Universul, iulie 1885 (Anul 2, nr. 258-281)
1885-07-04 / nr. 258
6 decesuri de holeră și în provincii 1004 cașuri și 614 decesuri; 660 cașuri și 408 decesuri au fost numai în provincia Valencia. Silvela, ministrul de justiție, s-a dus la Valencia. Miguel. UNIVERSUL.—(4 IULIE 1885) 2<ToaLtăți Telegrafice Paris, 29 Iunie. O depeșă a generalului Courcy anunță că ajutorele din Tonkin încep să sosescă. A venit deja un batalion întreg de vânători, care împreună cu Zuavii păzește citadela.In jurul capitalei Hue s’au semnalat câteva cete de bandiți. Cifra totală a tesaurului găsit în palat este de zece milione. Regele este prisoner al ministrului Tuget. Regina-mamă, unchii regelui, prinții și numeroși mandarini cer să li se permită a se întorce la Hue. Berlin 29 Iunie. Depeșile din Enns spun că ieri sara, când eșise împăratul în trăsură, un om mai în vârstă aruncă un vas plin cu pământ înaintea caretei imperiale, încât vasul s’a spart și caii s’au speriat. Streinul a fost arestat și s’a recunoscut a fi un nenorocit nebun din Frankfurt. El zicea că a voit se dea împăratului un mijloc spre a preveni inundațiunile; împăratul nici nu a observat întâmplarea. Paris 30 iunie. Guvernatorul Cochinchineî telegrafiază că, după mai multe victorii ale trupelor franceze, liniștea s’a restabilit în nordul Cambodgei, unde se concentrase insurecțiunea. Cea mai mare parte din șefii rescalei s’au supus. Peste 30 iunie, Clubul liberal a hotărît ca în sesiunea de tomna să propună prelungirea mandatului parlamentar de la 3 la 5 ani. Proectul nu va întâlni o posițiune. Brunswig, 30 iunie. In sesiunea din Octombre a Landtagului, consiliul de regență va propune de regent pe principele Enric VII de Reuss actual ambasador german la Viena. Pe listă vor mai figura de formă și alte două nume, dar e sigur că alesul va fi principele de Reuss. Acestă soluțiune, care surprinde pe mulți, nu pate fi decât provizorie. Paris, 30 Iunie. Guvernul francez va adresa generalului Courcy instrucțiuni forte energice cum să precadă pe viitor în Anam. Protectoratul francez din Anam va primi un caracter sever. In urma intervenirei generalului Courcy, oștirea anamită a fost concediată deja. Cair, 30 Iunie. O telegramă a generalului Brandenburg din Fatmeh anunță că a primit o scrisare de la un comerciant din Handak, în care se zce că Mahdiul e mort și partizanii săi în luptă între dânșii. O altă depeșă a generalului spune că un soldat egiptean a sosit la Fatmeh și povestește că la 1 Iulm a întâlnit pe un arab din Chartum, care confirmă mortea Mahdiului. Londra, 1 iulie. Generalul Wolseley a sosit la Londra. Kiev, 1 Iulie. Se fac mari pregătiri pentru primirea Țarului care e așteptat aci la inceputul lunei lui August. După manevre Țarul se va duce la Skiernevicî. Roma, 1 Iulie. Contele Corti, ambasadorul Italiei la Constantinopol, se va duce să ocupe postul său la 25 Iulie. Madrid, 1 iulie. Demisiunea miniștrilor de interne și de marină a fost acceptată ; succesorii lor sunt numiți. Din Capitală Aflăm că d. Sturdza, ministrul de instrucțiune publică, va pleca în curînd pentru a visita diferitele mânăstiri și acesta cu scop,—se zice—de a putea propune camerelor reparații și chiar restaurări a acestor monumente. — x — Dnii miniștri presenți în București se vor reîntruni azi în consiliu pentru a termina discuțiunea asupra construirei noului palat al justiției. —x — Oficiul central de statistică, ce era instalat la ministerul de interne, a fost mutat la cel de domenii. D-l Stolojan lucreză la organisarea acestui serviciu. [x— Monseniorele Palma, arhhiepiscopul catolic, s’a întors marți sera în capitală. Clerul catolic cu un însemnat număr de credincioși au întâmpinat în gară pe noul arhhiepiscop, care cu mare pompă a fost condus la locuința sa din Calea Călărașilor. Aci curtea era împodobită cu verdeță și flori; un arc de triumf era înălțat la intrare. Primirea a fost din cele mai căldurose. In curând Monseniorul Palma se va duce la Sinaia spre a presinta omagiile sale MM. N. Regelui și Reginei. Domna și d. Dimitrie Giani au plecat ieri diminață în streinătate. Mai mulți amiii au însoțit la gara de Nord. D. N. Fleva, primarul Capitalei, s’a reîntors de la Turnu-Măgurele, unde fusese pentru niște afaceri personale. — o — D. C. Nacu, ministrul justiției, s’a întors de la Sinaia. —o DIN JUDEȚE O spaimă zadarnică.—„Vocea Botoșanilor“ relatează că în Botoșani joi sera la ultimul act al representațiunei prestidigitatorului Merelli, o panică a cuprins tot publicul asistent și care era destul de numeros din causa nedibăciei secretarului, care, voind ca publicul din galerie să se coboare în parter pentru a putea observa mai bine, trimise pe un băiat care, urcându-se sus, în loc să explice ca publicul să păzască liniștea, începu să strige cu voce tare „jos“! Acest strigăt se repetă și de alții, și crezându-se că a isbucnit vreun foc, o panică cuprinse pe toți, se grămădiră la uși fără de a putea eși, iar alții săriră peste loje sau pe scenă pentru a scăpa. Cu multă greutate s’a explicat că nu era nimic și numai astfel se putu continua representația, deși o parte din public plecase. „Cu această ocazie s’a putut vedea că cu tote precauțiunile luate ca teatrul să aibă eșiri numerose, acestea sunt închise și nici un om nu se găsesc e postat a le deschide în cas de catastrofă. „Cei în drept ar trebui să ia mesuri cel puțin pentru viitor, d’a nu e spune publicul la primejdie când visiteză teatrul“ —x— Furt.—D. Nicu N. Vlaicu, conproprietarul moșiei Frumușița din jud. Covurlui, plecând. Sâmbătă 29 Iunie cu trenul la Galați, între stațiile Bacău-Mărășești a fost victima unui furt de 2600 f. n. Banii au fost furați din geamantan. Hoții până aici nu se cunosc. Banditul Stâncii Lupii. — Aflăm că prefectura de Vlașca este deja în urmărirea tovarășului lui Sogor, anume Stancu Lupu, evadat din mâinile călărașilor ce’l duceau la Giurgiu. —x — —x — _ Congresul preoților de mir care s’a convocat la Focșani, s’a deschis ieri marțt și va ține și ațir și mâine. — — Stricăciuni de grindină. — In ziua de 10 Iunie curent, ploile și grindina au stricat 1000 pogone porumb, 500 grâu, 500 orz, 100 orez, și 150 metii ale locuitorilor din comuna Orlea, județul Romanați; au rupt pomi, au desvelit câteva case, pătule și coșare de vite. Revolta țerănescă. Cu ocasiunea unei esecutări cerută de la dnn C. Scafeș la tribunalul din Severine țeranii contra cărora se făcea esecutarea s’au pus în potrivă. Un detașament de călărași, cu doi doi ofițeri, au plecat în noptea de 27 expirat, spre a restabili ordinea. Numai astfel judecătorul și inginerul au putut continua lucrarea. Se afirmă că s’a descărcat o armă și că un țeran fiind rănit se află în cura spitalului Strehaia. — x— Acte oficiale . S’a sancționat legea prin care se modifică art. 2, 3, 4, 6, 8 și 9 din legea de la 14 Februarie 1879, relativă la legațiunile și consulatele române din străinătate. * D. Casian Lecca, comisar al guvernului pe lângă casa creditului agricol din jud. Botoșani, s’a numit administrator al acelei case. * Pandele Voiculescu, mare proprietar, s’a numit comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din j. Gorj, în locul d-lui C. B. Brătuianu, demisionat. * D. Dimitrie Tălmăcescu s’a numit administrator al creditului agricol din județul Fălciu, în locul d-lui C. Arghir demisionat. * S’au înaintat în urma flotilei, la gradul de locotenent, pe ziua de 20 Iunie încetat, sublocotenenții Poenaru Dimitrie și Spiropol Ion, la vacanțele create prin disposițiuni bugetare. * S’a aprobat ca consiliul general al județului Vlașca să contracteze cu d. Nicu I. Gheorghiu și Comp. antreprise pentru impetruirea din nou și aprovisionarea cu petriș a șoselei Giurgi-Pitești, pe o întindere de 13.800 metri liniari, care comptază de la orașul Giurgiu spre cătunul Ghisdaru, cu lei 3 bani 50 la sută sub prețurile din devis și cu condițiunea ca lucrările ce se esecută să nu între cu suma de lei 80.000 în fiecare an. * D. N. Ionescu, șef general de ateliere și repetitor de mecanică, construcțiuni și crochiuri de mașini la școla tehhnică din Iași, s’a numit, pe ziua de 1 Iulie curent, sub-director la școla de arte și meserii din București. In locul d-lui N. Ionescu, la școla din Iași, s’a numit d. Mihail Botez, șef de ateliere la acea scală. 1 Mort pentru o flore Intr’unele ținuturi din Italia un obiceiu curios sancționază afecțiunile și verificarea acestui obiceiu iuțesce bătăile inimei la amorezați. Pe la sfîrșitul lui maiü flăcăii au obiceiul curios d’a pune la ușile sau la ferestrele amantelor lor nișce flori simpatice ca semn de iubirea ce le arde sângele. Dacă din potrivă vre o fată ,și a părăsit amantul pentru un altul, sau dacă gelosia râde inima amantului sau dacă, pentru vreun alt motiv, amanții s’au certat între dânșii, în locul florilor simpatice el pun la uși sau la ferestre frunze uscate, flori veștejite, crăci rupte și alte semne de dispreț și de provocare rivalilor. Intr’una din filele lunei maiü din anul acesta o țărancă din Melo (Sondrio), pe care o iubiau trei flăcăi în vârste de la 17 la 20 ani, vețu ușa plină de crăci rupte și o flore veștejită. Din causa acesta se născu o ură mare în inima a doi dintre tineri cari acusați pe rivalul lor de acest lucru. Ura duce la resbunare, și cei două amanți, minori de vârstă, pândiră în naptea de 22 Iunie pe rivalul lor, pe când se înturna acasă, și -i dădură cu un lemn gros o lovitură în cap, luând’o pe urmă la fugă. Nenorocitul flacon se cletină pe picioire, dar totuși avu destulă putere ca să se târască până acasă, unde se trânti în pat fără să zică nici o vorbă. De dimineță, dând să se scule, ’i apucă o durere mare la cap și cădlu pe spa Troița ,,~CTni Treiga.li3-i“ 40 Bucătarul Regelui PARTEA ANTÂIA XI (Urmare) Și dama se uită la Juan Montino cu mare luare aminte.... și se îngălbeni.... dar, revenindu-și numai decât în fire, adăogă : — Și... spuneți mi... don Francisc era cu d vestra când v’ați bătut cu Calderon ?— Da, și într’același timp el se batea cu altul, fără îndoială unul din omenii lui don Rodrigo ? — Don Francisc știa că vroiați să luați niște scrisori de la don Rodrigo Calderon ? — Oh! nu, senora...j| numai d-vostră v’am spus acesta. —Dați mi voie să ve mai întreb o dată : ați citit aceste scrisori ? — Nu, senora, pe onorea mea de gentilom, pe credința mea de creștin, ’mi era de ajuns să știu, că erau niște scrisori ale Majestăței Sale spre a nu ’mi veni nici măcar ideea d’a le citi. — Acceptați vie un moment, ca vahre jfise dama. — Necunoscu a luă portofelul și brățara de pe masă, ea și pe ușa acoperită cu perdea, lipsi destul timp pentru ca Juan Montino, resumând în mintea sa tot ce i se întâmplase, să -și pierda cu totul capul. In sfârșit dama intră din nou în odae. Ea avea în mână o scrisóre ; pe față i se citea cea mai mare mulțumire. — Majestatea Sa ve mulțumește, țlise ea, nu ca regina, ci ca femee, pentru tot ce ați făcut pentru dânsa. Majestatea Sa vrea să vedea o resplată. — Ah senora, nu e pentru mine destulă resplată norocul ce am avut de a putea servi pe Majestatea Sa? — Nu, nu... . acesta nu e de ajuns.... sunteți sărac, nu trebue să o mai spuneți..... — Da.... dar... — Să lăsăm la o parte orice mândrie falsă! Imi aduc aminte că mi-ați spus că erați student în teologie... dar că cuirasa ve plăcea mai mult decât rasa ?.... — Este adevărat, eu sunt bacalaureat în frumosețe litere și licențiat în drept și în teologie. —- Ei bine , vreți să ne faceți canonic ? întrebă dama aruncând o privire ciudată lui Juan Montino. ■— Dacă m’ași face canonic n’ași mai putea nutri nici o speranță ca prin vreo minune precare să puteți deveni soția mea. — Să lăsăm... să lăsăm acesta... și de órece nu vreți să fiți canonic, v’ar conveni să fiți alcade ? — Nici alcade, nici canonic; eu ași voi se fiț soldat în garda spaniolă, în serviciul Majestăței Sale; astfel, cel puțin când voi fi de gardă, ve voi putea vedea câte o dată trecând pe lângă mine. — Și veți mai vedea trecând și multe alte femei frumose. — Pentru mine nu e decât o singură femee pe lume. — Priviți-me ca pe o prietenă, ca pe o soră,Jise tînera femee întinecându i mâna... atâta pot face, dar să lăsăm la o parte vorbele acestea... e cam târziu, luați scrisorea acesta, și duceți-o la adresa sa. — „Duhovnicului regelui, Frag Luis de Alliaga. (Să i se dea în mână) citi tînerul. — Și în ce mănăstire se găsesce duhovnicul Majestăței Sale ? — In mănăstirea Nuestra Senora de Atocha afară din oraș... Ad! uitasem... Asceptați încă puțin. Dama eși și se întorse curînd cu o hârtie. — Poftim, acesta e ordinul ca să vi se deschidă porta cea mică a capelei mănăstirei de Atocha. Duceți-ve la corpul de gardă, chemați pe căpitanul Vasillo Își arătați-i ordinul acesta. El ve va însoți, ve va scote pe ușa secretă și ve va duce la Atocha. Sosind la mănăstire, cereți a fi dus la duhovnicul regelui și arătați-i scrisorea pe care v’am dat’o , atunci, deorece nu vreți să fiți nici canonic nici alcade și preferați să fiți soldat, spuneți părintelui Alliaga că doriți să fiți căpitan în garda Spaniolă a regelui. — Capitan la vărsta mea, când tatăl meu a servit totă viața regelui pânâ să ajungă la acest grad. — Aii tatăl d-vostră era căpitan nu mai ? ții se dama cu un accent particular și aruncând asupra lui Montino o privire cercetătorre; eu credeam că avea un rang mai înnalt... In sfîrșit acesta nu face nimic. Dacă tatălui d-vostru i a trebuit mult timp până să ajungă căpitan, pricina e că el n’a adus desigur regelui un serviciu așa de însemnat ca acela pe care i’l ați făcut d-v0stră fiind-că, servind pe regina, ați servit pe rege și Spania. Spuneți deci părintelui Alliaga că doriți să fiți căpitan în garda spaniolă a regelui. — Dar... eu nu cer atâta... — Vi se poruncește, trebue să fiți căpitan, vi se dama cu un ton sever și poruncitor. — Dacă e așa... — Duceți-ve. — încă un cuvânt. — Ce e ? — Sunteți d-vostră una din damele reginei ? — Nu... sunt domnișara Sa de onore. (Va urma). Mm, Ferandez Y. Gonzales. Mișcarea populației Capitalei Pe țiua de 1 Iulie Născuți 22 Morți 23. Căsătorii nici una.