Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-03 / nr. 334
Said îl însărcinase să prepare o otravă și să i-o dea. Sultanul, îndată ce căpătă probe despre atentat, se hotărî să aresteze pe Said pașa și pe Osman gazi, apărătorul Plevnei. * La 20 curent a’a inaugurat cu mare pompă monumentul de granit de Raveno care a fost trimis din Italia spre a se ridica în cimitirul catolic de la Tenikeni, în onorea soldaților morți în timpul răsboiului din Crimea în spitalul din Tenikeni. Ultima oră Se vorbește că ambasadorii vor cere o mai largă facultate de discuție, spre a putea stabili casa unui acord. Radu Spuce din țară Nenorocirea de la Brăila.—Despre a 40 de omeni întâmplare,pe care am anunțat’o, găsim aceste amănunte în ziarul „Bomba“. Pe la orele 3 în dimineța de joi fiind încă nopte și întunerec, în contra regulamentului portului și fără asistența nici unui impiegat al Poliției portului, vaporul Eagles Athelstone a început a-și aședa punțile ca să începa operațiunea încărcărei prin transbordament dintr’un alt cal ce acostase lângă denlul. După ce se așezase puntea principală care avea un capăt pe malul Dunărei și pe când de către muncitori se transportă o ghilă mare pentru construirea celei de a doua punte de la un vas la altul, puntea cea mare fiind năvălită de mai mulți muncitori care se grăbeau a intra în lucru, s’a rupt după la mijloc, și toți câți erau pe deasa, au fost înghițiți de valurile Dunărei, scăpând numai vr’o 7 din ei. Domnul Procuror al Trib, informat despre acesta, a încheiat un proces-verbal și a raportat cazul Procurorului general după datorie. De la sinistru și până astăzii nu mai știm ce s’a făcut, se țice însă că Poliția ar fi făcut sondaje, că nu s’a găsit nici un cadavru și că nu s’a arătat nici o reclamațiune pentru disparițiunea veri unui om.—Poliția și Căpitănia Portului răspândesce vorba că nu s’a înecat nici un om, și suntem informați că d. Căpitan de port ar fi și raportat ministerului în acest sens. Aci se bănue că în acestă nenorocită întâmplare fiind angajată responsabilitatea mai multor persone influente, s’ar fi cărend a se tăgădui disparițiunea victimelor pentru a scăpa de răspundere cei vinovați. Numărul victimelor este necunoscut.— Ceea ce putem însă a afirma, este că d. Procuror însuși ne a declarat că 6 muncitori din cei căzuți în Dunăre caii au ’s a declarat Înecați sunt peste 30. împrejurarea că nu s’a arătat nici un cadavru până acum a treia $1, după părerea multora este, că cei înecați fiind UNIVERSUL!!—(3 OCTOMBRE 1885) atrași sub vapor, și celel’alte vase din port, și că locul de unde ei a cădut formând un anafor în Dunăre, cadavrele nu pot eși decât după plecarea vaselor. jux— Incendiu —In sara de 26 Septembre pe la orele 7 p. m. în orașul Peatra s’a aprins și a ars grajdul de la casele d-lui Grigore Isăcescu. Focul amenința a lua proporțiuni mari, numai lipsa de vânt și puternicul concurs dat de publicul pompierilor care de astă dată a venit la timp, a putut face ca focul să fie localizat margininduse la arderea numai a acelui grajd. Paguba dlui Isăcescu este considerbilă, pe lângă mult material compus din dulapuri scânduri, tumurugi de stejar, ce i-au consumat focul, apoi i-au ars și doi cai ce nu s’au putut scote din grajd. In sara de 27 Septembre pe la orele 10 p. m. asemenea s’a aprins și a ars feredeul jidovesc din același oraș, împreună cu o casă de lângă el, situat mai la deal de piața iarmarocului lângă cuejdiu. Nici aici nu se scie cum a luat foc, clădirile erau asigurate la „Națională“. —x— Omor.—In ziua de 14 curent, Mitrică Ion și Nicolae Popa din comuna Desa, județul Dolj, luânduse la curtă pentru descărcarea unui car de fân cu Mitrică Siancu, Marcu tot din Desa, a împuns în pept pe acest din urmă cu o furcă de fer în partea stângă, pătrunzând până la inimă, din care cauză a încetat îndată din viață. —x— Accident.—Stanciu Buzatu din comuna Grosu, județul Vlașca, călărași cu schimbul, în etate ca de 25 ani, ducându-se în de 16 curent la orașul Alexandria cu căruța încărcată cu meiu, a alunecat de pe dânsa și a căzut jos între boi, cari au trecut cum și raza de d’înainte și cea de pe urmă pe gâtul și peptul său. El a încetat din viață peste 2 ore. —x— Bandit.— Locutorul Neculai Testan din comuna Răucești, jud. Neamțu în ziua de 9 a curentei întorcându-se de la Târgul-Nemțu, a fost prădat în drum de un sucman de nontenă, o pereche ciobote moldovenești și un sigil, de către un individ necunoscut, tuns la cap, cu opinci și sucman scurt îmbrăcat. — o — Paricid.—In dimineța zilei de 20 Septembre Neculae Cojoc din mahalaua precistei orașul Peatra întorcându-se de la câmp cu fiul său unic Neculai în etate de vro 20 de ani, s’a luat la certă în urma căreia fiul aplicând cu un lemn mai multe lovituri a sfărâmat capul nenorocitului părinte, care până în sală a murit. Din ancheta făcută de dr. Procuror rezultă acest băet despr’un an de zile nu se bucură de intregimea facultăților lui mintele, ceea ce a necesitat convocarea unui consiliu de 3 medici spre a se pronunța asupra gradului lui de imputabilitate, îngropată de vie.—In Ziua de 20 Septembre curent, femeile Leanca Simion Fundeanu și Stana Vasile Radu din comuna Mihai Vitezu, județul Ialomița ducându-se să scotă pământ dintr’o gropa afară din comună, pe când săpau s’a dărâmat malul peste ele și apucându-le în năuntru cea d’întâi a fost scosă cu viață iar cea de a doua marta. —o— Arsă.—In Ziua de 20 Septembre curent, Safta, în etate de 3 ani, fiica locuitorilui Vasile Solomon din comuna Cetatea județul Dolj, fiind singură în casă, s’a aprins de la focul de pe vatră și neavând cine să ’i dea ajutor a încetat din viață. —x— Spăndurat.—In ziua de 23 curent s’a găsit spânzurat întiun nuc Gheorghe Marin din comuna Finta, județul Dâmbovița. Tot în aceași individul Albert Țeler, morarul de la móra de fâină de pe moșia Băleni Români județul Dâmbovița, voind a pune cureua la tăvălug și a alunecat piciorele și a căzut, astfel că a murit îndată. Loteria de la Roman.Trăgându se loteria de binefacere a școlii de meserii din urbea Roman, comunicăm cititorilor numerle castigatore : 1250, 1199, 510, 1335, 881, 1115, 700, 491, 400, 95, 689, 720, 183, 936, 294, 1086, 831, 455,1054, 1066, 237,409, 1000,1053, 1329, 1468, 854, 185, 154, 812, 1043, 2, 787, 1124, 586, 517, 1478, 722, 1231, 499, 1450, 1320, 513, 892, 43, 1355, 493, 822, 889, 219, 230, 717, 463, 452, 752, 1425, 475, 25, 85, 27, 1.309, 924, 955, 1017, 1018, 976, 1392, 532, 1279, 979, 760, 1356, 89, 204, 458, 231, 1175, 1377, 1108 și 826 în total SO câștiguri din 1500 numere. 7EST cutăți Telegrafice Paris, 1 Octombre. Se afirma în cercurile politice că învoiala nu e încă stabilită între Rusia și Austria în privința cestiunei Balcanilor. Sofia, 1 Octombre. Din nișce informațiuni primite în ultima oră, reiese că în satul bulgar Iassenovici nu se găsesce nici un soldat bulgar, dar că din contră în satul șerb mărginaș Vidin, a sosit din Austria 400 de cal cari au fost împărțiți țăranilor sârbi, dânduse acestora ordinul să fie gata să înainteze spre granița bulgară. Un fost expulzat șerb, numiit Petronovici despre care se zice că el spion șerb sau agent secret al lui Carageorgevici, permițându-și să blesteme tot rele bulgar, atacând în public guvernul prințiar, a fost expulzat ieri. D. D. Bolișev și Magiaroff, directori sub Gavril-pașa, au primit ordin să plece la Belgrad. Guvernul prințiar e hotărît să se pórte cu strășnicie contra tuturor acelora, cari înainte de 6 Septembre propoveduiau unirea și cari acum din cauza spiritului de oposiție sau din causa slăbiciunii, suferă influența presiunilor străine și întorc spatele guvernului, criticând actele sale. Peste tota granița între Timok și Pirot, nu se întâlnesce nici un soldat bulgar. Atitudinea guvernului, priniar față cu Serbia e mai mult ca corectă. Niș, 1 Octombre, împrumutul e încheiat. Tractatul s-a semnat ieri seară. Guvernul sârb a confiscat niște proclamațiuni, ai căror termeni implică o înaltă trădare. Proclamațiunile sunt semnate Pașici și Peco Pavlovici și datate din teritorul serb, dar ele au fost aduse din Bulgaria. ..în Paris, 1 Octombre. O depeșă adresată din Viena Ziarull „Desbaterilor“ spune că trupele sârbești înaintează spre Leskowatz și Ak Palansia pe granița bulgară. Pare că e cu neputință de a împedica acțiunea militară a Serbiei. Roma 1 Octombre. Buletinul sanitar de la 12 : orașul Palermo 104 cașuri, 47 morți. CRONICA BUCURESCEANA Mercuri, 2 Octombre. M. S. Regele la Craiova.—Cum am publicat în numărul nostru de ieri, M. S. a plecat ieri dim finiță la 11 ore la Craiova cu un tren special. M. S. este însoțit de d. ministru Radu Mihai și Fălcoianu. La plecarea M. S. Regelui, se aflau la gara Cotroceni și toți d-nii miniștrii presenți în capitală, d. Moruzzi, prefectul poliției , d. general Cernat, mai mulți ofițeri superiori din garnisonă și alte persone de distincțiune. După câte ne depegâză corespondentul nostru din Craiova, M. S. a sosit acolo la 4 ore p. m. și a descins la d-na Glogoveanu. AZ. M. S. va inspecta trupele din corpul I de armată. — o— Plecare. — D. Cortazzi, prefectul jud. Dorohoi, după o ședere de 2 zile în capitală, s’a reîntors Luni fără la postul seu. Sosiri.Au sosit în capitală d. Al. A. Plaginol, prefectul jud. Putna; d. Ciru Economu, procuror la înalta Curte de Casație ; d. Al. Degre, membru la înalta Curte de Casațiune și d. general Fotino, directorul general al serviciului sanitar, I D. dr. Fotino a fost Zilele trecute și la i Pesta unde a visitat cu deamănuntul toté spitalele civile și militare din acel oraș. j —o— I Exposițiune de bele-arte.—AZh Miercuri, se va espune în sala de la Stavro■; poleos lucrările de concurs ale tinerilor I. Bălănescu, Gheorghe I. Jamai și Alexandru Bănulescu absolvenți, ai scalei de bele-arte din București, pentru premiul ■ cel mare de străinătate al numitei scale. Exposițiunea va dura 8 Zile— 6 — Spoita. „TTniveravLirLi, M I E T T A DOAMNA JO.ltAMIE XXII Prisoniera 286 ZP T1 ZK .A» {Urmare) Noptea era înaintată. Lucian auzise bătând ora la mai multe ceasornice. Intr’acea mahala depărtată a Parisului, în de obice, lumea se culcă de vreme; la ferestrele caselor nu se vedea nici o lumină ; fără îndoală, temnicerii Miettei se culcaseră și dorminzi. Lucian se gândi că putea pătrunde fără primejdie în grădina și că se putea apropia de casă, ceea ce nu îndrăsnise să facă ziua. Și fu ușor să găsescă gaura, pe care o făcuse în ulucile terenului necultivat; intră mai întâi; apoi, după ce trecu prin gaura din zid, se află în posesiunea domnului Farfouillet. Inima îl bătea cu putere și era așa de emoționat, încât fu silit să se oprescă ca să respire ; de altminteri mult timp piciorele ’I remaseră paralisate. In sfîrșit, isbuti să ’și vie în fire. Atunci, hotărît să se apere înpotriva oricâruî atac, își băgă stiletul în buzunarul pantalonilor și, cu curaj, cu precauțiune, ascultând cu urechea, porni spre casă, ale cărei oblane erau închise atât la etajul de jos cât și la cel de sus. Tăcerea era adâncă, chiar și greenul. tacea Noptea, fără lună, era aprope întunecosă ; de altminteri visitatorul nocturn era ocrotit și de umbra copacilor, după cari se putea ascunde, și de ierburile înnalte în mijlocul cărora dispărea. Fără nici o împiedicare, ajunse până la casă, ea era înconjurată de un soia de trotuar, făcut de lespezi de piatră, printre cari cresceau tot felul de ierburi, ca și în grădină. Cu tote astea, vreau să ocolască casa și, spre a evita zgomotul ce ar fi produs ghetele lui pe pietre, Lucian începu să umble pe genuchi și pe mâini. — Ea e în pimniță, se gândia el. — Și, fiindcă o pimniță are cel puțin o ferestruie, Lucian, cu cât înnainta, căuta acea ferăstraie. Găsi una, tocmai lângă pământ, largă abia cât mâna. Pe brâncă, cu urechea lipită de acea ferestruie, repnendu-și răsuflarea, ascultă. Tăcere adâncă. Porni din nou, mergând tot pe lângă zid. Găsi o altă ferestrae a pimniței, asemenea cu cea d’întâi, în josul celor patru trepte de piatră de la ușa principală, apoi alta într’o parte opusă aceleia pe care o explorase. Dar, ca și întâia dată, pusese în zad iar urechea la ferestraie era aceeași acere mormântală. Deși se sfinția forte descurajat, nu renunță a face tot ocolul casei. Ajunse în colț , nu -i mai rămânea decât să cotescă al patrulea colț, spre a se afla acolo de unde plecase. De o dată, la diuoă metri departe de densul, văzu nisce mărăcini luminați slab de tot. Să fi fost c^e licurici pe acolo ? Lucian înainta. — Oh, bucurie ! Oh, fericire ! Lumina eșea pe o ferestraie. Deci, în acea pimniță sau subterană era o luminare Ca și în momentul când intrase in grădină, Lucian simți că se înăbușia și că inima ’i bătea cu mare putere. j Era aprope de gaură, cu totul asemenea celorl alte pe care le veZuse ; acum nu numai că putea să asculte, dar își putea arunca și privirile în subtoraă. I Cu tote astea, nu caută să asculte, și, tremurând, ținea ochii închișî și cum i-ar fi fost frică să se uite. Ce va ’i spunea că soră sau lapte era acolo, că o va vedea,» dar, Dumnezule ! în ce stare ? Nebună, nebună! Și lui ’i era într’adevăr frică. Intr’adevĕr Mietta era acolo. Stând pe parul el, o saltea aruncată pe nisce scânduri, plângea, cu capul plecat pe piept, cu mâinile împreunate pe genuchi, plină de mâhnire. Din când în când scoția câte un oftat surd. In urma emoțiunilor teribile ce încercase, Mietta leșinase înaintea domnei Jorannie și a complicilor săi; având sufletul tulburat, o tulburare cerebrală, care ar fi putut deveni fatală pentru o personă mai puțin rara decât dânsa și mai puțin bine organisată, o cuprinsese numaidecât. In prada unei mari exaltări nervose, totă noptea și Ziua urmatore a închiderei sale, avusese multe accesuri de delir, care presentau tóte simptomele alienației mintale. Ea aruncase într’un colț, cu furie, mâncarea ce i se adusese, și, în timpul de doizeci și patru de ore, stătuse fără să dorma, ghemuită pe pământ sau umblând pr’împrejurul închisorei sale scoțând țipete îngrozitore. Dar sora, pe la cinci, se sinușcise aprope fără de veste, și când, la opt, văduva Tamirei intră în subterană, ducând de mâncare sărmanei închise, o găsi întinsă pe saltea, dormind. Somnul mai puternic decât voință ei, o biruise" Femeea nu crezuse de cuviință s’o scule. Puse pe pământ, în mijlocul subteranei, farfuria pe care se afla carne fiartă și o bucată de pâine, o sticlă plină cu apă culorată cu vin, și se retrase, lăsânduși lampa sa pe pământ, lângă mâncarea prisonierei. Mietta dormise bit.».. Când, pe la unsprezece, se desceptă. Râurile se sinușciseră și în creerii ei nu mai rămâneau acum alt nimic decât turburare și agitarea din orele precedente. Nu fără bucurie ’și vezu închisorea luminată. După ce se asigură bine că era singură, se sculă, în genuchie lângă farfurie, și, fiindcă ’i era fume, începu să mănânce cu lăcomie și goli mai tott sticla. (Va urma)