Universul, august 1885 (Anul 2, nr. 282-306)

1885-08-01 / nr. 282

V ANUL n. No—282 5 ZB-A-jSrx I2<T TÉRA.-ün numér vecliiíi 15 bani. JÓUL 1 AUGUST 1885. Pe an. In toată România lei 18.— fi luni , fi nr, S­— 3 luni: „ , * 4­50 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Inserțiuni și reclame 2 lei linia Anunciuri pe pagina 4­ a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusa. Articole nepublicate nu se înapocza. de la 26 iulie s’au publicat fapte auten­tice, și nu cu calomnii nedemne șterge vor corespondenții noștri greci paguba Băncei elene după acestă escrocherie. ( Bucuresci, 31 iulie 1885. Su­sceptibilități Săptămâna trecută am publicat o co­respondență din Atena în care se vorbia și despre o escrocherie aflată după mor­tea d-lui Alexandros, representantul su­cursalei Băncei Naționale grecesc­ la Teba. După corespondența nóstru Banca Națio­nală a Greciei a păgubit o sumă de peste un milion. Faptul e adevărat.—El a fost raportat și de ziarele din Roma și de cele din Pa­ris, și la Riforma, care n’are nimic în contra Greciei, a publicat o lungă și a­mănunțită corespondenți asupra acestui fapt. Ne am mirat forte când, după publi­carea acestei corespondențe, am primit o sumă de scrisori de la m­ai mulți greci din capitală, în care, cu cuvinte forte ne­cuviinciose, suntem mustrați de publicarea acestei corespondențe. Ni se pare curiosá acestă susceptibi­litate. In tote filele fiarele sunt pline de tot felul de furturi și de escrocherii ce se fac prin băncile și alte instituții financi­are de pretutindeni, din Francia, An­glia, Germania, Rusia, etc. Și de ce nici francezii, nici englezii, nici germanii, nici rușii d’aci n’au pro­testat în contra publicărei unor asemenea fapte ? Pentru că aceștia știu că întru nimic n’a­­tinge onorabilitatea unui stat o escrocherie sau un furt făcut la o instituție financiară. Pauvrete n'est pas vice, flice cu drept curent francezul. D’aceea ne vom permite a observa prea fierbinților noștri corespondenți că nu trebue să vorbească ei de prosperitatea financiară a țerei grecesc­. In Grecia sărăcia e la culme. Tóte in­­stituțiunile și chiar statul cu mari greu­tăți ’și plătesc cheltuelile, care s’au re­dus la ultima expresie. Nu tocmai grecii, deci, trebue să vor­­bescă de Banca Națională a României care, ori­ce s’ar pu­ce, merge bine, are acțiunile rădicate și’și póte plăti tóte hărtiile, pe când cea grecască are acțiu­nile iarăși rădicate, dar ar da faliment când i s’ar presenta ceva mai multe hărții de solvit. Nu vorbim din patimă; suferim și noi văzând starea financiară rea a rega­tului grecesc, dar amintim onorabililor co­respondenți, cari insultă România, că ar trebui să fie mai recunoscători către țara care i-a scăpat de martea de feme ce -l amenința póte în țara lor. In corespondența din Atena din numărul morț, cu scopul de a răspândi printre pro­fesorii de școlile primare cunoscințe de a­­gricultură, va începe cursuri de conferințe agrarii profesorale. Aceste conferințe, care se se vor ține în 20 de locuri, vor începe pe la înce­putul lui septembre, de o dată cu cele de pedagogie, propuse de ministrul instruc­țiunei publice, și vor fi încredințate unor profesori buni de­ agricultură. In favorea învățătorilor ce vor arăta că au tras un mare profit din conferințe, mi­nisterul a hotărît nisce bani în premii pentru Năvile vor trebui să fie supuse la o ca­rantină de 21 de z­ile. Vor fi adoptate precauțiuni la grani­țele de pe uscat. Se vor admite călătorii cari vin din Francia și cari nu prezintă simptome de bula și au bagajele în condițiuni bune de curățenie. Bolnavii, sau­ cei ce ar presenta simp­tome de bula, sau ar avea bagajele mar­­ i­. N'ar fi ei é bine ca să se facă și în România așa ceva (N. R.) DIN ROMA Corespondența „Universului"1) * 26 Iulie. Conferințe agrarii profesorale. — Ministerul de agricultură, industrie și co­fie­care loc unde se vor ținea conferințe. Ministerul a invitat provinciile, comu­nele și comisiile agrarii să ușureze pentru profesori mijlocele de a lua parte la con­ferințe. 11) Caran­tinele. —Ordonanța privitore la carantine prescrie că năvile ce vin din Spania și din Francia vor trebui să facă carantină la Asimara. Dacă, în timpul carantinei, s’ar ivi vre­ un cas de bulă bănuită, bolnavii vor trebui să fie transportați în spitalul plutitor, dare, vor fi opriți la graniță, spre a se îngriji și a accepta curățirea efectelor lor. Este oprită apoi introducerea sivențelor. * Iezi ministrul de resboiü a ordonat comisariatului din Neapole ca pe vaporul ce pleca la 14 august să se îmbarce hra­nă și băuturi alcoolice în cantitate îndes­­tulătdre spre a asigura serviciul până la începutul lui noembrie.­­ Se desminte că generalul Pelloux ar fi fost ales să înlocuască pe colonelul La­­retta în Africa. Acesta va rămânea comandant la Mas­­saua până ce condițiile de sănătate nu vor impune să fie rechemat. Atunci numai se vor gândi ca să ’i Inlocuesca. * In luna septembre va avea loc reu­nirea unor capi ai Stângei la Belgirate. Maccarini ar avea planul să fie un dis­curs, în timpul bâlciurilor, alegătorilor săi din Ravenna. * * Clericalii de la Unione Romano, după eșecul suferit în cele din urmă alegeri administrative, au numit o comisiune care să studieze și să propue mijlocele spre a spori numărul alegătorilor clericali și să -i facă mai disciplinați. Raportul comisiunei este gata și în cu­ren­t va fi supus papei. * leri sóra, cu trenul direct de la Ven­timiglia la Genova, un individ venind din Marsilia a fost surprins de o bulă gravă de natură bănuită. Se încercară să ’1 dea jos la Savona, dar acolo refusară sä ’1 primescá. Același lucru se întîmplă la stația Varazze. Sosind trenul la Voltri și agravându­se starea acelui călător, șeful stației ordonă să fie coborît și ’1 adăposti în vagonul de­posit, depeșând autorităților pentru ordine. Primăria din Genova ia măsuri de precauțiune. Va deschide două locale pentru obser­varea coșurilor bănuite, și tocmai e în tratație cu ducesa de Galliera pentru ca ea să ’i cedeze anul acesta spitalul seu spre a ’l face Lazaret. Starea sanitară a Genovei e escelentă, orașul e forte finiseit. Ministerul desminte svonurile răspândite ieri­seră în Roma despre nisce coșuri de holeră ivite în Genova. * Greva făinarilor din Genova continuă. Greviștii au propus o nouă învoială obli­­gându se să lucreze de la 3 p. m. până la miezul nopței. Patronii n’au dat încă nici un răspuns. Italieni. Cartea Vieței Spiritul. Ce însemnă spiritul ? Să nu ne pier­dem în metafizică zadarnică, să luăm cu­vântul spirit în înțelesul său convențional. Este un curent forte la modă și forte puțin precis. Chesterfield, în scrisorile sale, spune că a face spirit va­să flicâ a lucra cu ne­­prevedere și a vorbi indiscret. Mulți, cari nu semănă cu Chesterfield, cred că fac spirit, fie făcând calambururi, fie vorbind prostii. Și, după spusa lui Montesquieu, cel ce alerga dupe spirit forte adesea face prostii.

Next