandezi. * Din Londra se depeseZá că nemul­țumirea crește din ce în ce în cercurile conservator* pentru rechemarea lui Luni.*­ DIN ROMA (i Corespondența „Universului)“ 25 Aprilie. In Sardinia când un individ insultă o familie se nasce o ură nu numai între el și acea familie, dar între tote rudele lui și ale familiei insultate. Acesta ură e așa de mare în­căt une­ori aduce numeróse familii armate pe teren unde se întâm­c opul monsignorele Campus, domnii An­ton Ludovic Madan, Giurico Talu, Ioan Rugiu, Franchini, Rivano, advocatul Pi­rillo și mulți alții. Silințele lor fură coronate cu succes, și Duminecă se putură încheia solemn păcile. Din Sassari se duseră la Sedini prefec­tul, deputații provinciei, și mulți alți func­ționari ; de prin comunele vecine se du­seră asemenea mulți primari. Ceremonia avu loc într’o vale frumosă, comuna Bulzi, dar din cauza lipsei unuia din cei mai interesați, ea fu amânată pen­tru 28 curent. Prefectul dete un banchet somptuos au­torităților eclesiastice, representațiunilor și împăciuitorilor. Domnul Arata, prefectul, dete prima­rului 350 lei, pentru a se împărți săraci­lor, trimiși de ministerul de interne împre­ună cu alți 150, cari trebuesc împărțiți săracilor din Bulzi, după ce se vor îm­păca­­i familiile de acolo.

Next