Universul, iulie 1885 (Anul 2, nr. 258-281)
1885-07-04 / nr. 258
ANUL II. No—258 Apare în tots dilele de lucru, la 7 ore dimineta. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. 8. BUCURESCI. ABONAMENTE: Pe an. In toată România leî 18.— 6 linii : » r » Ș — 8 luni: „ „ 4.50 lnserțiuni și reclame 2 leî linia Anunciarî pa pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoeză. A apărut No. 5 din „Tesaurul Familiei“ care cuprinde urmtoarea materie: Activitate și Instrucțiune. — Precepte igienice și morale.—După cortină, (schiță).— Sciița în familie. (O trâmbiță care nu cântă).—Amintiri.—Felurimi.—Legenda (Melevant).—Moda.—Ilustrația nostra. —Sciința casnică.—Petreceri. (Sfinx—Aritmogrife—Șarade, deslegări din numelui precedent. Anecdote).—Mulțumiri.— Poșta redacției. Onorea Dianei, roman în 8 pagine separat. Ilustrațiuni.—Figura de modă și Monumentul lui Alex. Dumas tatăl. Pentru un an lei 3.—Pentru 6 luni lei 1.75. gipflp* In provincie se trimite, gratis și franco, numere de probă la orice personă care ne va cere. Bucuresci, 3 Iulie 1885. Reforma instrucțiune! Cu ocasiunea esamenelor și a împărțirea premielor s’a vorbit mult despre instrucțiune. Era și natural, căci resultatele obținute la examenele din Iunie trecut nu pot să nu îngrijescă pe orice om care cunosce valorea instrucțiune pentru un popor. Ca totdeauna, unii s’au mărginit a acusa guvernul, alții a’l apăra; cu chipul acesta chestiunea a fost deplasată și nimic de folos nu s’a spus. Din tote cele scrise un singur lucru merită atențiune, și anume asigurarea dată de mai multe organe, că actualul ministru al învățământului, d. Dumitru Sturdza, pregătesce reforme seriose, pe cari le va supune parlamentului și țerei întregi în sesiunea de la tomnă. Nu stim în ce direcțiune și până unde merg reformele plănuite de ministru; voim să atingem însă un punct care totdeauna a fost neglijent pretutindeni și de care târnă ne e că nu se va ține în destul sămă. Voim să vorbim de învățământul civic. Până acum s’a învățat în școli ori ce, numai cu privire la viața publică nu s’a învățat nimic. Așa că numai cel ce studiază șciința dreptului sunt adevărați cetățeni, toți ceilalți, imensa majoritate a celor ce se mulțumesc cu patru clase primare, numărul destul de însemnat al celor ce se opresc la liceu sau intră în învățământul profesional, chiar cel care frecventază facultățile, în afară de cea de drept, intră în viața publică cu totul nepregătiți. Cu tote acestea, un stat modern, un stat egalitar ca al nostru, numai atunci e pus pe adevărate și trainice temelii, când toți membrii sei, sau cel puțin majoritatea din ce în ce crescândă, au conseiință de drepturile și datoriile lor. In speranța că actualul ministru al învățământului recunoște acesta și vede relele resultând din neglijarea instrucțiunei civice, încheiam rugândul să nu o uite în reformele ce plănuește. S .S^.3STI IUST TQ^TLIJk. aJZÉHKA. JOUI, 4 IULIE 1885. DIN MADRID Corespondența „Universului“ 27 Iunie. Relațiunile dintre Francia și Maroc sunt de câtăva vreme obiectul unei atențiuni aprope gelose din partea Spaniei către castele occidentale ale Africei și asupra Marocului, și sunt îndeajuns spre a explica campania pe care societatea africaniștilor și câteva fiare au început-o contra acțiunei diplomației franceze în Statele lui Manley Kassan. Deci sosirea la Paris a unei ambasade marocane e vin comentată aici. Guvernul spaniol părea mai liniștit după plecarea lui Ordega, ministrul cel mai activ pe care l-a avut Republica franceză la Tanger. (1) Dar succesorul lui Ordega, care cunoște bine țările și caracterul mahometanilor, a lucrat cu mai puțin sgoînot, dar cu eficacitate egala cu a lui Ordoga în favorea influenței franceze. Cu drept cuvent sau nu, totuși acum se crede în Spania că misiunea marocană are de scop rectificarea graniței provinciei Oran. Francia dorește să aibă pentru graniță în apropierea Mediteranei țărmul drept al fluviului Muluja, care se aruncă în mare lângă capul Aguna la o mică depărtare de o fortăreță veche castilană. Impended se mânie la acestă veste, și cam are dreptate. Intr’adevăr, fluviul Muluja nu e, lângă mare, decât la 8 kkilometre departe de granița oranesă, dar în interior descrie o curbă după care granița algeriană s-ar împinge la vre-o 40 — 80 ekilometre, câștigând terenuri fertile, bogate în pășuni și cu multe mine. Apoi acesta rectificare de graniță pe Muluja ar împinge avantposturile algeriane în inima Marocului, în posițiuni strategice forte bune, la 30 eilometre aprope de Fez și de alte orașe marocane importante. In fine, la Madrid se crede că diplomația franceză are de gând să întindă rectificarea așa ca să cuprindă păsurile și oasele ce duc la Faffleh și la Draali, în regiunile Saharei, dincolo de oceanul Atlantic. Dar, cu tote astea, preocupările pentru Madrid sunt deocamdată înăbușite de altele mai grave. Holera continuă a secera în drepta și în stînga în nenorocita nostră țară. Apoi noua lege asupra dărilor, care se resolvă în impozite noi și în vedări multe în sarcina cetățenilor, a provocat tulburări într’unele orașe din provinciile Granada, Cadix și Corogna. Intr’unele orașe din Mancia s’au stabilit cordane sanitare. Țărani armați împiedică comunicațiile. Amenințările de complicări interne, la cari am făcut alusiune în scrisorea mea precedentă, încep să se arate. A făcut aluzie la ele, în ziua de 24 curent, Castelar, într’un discurs forte important ținut la Cortesi, și care a durat patru ore. El a trecut în revistă tote actele Ministerului conservator. Greșalele comise—alis el— se datoresc tendințelor ultramontane ale lui Pidal. El a mai blamat și politica financiară și sanitară a Cabinetului, care a ruinat țara.A semnalat că simțimintele liberale predomină mai ales în capitală, ceea ce s’a vedut în alegerile municipale și în demonstrațiile recente. Măsurile de carantină nu opresc holera și produc numai o scădere considerabilă în perceperile fiscale și aduc păgubi enorme comerciului. Politica conservatore primejduiesce însăși monarhia. Castelul tăcu o paralelă între politica liberalilor dinastici, grupați în jurul lui Sagasta, politică pe care republicanii n’o pot combate decât pe terenul legal, și politica actuală care pune pe republicani afară din lege și -i împinge la aventuri. El a sfîrșit declarănd că în Spania nu mai este altă alternativă decât revoluția sau puterea personală. Limbagiul seu fu vioiu, agresiv, dar înalt și nobil. Când el insista asupra unor fapte recente și asupra unor cuvinte imprudente și puțin constituționale pe care miniștrii responsabili le puseseră în gura regelui, majoritatea l-a întrerupt viu și președintele a avut multă muncă spre a restabili ordinea. După ce mai protestă pentru cea din urmă oră contra politicei ultramontane și contra atentatelor la libertate, el a declarat că democrația republicană și partidele liberale vor putea fi aduse într-o zii la desperare și vor putea recurge la mijloce diferite de acelea pe cari le dă legalitatea. Discursul a făcut o impresie vie. Ședința Camerei s’a închis în mijlocul unui zgomot nespus. * Ambasadorul spaniol la Paris a reclamat filele trecute guvernului francez contra agitațiilor republicanilor spanioli, cari, la Paris și într’unele orașe de pe graniță, au format diferite comitete ce pregătesc o acțiune contra guvernului din Madrid. Reclamația se zice că a rămas fără nici un efect. Ultima ordieri au fost aici șapte cașuri și sose li) Ar fi de dorit ca d. Ordoga, acum miniștrii al Franciei pe lângă guvernul nostru, să -și desfășure acea activitate mult lăudată spre a aplana conflictul nostru comercial cu Francia, iar nu spre a 1 învenina. (N. R.)