Universul, august 1885 (Anul 2, nr. 282-306)

1885-08-01 / nr. 282

2 fii Esra Al și lumea aga­njisă civilizată este plină de cei ce fac spirit; iată, pate acesta e una din pricinile pentru care multe persane cu bun simț întreprind călătorii și explorații, sperând că în mijlocul sălbatecilor nu vor găsi omeni care la ori­ce vorbă să facă spirit... adesea ori nesărat. 3.Tou Sta­ți Telegrafic © Londra, 29 Iulie. „Morning Post“ află că depeșile din urmă ale ministrului rus Giers sunt forte conciliante și fac a se spera că cestiunea afgană pate fi resolvată în curând. Paris, 29 iulie. In ambasada chineză nu se știe absolut nimic în ceea ce priveste convențiunea anglo-chineză. Nici un tractat între am­bele aceste state nu s’a întocmit. Viena, 29 iulie. Precum declară Wiener Abend-Post, fi­lele acestea cornițele Kalnoky pleca la Varzin,, unde va adăsta un lung timp, fiind oipete principelui de Bismark. Paris, 29 iulie. In cercurile diplomatice d’aiel se asi­gură că Anglia va propune Porței să o­­cupe Egiptul cu trupe turcești cu con­diția ca ele să fie puse sub controlul englez și ca Turcia să închee cu Anglia o alianță ofensivă și defensivă contra Ru­siei. Aceste propuneri au provocat la Portă o surpriză vie. Belgrad, 29 iulie. Scriî autentice, sosite aici, constată că comitetele panbulgare din Serbia veche fac actualmente o agitațiune vie pe terîmul ocalelor, stăruind pentru înființarea de n­oi școle bulgare precum și pentru în­locuirea profesorilor sârbi prin alții de naționalitate bulgară în școlile existente și afară de asta caută să atragă școlari șerbi printr’un învățământ gratuit și prin alte mijloce. Aceste fapte produc o mare ne­mulțumire în cercurile serbe. Viena 30 iulie. Corespondența politică desminte scirea unei apropiate întrevederi a lordului Sa­lisbury cu d. Depretis pe teritoriul fran­cez. Hue 30 Iulie-Un mare măcel de creștini s’a întâm­plat la Anam. 8000 persane s’au refugiat la Quine-Hone care a fost ocupat de Fr­an­­cezi. Hue 30 Iulie. Chelung a fost evacuat la 22 iunie. Du­pă plecarea trupelor franceze, chinezii au jefuit orașul. Viena 30 Iulie-Prințul Bulgariei, la sosirea sa, a făcut o visită­ lungă contelui Calnoky. El a plecat în Bulgaria. Berlin 30 iulie. Conferința telegrafică internațională s-a deschis. După propunerea Englitezei, d. Stephan a fost ales președinte, iar d. Ha­ke vice-președinte. Regulamentul conferinței din Londra a fost adoptat. S-au instituit două comisiuni. In discursul său de deschidere, d. Step­han a exprimat convingerea că conferința UNIVERSUL.—(1 AUGUST 1885) va isbuti să facă să ia parte clasele cele mai puțin avute la folosele telegrafului. Marsilia, 30 iulie. Numărul deceselor holerice au fost ieri de 35. Din Capitală Guvernul bulgar s’a adresat guvernului nostru spre a trimite elevi care să ur­meze cursurile școlei de silvicultură și să facă cu elevii noștri lucrări practice re­lative la exploatarea pădurilor. — 6 — „Națiunea“ află că duminecă pe pla­toul Cotroceni, câtor­va soldați din regi­mentul 6 de dorobanți le-au venit râu, din cauza marilor călduri, în timpul ins­trucției.. Zilele acestea, Academia Română a pri­mit mai multe publicațiuni de ale Aca­demiei și societăților sciințifice și literare din Petersburg. De la 21 până la 27 iulie în București au fost 5 coșuri mortale de scarlatină, 4 de angină difterică și 3 de variolă. — o— seri a avut loc înmormântarea lui Al. Crețescu, fost ministru și prim-președinte al înaltei Curți de casațiune. La orele 2 s’a făcut serviciul religios la biserica sf. George nou unde era depus corpul, după care cortegiul, compus din o divisiune co­mandată de generalul Radovici, clerul cu cu I. P. S. Vicarul Mitropoliei, două mu­sic!, diferite delegațiuni, corpul avoca­ților și trăsura regală, a străbătut stra­dele principale ale capitalei îndreptân­­du-se către cimitir. Coșciugul era aco­perit de numerose corane, printre care se deosebea una de trandafiri albi a M. S. Regelui. Printre cei ce urmau corte­­giul erau miniștrii aflați în capitală, pre­fectul de Bucuresci, înalții magistrați și demnitari. D­nil Ștefănescu, membru la Casație, Orbescu și Ciru Economu au ținut discursuri. D­nil D. Sturza, G. Fi­­litis, C. Schina, G. Vernescu, Stratilat, țineau cordanele. Tâlhar fugit.­La 25 iulie curent din penitenciarul Salinele Mari doi condam­nați Ion și Gheorghe Vâlceanu, primul condamnat pe viață secundar pe 10 ani, pe când se duceau la apă cu hârdău la fân­tână, pe drum au­ năvălit asupra escortei, le au luat o armă cu care au dispărut. Soldații, luându’l în gonă, pe Jianu l’a o­­morît la fântâna numită Fagul Niculea, iar pe Valceanu, de fel din comuna Bres­­nița Județul Mehedinți, rănindu’l la cap nu l’a putut prinde. — x— Bandă captată. — Banda Sterea care a jefuit în două rânduri pe Weinberg și alții s’a prins altă nopte în comuna Tur­­caia, scrie „Dunărea de jos“. Prinderea a fost prin trădarea de către o personă in­trodusă mai dinnainte de administrație în acea bandă tocmai când voiau să cal­ce pe Marcu Diamant. Unul din bandiți, anume Air Card, a scăpat. Cei prinși sunt: Sterea tâlharu capul bandei rănit forte ușor la cap ; Ismail Ciocoroglu, Ismail din Greci și Memis Husein tot din acea co­mună. —x— Recolta în jud. Dolj.—Treeratul este în plină activitate, dar cu regret trebue să constatăm un resultat de tot nemulțumitor în județul nostru, scrie gazeta „Olteniei“, mai sumă în ceea­ ce priveșce grâul și o­­văzul. In aceste 2 articole avem o recoltă forte ușoră atât cantitativă cât și cali­tativă, căci abea 200 oca de pogon a fost acum acestă producțiune. In ceea ce pri­vesce culorea grâului nu e mai rea de­cât în anul trecut, dar bobul e forte sbâr­­cit. In general, grâul nostru cântăresce 72 până la 77 kilo pre hectolitru. Orzul, în multe părți plouat și din care causă are culorea galbenă, a dat în privința canti­tăței un resultat mai bun, căci producția e cam de 600 oca de pogon. Porumburi­le stau frumos, dar necesitază o plae și acesta cât mai curând. —x— DIN JUDEȚE - Epizootie încetată.—Bula febră aftosă ce exista între vitele din comuna Joresci, districtul Covurluiu, a încetat cu desă­­vârșire, ridicându-se măsurile ce au fost aplicate. Iarmarocul de vite ce se va face în comuna Cașin, județul Bacău, începe la 8 august viitor a. c. și ține până la 21 aceeași lună. Cei ce se vor duce la acest iarmaroc cu ori­ce soia, de vite spre vân­zare, piei sau lână, să fie însoțiți de bi­letele cuvenite și de certificatele prevă­zute de legea sanitară veterinară. Morți împreună.—Frații Herman Ru­der în etate de 19 ani și Avram Ruder, în etate de 21 ani, foști studenți ai sco­­lei comerciale din orașul Galați, alaltă­ieri între orele 2—3 p. m. au murit amândoi în același moment la spitalul israelit din acel oraș. Concurență lăudabilă. — Alaltă­ieri în orașul Galați casapii din Pe­a-Negri și-au făcut concurență cu vânzarea cărnei, așa că a ajuns prețul unui chilogram car­ne de vacă la 30 bani. — x — Spânzurat.— Toader Borș din comu­na Siliștea, județul Neamțu, care de mult era bolnav, în dimineța de 22 iulie, s’a găsit spânzurat de un arbore în grădina sa.­­X — —x — —x— Două vase sechestrate.—Săptămâna trecută, scrie „Bomba“ din Brăila, s’au sechestrat în portul acelui oraș, din or­dinul casieriei generale de Ilfov, două vase cu grâu ale deputatului C. Fleva, care erau trecute pe numele cumnatului seu D. Apostol, pentru datoria ce numitul de­­­­putat are către Stat. —x— încă o nenorocire la mașinele de treer. — Fata Casandra Petrea, în etate de 1< ani, de la moșia Silivestri, com­. Odobeștii, suindu-se pe batoza mașinei de treer, pe când dădea snopi la hrănitori, a căzut cu un picior în val, care la mo­ment a fost sfărâmat. La spitalul local i s’a făcut amputație, ca ultimul mijloc de scăpare a restului corpului de cangrenă. Câte­va ore după amputație a și murit din cauză că se scursese prea mult sân­ge, până la aducerea ei în spital. —"— Iunecat.— In z­iua de 13 iulie, duci băeți din comuna Epureni, județul Tuto­­va, ducându­se să se scalde în iazul care se află pe teritoriul acelei comune, unul din el, în etate de 13 ani, pe când stă­tea pe mal desbrăcat, a căzut în apă cu malul pe care ședea, și s’a înecat. ACTE OFICIALE Sun numiți: D. Vasile Murgulescu, administrator al plășei Măcin; d. Ion Paraschivescu, co­misar la urbea Mahmudia; d. Ion G. Christescu comisar la urbea Babadag; d. I. Enescu comisar clasa II pe lângă pre­fectura poliției capitalei. „Monitorul“ de ieri publică regulamentul concursurilor pentru posturile medicale. Ecouri din România (Corespondența particilară a „ Universului“) Rănire gravă.— Alaltă­ ieri diminuță la orele 7, individul Cucu Pavel, lucrător la podul peste apa Bârladului pod ce se con­­struește pentru linia ferată Bârlad-Vasluiu, a fost isbit din greșală de un altul pe când se afla pe rolină și cărând ’și a frânt piciorele într’un mod grozav. Paci­entul a fost dus la spitalul local. Incendiu și recunoscință.­­ In sera de 17 —18 ale curentei a fost un foc mare în orașul Caracal în mahalaua Protoseni și cu vântul care bătea s-ar fi lățit în­grozitor. Numai mulțumită curagiului și energiei d-lui căpitan Velicu D. Petrovici, comandantul pompierilor locali, focul s’a putut localisa ast­fel că n’a făcut pagube mari. D. Dimitrie D. Tricănescu na scrie despre acesta ,aducând mulțumirile sale d-lui căpitan. I >­esastru Victime ale Trăsnetului. Din fiarele italiene ce ne-au sosit ieri scotem următorea isto­isire a unei neno­rociri ce lovi satul Masone, în Savona. IFoița, „U­rxî-vers-urul“ MIETTA Mortă si vie 1 247 PA­RTEA PATRA DOAMNA JORANNIE VIII (Urmare) In insula Ischia, la Casamicciola, mic oraș de băi termale, distrus aprope cu to­tul acum doi ani de un cutremur spăi­­mântător. Raim­onda întâlni pe bogatul financiar domnul Jeramie. Acesta se dusese mai mult ca să pe­­trecă și ca să se distreze de ore­ce era destul de sănătos. Se amoreză la nebunie de Raimonda, pe care toți o numiau domna Cesarina Leverdier, și ’i făcu o curte staruitare. Dobândi de la frumosa Cesarina voia de a se presenta la vila de la Pellarino, ceea ce el făcu de mai multe ori. Ce e mai mult, plecă din Casamicciola ca să stea la Neapoli, spre a se afla mai aprope de vila Pellarino și de cele două prietene. De­și de 60 de ani, domnul Jeranie, holtei bătrân, se bucura de o sănătate admirabilă, și vroia încă să facă pe tâ­nărul. O dată fusese fericit cu femeile și­­ amintirea anticelor sale biruințe ’I da o ardere cu totul de tânăr. Și se gândea că ’I era de trebuință să dobândască un nou triumf spre a’șî co­rona cariera sa de don Juan în mic, încărcat cum era de milione, putea prea bine să jertfesca două și chiar trei spre a-și satisface un capriciu, pentru că simțea prea bine că falsa Cesarina Le­verdier, așa de elegantă și de frumosa cum era, se va arăta forte dificilă. Domnul Jeramie de­géba afta ca Ro­meo, de­géba se înfoia, se strângea la mijloc, își făcea cărarea în mijlocul frunței, de­geba lua aere de tâner și vroia să pară frumos; avea 60 de ani bătuți pe muche; nu mai era tâner; era numai mi­lionar, și, fiind­că nu era prost, pricepea că numai milionele ’1 puteau întineri în ochii adorabilei Cesarina. De­o­cam­dată, fiind­că el nu se gân­dise nici o dată ca să se însure, și ideea acesta nu’l putea veni tocmai la vârsta de 60 de ani, avea de gând să-și facă o romanță cu falsa Cesarina. Dar acesta, pe când se arăta cu el for­te gingașă — milionele merită ce­va aten­țiune — îl ținu la distanță și el observă, nu fără ciudă, că aurul nu este totul pe lumea acesta și că, chiar cu milione, cucerirea unor femei nu prea este ușoră de făcut. De o dată, după un bal unde domnul Jeramie condusese pe cele două prietene și unde ele petrecuseră forte mult, ade­vărata Cesarina Leverdier cătru bolnavă ar trebui să se pue în pat. Sănătatea ei, deja forte compromisă în trecut din pricina miseriei ce suferise, nu se restabilise nici o dată pe deplin. Datorea liniștei ce găsise lângă priete­na sa că mai putuse trăi încă un ore­care număr de ani. Chemară un medic. Era deja prea târ­ziu. Bolnava fusese lovită de o durere de piept care în scurt timp deveni o pneu­monie gravă. Mortea Raimondei Duchemin fu decla­rată la consulatul Franciei și contesa de Spleure, născută Raimonda Duchemin, luă ast­fel cu totul locul Cesarinei Levercier, pe ale căreia hărții ea le poseda mai de mult. Raimonda ’și schimbase starea sa civilă. După ceremonia înmormântărei la care asistară mulți francezi ce locuiau la Nea­­pole, falsa Cesarina întinse mâna domnu­lui Jeramie, ’I mulțumi că urmase corte­­giul funebru al sărmanei sale prietene și se depărtă plângând cu lăcrămi calde ceea ce mișcă forte mult pe bătrânul holtein. Ea se întorse singură la vila Pellarino, dar obs­ervase că domnul Jeramie o ur­­măria. După ce ’și aruncă pălăria de doliu pe o mobilă și după ce ’și scose manteluța, se trânti pe o canapea, ’și luă capul în mâini și, scoțând oftate grele, păru cufundată într’o durere adâncă. Peste un moment, ușa salonului se des­chise încet încet și se arătă domnul Je­ramie. Frumosa mâhnită lăsă ca să -i scape un oftat. Având fața ascunsă în mâini, nu vedea pe financiar, dar auzise sgomotul pașilor sei și scia că era lângă densa și că o contempla cu admirație. — Singură, sunt singură acum! excla­mă ea; Dumnezeule! ce mă voi face, ce mă voi­ face ? Sermana mea prietenă !... Ah ! aș vrea să fi murit și eu. Domnul Jeramie se simți adânc mișcat. Mânuirea afacerelor, manipularea milio­­nelor nu răpiseră acestui om ori­ce sim­țire. Ș’apoi pate cine va sta liniștit ve­xând că plânge o femee pe care o iu­­besce ? Raimonda era de­sigur mâhnită de mor­tea prietenei sale, pentru că nimeni nu pute vedea cu ochi nepăsători mórtea de aprope; dar domnul Jeramie nu ’șî putea închipui că acea femee, care de multă vreme avea o idee preconcepută, juca îna­intea lui comedia durere!. — Cesarino, Cesarino ! țin­e el cu un glas dulce, tremurând de emoțiune. Ea ridică în sus capul și ’și arătă fața sa frumosă scăldată de lacrimi. — Ah! d-vostră sunteți, z ise ea, m’ați urmărit. — Da. Pe când mă pregăteam să ve ofer brațul ca să ve reconduc aici, m’ați părăsit fără de veste, m’am gândit că vro­­iați să ve întorceți singură și am crezut de cuviință să vé respect voința, dar ve puteam eu părăsi, spuneți mi, când sun­teți în durere ? Nu vi­ se pare dulce să auziți glasul unui prieten ? Eu iau parte la durerea d-vostră, credeți-me. Emile In­chebourg. (Va urma).

Next