Universul, iulie 1885 (Anul 2, nr. 258-281)

1885-07-04 / nr. 258

6 decesuri de holeră și în provincii 1004 cașuri și 614 decesuri; 660 cașuri și 408 decesuri au fost numai în provincia Va­­lencia. Silvela, ministrul de justiție, s-a dus la Valencia. Miguel. UNIVERSUL.—(4 IULIE 1885) 2<ToaLtă­ți Telegrafice Paris, 29 Iunie. O depeșă a generalului Courcy anun­ță că ajutorele din Tonkin încep să so­­sescă. A venit deja un batalion întreg de vânători, care împreună cu Zuavii păzește citadela.­In jurul capitalei Hue s’au sem­nalat câte­va cete de bandiți. Cifra totală a tesaurului găsit în palat este de z­ece milione. Regele este priso­ner al ministrului Tuget. Regina-mamă, unchii regelui, prinții și numeroși man­darini cer să li se permită a se întorce la Hue. Berlin 29 Iunie. Depeșile din Enns spun că ieri sara, când eșise împăratul în trăsură, un om mai în vârstă aruncă un vas plin cu pă­mânt înaintea caretei imperiale, în­cât va­sul s’a spart și caii s’au speriat. Streinul a fost arestat și s’a recunoscut a fi un nenorocit nebun din Frankfurt. El zicea că a voit se dea împăratului un mijloc spre a preveni inundațiunile; împăratul nici nu a observat întâmplarea. Paris 30 iunie. Guvernatorul Cochinchineî telegrafiază că, după mai multe victorii ale trupelor franceze, liniștea s’a restabilit în nordul Cambodgei, unde se concentrase insurecți­unea. Cea mai mare parte din șefii res­­calei s’au supus. Peste 30 iunie, Clubul liberal a h­otărît ca în sesiunea de tomna să propună prelungirea manda­tului parlamentar de la 3 la 5 ani. Pro­­ectul nu va întâlni o posițiune. Brunswig, 30 iunie. In sesiunea din Octombre a Landtagu­lui, consiliul de regență va propune de regent pe principele Enric VII de Reuss actual ambasador german la Viena. Pe listă vor mai figura de formă și alte două nume, dar e sigur că alesul va fi princi­pele de Reuss. Acestă soluțiune, care sur­prinde pe mulți, nu pate fi de­cât pro­­vizorie. Paris, 30 Iunie. Guvernul francez va adresa generalului Courcy instrucțiuni forte energice cum să precadă pe viitor în Anam. Protectoratul francez din Anam va primi un caracter sever. In urma intervenirei generalului Courcy, oștirea anamită a fost concediată deja. Cair, 30 Iunie. O telegramă a generalului Brand­en­­burg din Fatmeh­ anunță că a primit o scrisare de la un comerciant din Handak, în care se z­­ce că Mahdiul e mort și partizanii săi în luptă între dânșii. O altă depeșă a generalului spune că un soldat egiptean a sosit la Fatmeh­ și povestește că la 1 Iulm a întâlnit pe un arab din Ch­artum, care confirmă mortea Mahdi­­ului. Londra, 1 iulie. Generalul Wolseley a sosit la Londra. Kiev, 1 Iulie. Se fac mari pregătiri pentru primirea Țarului care e așteptat aci la inceputul lunei lui August. După manevre Țarul se va duce la Skiernevicî. Roma, 1 Iulie. Contele Corti, ambasadorul Italiei la Constantinopol, se va duce să ocupe pos­tul său la 25 Iulie. Madrid, 1 iulie. Demisiunea miniștrilor de interne și de marină a fost acceptată ; succesorii lor sunt numiți. Din Capitală Aflăm că d. Sturdza, ministrul de ins­trucțiune publică, va pleca în curînd pen­tru a visita diferitele mânăstiri și acesta cu scop,—se zice—de a putea propune camerelor reparații și chiar restaurări a acestor monumente. — x — D­nii miniștri presenți în București se vor reîntruni azi în consiliu pentru a ter­mina discuțiunea asupra construirei nou­lui palat al justiției. —x — Oficiul central de statistică, ce era in­stalat la ministerul de interne, a fost mu­tat la cel de domenii. D-l Stolojan lucre­ză la organisarea acestui serviciu. [x— Monseniorele Palma, arhhiepiscopul ca­tolic, s’a întors marți sera în capitală. Clerul catolic cu un însemnat număr de credincioși au­ întâmpinat în gară pe noul arhhiepiscop, care cu mare pompă a fost condus la locuința sa din Calea Călărași­lor. Aci curtea era împodobită cu verdeță și flori; un arc de triumf era înălțat la intrare. Primirea a fost din cele mai căl­­durose. In curând Monseniorul Palma se va duce la Sinaia spre a presinta omagiile sale MM. N­. Regelui și Reginei. Domna și d. Dimitrie Giani au­ plecat ieri diminață în streinătate. Mai mulți a­­mi­i­i au­ însoțit la gara de Nord. D. N. Fleva, primarul Capitalei, s’a reîntors de la Turnu-Măgurele, unde fu­sese pentru niște afaceri personale. — o — D. C. Nacu, ministrul justiției, s’a în­tors de la Sinaia. —o­­ DIN JUDEȚE O spaimă zadarnică.—„Vocea Boto­șanilor“ relatează că în Botoșani joi sera la ultimul act al representațiunei presti­digitatorului Merelli, o panică a cuprins tot publicul asistent și care era destul de numeros din causa nedibăciei secretaru­lui, care, voind ca publicul din galerie să se coboare în parter pentru a putea ob­serva mai bine, trimise pe un băiat care, urcându-se sus, în loc să explice ca pu­blicul să păzască liniștea, începu să stri­ge cu voce tare „jos“! Acest strigăt se repetă și de alții, și crezându-se că a is­­bucnit vre­un foc, o panică cuprinse pe toți, se grămădiră la uși fără de a putea eși, iar alții săriră peste loje sau pe sce­nă pentru a scăpa. Cu multă greutate s’a explicat că nu era nimic și numai ast­fel se putu continua representația, de­și o parte din public plecase. „Cu această ocazie s’a putut vedea că cu tote precauțiunile luate ca teatrul să aibă eșiri numerose, acestea sunt închise și nici un om nu se găsesc e postat a le deschide în cas de catastrofă. „Cei în drept ar trebui să ia mesuri cel puțin pentru viitor, d’a nu e spune pu­blicul la primejdie când visiteză teatrul­“ —x— Furt.—D. Nicu N. Vlaicu, conproprie­­tarul moșiei Frumușița din jud. Covurlui, plecând. Sâmbătă 29 Iunie cu trenul la Galați, între stațiile Bacău-Mărășești a fost victima unui furt de 2600 f. n. Ba­nii au­ fost furați din geamantan. Hoții până aici nu se cunosc. Banditul Stâncii Lupii. — Aflăm că prefectura de Vlașca este deja în urmă­rirea tovarășului lui Sogor, anume Stancu Lupu, evadat din mâinile călărașilor ce’l duceau la Giurgiu. —x — —x — _ Congresul preoților de mir care s’a convocat la Focșani, s’a deschis ieri marțt și va ține și ațir și mâine. —­ — Stricăciuni de grindină. — In ziua de 10 Iunie curent, ploile și grindina au­ stricat 1000 pogone porumb, 500 grâu, 500 orz, 100 orez, și 150 metii ale locui­torilor din comuna Orlea, județul Roma­­nați; au rupt pomi, au desvelit câte­va case, pătule și coșare de vite. Revolta țerănescă.­­ Cu ocasiunea unei esecutări cerută de la d­nn C. Scafeș la tribunalul din Severine țera­­nii contra cărora se făcea esecutarea s’au pus în potrivă. Un detașament de călărași, cu doi d­oi ofițeri, au­ plecat în noptea de 27 expirat, spre a restabili or­dinea. Numai astfel judecătorul și ingi­nerul au putut continua lucrarea. Se afirmă că s’a descărcat o armă și că un țeran fiind rănit se află în cura spitalului Strehaia. — x—­ Acte oficiale . S’a sancționat legea prin care se mo­difică art. 2, 3, 4, 6, 8 și 9 din legea de la 14 Februarie 1879, relativă la legațiu­­nile și consulatele române din străinătate. * D. Casian Lecca, comisar al guver­nului pe lângă casa creditului agricol din jud. Botoșani, s’a numit administrator al acelei case. * Pandele Voiculescu, mare proprietar, s’a numit comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din j. Gorj, în lo­cul d-lui C. B. Brătuianu, demisionat. * D. Dimitrie Tălmăcescu s’a numit ad­ministrator al creditului agricol din jude­țul Fălciu, în locul d-lui C. Arghir demi­sionat. * S’au înaintat în urma flotilei, la gra­dul de locotenent, pe ziua de 20 Iunie încetat, sub­locotenenții Poenaru Dimitrie și Spiropol Ion, la vacanțele create prin disposițiuni bugetare. * S’a apr­obat ca consiliul general al județului Vlașca să contracteze cu d. Ni­cu I. Gheorghiu și Comp. antreprise pen­tru impetruirea din nou și aprovisionarea cu petriș a șoselei Giurgi-Pitești, pe o întindere de 13.800 metri liniari, care comptază d­e la orașul Giurgiu spre că­tunul Ghisdaru, cu lei 3 bani 50 la sută sub prețurile din devis și cu condițiunea ca lucrările ce se esecută să nu în­tre cu suma de lei 80.000 în fie­care an. * D. N. Ionescu, șef general de atelie­re și repetitor de mecanică, construcți­­uni și crochiuri de mașini la școla tehh­­nică din Iași, s’a numit, pe ziua de 1 Iu­lie curent, sub-director la școla de arte și meserii din București. In locul d-lui N. Ionescu, la școla din Iași, s’a numit d. Mihail Botez, șef de ateliere la acea scală. 1 Mort pentru o flore Intr’unele ținuturi din Italia un obiceiu curios sancționază afecțiunile și verificarea acestui obiceiu iuțesce bătăile inimei la amorezați. Pe la sfîrșitul lui maiü flăcăii au obi­ceiul curios d’a pune la ușile sau la fe­restrele amantelor lor nișce flori simpatice ca semn de iubirea ce le arde sângele. Dacă din potrivă vre o fată ,și a părăsit amantul pentru un altul, sau dacă gelosia râde inima amantului sau dacă, pentru vre­un alt motiv, amanții s’au certat în­tre dânșii, în locul florilor simpatice el pun la uși sau la ferestre frunze uscate, flori veștejite, crăci rupte și alte semne de dispreț și de provocare rivalilor. Intr’una din filele lunei maiü din anul acesta o țărancă din Melo (Sondrio), pe care o iubiau trei flăcăi în vârste de la 17 la 20 ani, veț­u ușa plină de crăci rupte și o flore veștejită. Din causa acesta se născu o ură mare în inima a doi dintre tineri cari acusați pe rivalul lor de acest lucru. Ura duce la resbunare, și cei două amanți, minori de vârstă, pândiră în­ naptea de 22 Iunie pe rivalul lor, pe când se înturna a­casă, și -i dădură cu un lemn gros o lovitură în cap, luând’o pe urmă la fugă. Nenorocitul flacon se cletină pe picioi­re, dar totuși avu destulă putere ca să se târască până acasă, unde se trânti în pat fără să zică nici o vorbă. De dimineță, dând să se scule, ’i apu­că o durere mare la cap și cădlu pe spa­ Troița ,,~CTni Treig­a.li3-i“ 40 Bucătarul Regelui PARTEA ANTÂIA XI (Urmare) Și dama se uită la Juan Montino cu mare luare aminte.... și se îngălbeni.... dar, revenindu-și numai de­cât în fire, a­­dăogă : —­ Și... spuneți mi... don Francisc era cu d vestra când v’ați bătut cu Calde­ron ?­­— Da, și într’același timp el se batea cu altul, fără îndoială unul din omenii lui don Rodrigo ? — Don Francisc știa că vroiați să luați niște scrisori de la don Rodrigo Calde­ron ? — Oh! nu, senora...j| numai d-vostră v’am spus acesta. —Dați mi voie să ve mai întreb o dată : ați citit aceste scrisori ? — Nu, senora, pe onorea mea de gen­tilom, pe credința mea de creștin, ’mi era de ajuns să știu, că erau niște scrisori ale Majestăței Sale spre a nu ’mi veni nici măcar ideea d’a le citi. —­ Acceptați vie un moment, ca vah­re­ jfise dama. — Necunoscu a luă portofelul și bră­țara de pe masă, ea și pe ușa acoperită cu perdea, lipsi destul timp pentru ca Juan Montino, resumând în mintea sa tot ce i se întâmplase, să -și pierda cu totul capul. In sfârșit dama intră din nou în odae. Ea avea în mână o scrisóre ; pe față i se citea cea mai mare mulțumire. — Majestatea Sa ve mulțumește, țlise ea, nu ca regina, ci ca femee, pentru tot ce ați făcut pentru dânsa. Majestatea Sa vrea să ve­dea o resplată. — Ah­­ senora, nu e pentru mine des­tulă resplată norocul ce am avut de a pu­tea servi pe Majestatea Sa? — Nu, nu... . acesta nu e de ajuns.... sunteți sărac, nu trebue să o mai spu­neți..... — Da.... dar... — Să lăsăm la o parte ori­ce mândrie falsă! Imi aduc aminte că mi-ați spus că erați student în teologie... dar că cuirasa ve plăcea mai mult de­cât rasa ?.... — Este adevărat, eu sunt bacalaureat în frumosețe litere și licențiat în drept și în teologie. —- Ei bine , vreți să ne faceți canonic ? întrebă dama aruncând o privire ciudată lui Juan Montino. ■— Dacă m’ași face canonic n’ași mai putea nutri nici o speranță ca prin vre­o minune pre­care să puteți deveni soția mea. — Să lăsăm... să lăsăm acesta... și de óre­ce nu vreți să fiți canonic, v’ar con­veni să fiți alcade ? — Nici alcade, nici canonic; eu ași voi se fiț soldat în garda spaniolă, în serviciul Majestăței Sale; astfel, cel puțin când voi­ fi de gardă, ve voi­ putea ve­dea câte o dată trecând pe lângă mine. — Și veți mai vedea trecând și multe alte femei frumose. — Pentru mine nu e de­cât o singură femee pe lume. —­ Priviți-me ca pe o prietenă, ca pe o soră,­­Jise tînera femee întinecându i mâ­na... atâta pot face, dar să lăsăm la o parte vorbele acestea... e cam târziu, luați scrisorea acesta, și duceți-o la adresa sa. — „Duhovnicului regelui, Frag Luis de Alliaga. (Să i se dea în mână) citi tînerul. — Și în ce mănăstire se găsesce du­hovnicul Majestăței Sale ? — In mănăstirea Nuestra Senora de A­­tocha afară din oraș... Ad! uitasem... As­­ceptați încă puțin. Dama eși și se întorse curînd cu o hârtie. — Poftim, acesta e ordinul ca să vi­ se deschidă porta cea mică a capelei mănăs­­tirei de Atocha. Duceți-ve la corpul de gardă, chemați pe căp­itanul Vasillo Își a­­rătați-i ordinul acesta. El ve va însoți, ve va scote pe ușa secretă și ve va duce la Atocha. Sosind la mănăstire, cereți a fi dus la duhovnicul r­egelui și arătați-i scrisorea pe care v’am dat’o , atunci, de­ore­ce nu vreți să fiți nici canonic nici alcade și preferați să fiți soldat, spuneți părintelui Alliaga că doriți să fiți căpitan în garda Spaniolă a regelui. — Capitan la vărsta mea, când tatăl meu a servit totă viața regelui pânâ să ajungă la acest grad. — Ai­i tatăl d-vostră era căpitan nu mai ? ții se dama cu un accent particular și aruncând asupra lui Montino o privire cercetătorre; eu credeam că avea un rang mai înnalt... In sfîrșit­ acesta nu face ni­mic. Dacă tatălui d-vostru i a trebuit mult timp până să ajungă căpitan, pricina e că el n’a adus de­sigur regelui un serviciu așa de însemnat ca acela pe care i’l ați făcut d-v0stră fiind-că, servind pe re­gina, ați servit pe rege și Spania. Spuneți deci părintelui Alliaga că doriți să fiți căpitan în garda spaniolă a regelui. — Dar... eu nu cer atâta... — Vi­ se poruncește, trebue să fiți că­pitan, vi se dama cu un ton sever și po­runcitor. — Dacă e așa... — Duceți-ve. — încă un cuvânt. — Ce e ? — Sunteți d-vostră una din damele reginei ? — Nu... sunt domnișara Sa de onore. (Va urma). Mm, Ferandez Y. Gonzales. Mișcarea populației Capitalei Pe ț­iua de 1 Iulie Născuți 22 Morți 23. Căsătorii nici una.

Next