Universul, august 1885 (Anul 2, nr. 282-306)
1885-08-01 / nr. 282
V ANUL n. No—282 5 ZB-A-jSrx I2<T TÉRA.-ün numér vecliiíi 15 bani. JÓUL 1 AUGUST 1885. Pe an. In toată România lei 18.— fi luni , fi nr, S— 3 luni: „ , * 450 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Inserțiuni și reclame 2 lei linia Anunciuri pe pagina 4 a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusa. Articole nepublicate nu se înapocza. de la 26 iulie s’au publicat fapte autentice, și nu cu calomnii nedemne șterge vor corespondenții noștri greci paguba Băncei elene după acestă escrocherie. ( Bucuresci, 31 iulie 1885. Susceptibilități Săptămâna trecută am publicat o corespondență din Atena în care se vorbia și despre o escrocherie aflată după mortea d-lui Alexandros, representantul sucursalei Băncei Naționale grecesc la Teba. După corespondența nóstru Banca Națională a Greciei a păgubit o sumă de peste un milion. Faptul e adevărat.—El a fost raportat și de ziarele din Roma și de cele din Paris, și la Riforma, care n’are nimic în contra Greciei, a publicat o lungă și amănunțită corespondenți asupra acestui fapt. Ne am mirat forte când, după publicarea acestei corespondențe, am primit o sumă de scrisori de la mai mulți greci din capitală, în care, cu cuvinte forte necuviinciose, suntem mustrați de publicarea acestei corespondențe. Ni se pare curiosá acestă susceptibilitate. In tote filele fiarele sunt pline de tot felul de furturi și de escrocherii ce se fac prin băncile și alte instituții financiare de pretutindeni, din Francia, Anglia, Germania, Rusia, etc. Și de ce nici francezii, nici englezii, nici germanii, nici rușii d’aci n’au protestat în contra publicărei unor asemenea fapte ? Pentru că aceștia știu că întru nimic n’atinge onorabilitatea unui stat o escrocherie sau un furt făcut la o instituție financiară. Pauvrete n'est pas vice, flice cu drept curent francezul. D’aceea ne vom permite a observa prea fierbinților noștri corespondenți că nu trebue să vorbească ei de prosperitatea financiară a țerei grecesc. In Grecia sărăcia e la culme. Tóte instituțiunile și chiar statul cu mari greutăți ’și plătesc cheltuelile, care s’au redus la ultima expresie. Nu tocmai grecii, deci, trebue să vorbescă de Banca Națională a României care, orice s’ar puce, merge bine, are acțiunile rădicate și’și póte plăti tóte hărtiile, pe când cea grecască are acțiunile iarăși rădicate, dar ar da faliment când i s’ar presenta ceva mai multe hărții de solvit. Nu vorbim din patimă; suferim și noi văzând starea financiară rea a regatului grecesc, dar amintim onorabililor corespondenți, cari insultă România, că ar trebui să fie mai recunoscători către țara care i-a scăpat de martea de feme ce -l amenința póte în țara lor. In corespondența din Atena din numărul morț, cu scopul de a răspândi printre profesorii de școlile primare cunoscințe de agricultură, va începe cursuri de conferințe agrarii profesorale. Aceste conferințe, care se se vor ține în 20 de locuri, vor începe pe la începutul lui septembre, de o dată cu cele de pedagogie, propuse de ministrul instrucțiunei publice, și vor fi încredințate unor profesori buni de agricultură. In favorea învățătorilor ce vor arăta că au tras un mare profit din conferințe, ministerul a hotărît nisce bani în premii pentru Năvile vor trebui să fie supuse la o carantină de 21 de zile. Vor fi adoptate precauțiuni la granițele de pe uscat. Se vor admite călătorii cari vin din Francia și cari nu prezintă simptome de bula și au bagajele în condițiuni bune de curățenie. Bolnavii, sau cei ce ar presenta simptome de bula, sau ar avea bagajele mar i. N'ar fi ei é bine ca să se facă și în România așa ceva (N. R.) DIN ROMA Corespondența „Universului"1) * 26 Iulie. Conferințe agrarii profesorale. — Ministerul de agricultură, industrie și cofiecare loc unde se vor ținea conferințe. Ministerul a invitat provinciile, comunele și comisiile agrarii să ușureze pentru profesori mijlocele de a lua parte la conferințe. 11) Carantinele. —Ordonanța privitore la carantine prescrie că năvile ce vin din Spania și din Francia vor trebui să facă carantină la Asimara. Dacă, în timpul carantinei, s’ar ivi vre un cas de bulă bănuită, bolnavii vor trebui să fie transportați în spitalul plutitor, dare, vor fi opriți la graniță, spre a se îngriji și a accepta curățirea efectelor lor. Este oprită apoi introducerea sivențelor. * Iezi ministrul de resboiü a ordonat comisariatului din Neapole ca pe vaporul ce pleca la 14 august să se îmbarce hrană și băuturi alcoolice în cantitate îndestulătdre spre a asigura serviciul până la începutul lui noembrie. Se desminte că generalul Pelloux ar fi fost ales să înlocuască pe colonelul Laretta în Africa. Acesta va rămânea comandant la Massaua până ce condițiile de sănătate nu vor impune să fie rechemat. Atunci numai se vor gândi ca să ’i Inlocuesca. * In luna septembre va avea loc reunirea unor capi ai Stângei la Belgirate. Maccarini ar avea planul să fie un discurs, în timpul bâlciurilor, alegătorilor săi din Ravenna. * * Clericalii de la Unione Romano, după eșecul suferit în cele din urmă alegeri administrative, au numit o comisiune care să studieze și să propue mijlocele spre a spori numărul alegătorilor clericali și să -i facă mai disciplinați. Raportul comisiunei este gata și în curent va fi supus papei. * leri sóra, cu trenul direct de la Ventimiglia la Genova, un individ venind din Marsilia a fost surprins de o bulă gravă de natură bănuită. Se încercară să ’1 dea jos la Savona, dar acolo refusară sä ’1 primescá. Același lucru se întîmplă la stația Varazze. Sosind trenul la Voltri și agravânduse starea acelui călător, șeful stației ordonă să fie coborît și ’1 adăposti în vagonul deposit, depeșând autorităților pentru ordine. Primăria din Genova ia măsuri de precauțiune. Va deschide două locale pentru observarea coșurilor bănuite, și tocmai e în tratație cu ducesa de Galliera pentru ca ea să ’i cedeze anul acesta spitalul seu spre a ’l face Lazaret. Starea sanitară a Genovei e escelentă, orașul e forte finiseit. Ministerul desminte svonurile răspândite ieriseră în Roma despre nisce coșuri de holeră ivite în Genova. * Greva făinarilor din Genova continuă. Greviștii au propus o nouă învoială obligându se să lucreze de la 3 p. m. până la miezul nopței. Patronii n’au dat încă nici un răspuns. Italieni. Cartea Vieței Spiritul. Ce însemnă spiritul ? Să nu ne pierdem în metafizică zadarnică, să luăm cuvântul spirit în înțelesul său convențional. Este un curent forte la modă și forte puțin precis. Chesterfield, în scrisorile sale, spune că a face spirit vasă flicâ a lucra cu neprevedere și a vorbi indiscret. Mulți, cari nu semănă cu Chesterfield, cred că fac spirit, fie făcând calambururi, fie vorbind prostii. Și, după spusa lui Montesquieu, cel ce alerga dupe spirit forte adesea face prostii.