Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-24 / nr. 352

dacă acesta va hotărî restabilirea „statu­lui quo“, lucru ce nu se mai pute înțe­lege după cât au înaintat lucrurile. DIN SERBIA Ambasadorul turc la Niș.—Se telegra­­fiază din Niș următorele : Noul ambasa­dor turc în Serbia a sosit aici alaltăieri la ora 1 p. m. cu un tren special și a fost primit la gară de mareșalul curtei regale și de prefectul Rademlcei. La 4 ore în aceeași zi ambasadorul a fost a­­dus cu mare pompă la palat de primul adjutant regesc, generalul Catargi, și primit în audiență de rege, cari primin­­du i hârtiile de acreditare, a respins într-un mod afabil. Ieri a sosit ambasadorul frances d. Reverseaux, și a presentat scrisorile sale de rechiemare. Republica franceză va fi representată prin trimisul extraordinar și ministru plenipotențiar d. Millet. DIN TURCIA Pentru întrunirea conferinței nu se scia g Ziua hotărîtă. Rusia va declara în con­ferință că nu se învoesce ca trupele tur­cesce să intre în Rumelia, Francia, Anglia și Italia $i­ că Turcia pare să intre cu “armele în Rumelia ca să’șî restabilescă stăpânirea de mai înainte. Turcia crede că întră puteri părerile sunt forte deosebite. Consiliu practic Un chimist din Lipsca face impe­mea­­bile pentru apă stofele de bumbac prin mjlocul unei compoziții de săpun și de piatră acră. El disolvă o jumătate chilogram de să­pun în 45 litri de apă caldă ; într’o can­titate egală de apă într’alt, vas disolvă un chilogram de piatră acră și adaugă 90 grame de gluten , amestecă amândouă soluțiile calde, cufundă stofa și o usucă. Stofele preparate ast­fel remân flexibile. Cartea pieței Dacă suntem obligați să fim bine-voi­­tori cu toți, cu atât trebuie să fim mai bine voitori către aceia care ne au dat dovedi de iubire, de compătimire, de in­dulgență, începând de la părințî să nu fie nici unul care se uite binefacerile ce a primit de la dânșii. Către alți putem fi lipsiți de gingășie fără vre-o vină mare, dar nu se cuvine să nu fim plin­ de atenții către cei ce ne au făcut bine. Mulți, când cei ce le-au făcut bine se cred prea mult față cu ei, se supura și doresc să scape de obligația d’a le fi re­­cunoscători. Mulți, pentru că au slăbiciunea d’a se rușina de bine-facerea primită, presupun că li s’a făcut acea bine-facere cu vite- UNIVERSULU­—(24 OCTOMBRE 1885) rei, sau din mândrie și vor să ’și scu­­seze ast­fel nerecunoscința. Mulți, când pot, caută să restituescă o bine­facere pentru a nu mai avea sarcina recunos­­cinței, și după ce ați făcut acesta, cred că nu sunt vinovați, de vor uita tot ceea ce buna cuviință le impune. Tote acestea sunt zadarnice, însă ne­recunoscătorul e un mișel, și ca să nu cădem în acesta mișelie, trebue ca recu­­noscința să nu fie mică, ci cât de mare. Dacă bine-făcătorul n’are cu tine delica­teța ce ai dori-o, dacă ve­li lămurit că nu l’aü împins la bine-facere nisce simți­­minte generose, nu trebue să’l osândesci. Une­ori poți fi recunoscător fără să publici bine facerea primită ; dar dacă îți­­ zice conșciința, că trebue s’o publici, să nu te împiedice nimic. A mulțumi fără­­ martori, este adesea o nerecunoscința (vice moralistul Blanchard-Cultivând recunoscința pentru tate bu­nurile ce le-am primit de la Dumne­zeu­ și de la omeni, dobândim o mai mare putere ca să suferim nenorocirile, și o mai mare aplecare d’a ajuta pe se­menii noștri. Spice din Străinătate O catastrofa. — La Périgueux, capi­tala departamentului francez Dordogne, s’a întîmplat acum cinci­­ zile o mare ca­tastrofă. Minele imense de piatră Chancelade, se dărâmară la trei ore după ameza pro­ducând un zgomot ca de cutremur. Satul Chancelade fu distrus. Sunt mai multe victime. Din nenorocire nu se afla I nici un lucrător în mină, fiind sărbătorre. > Ofițeri antirepublicani.—Se vorbesc e J în Paris că ofițerii regimentului 7 de­­ dragoni, cu reședința la Rouon, vor fi destituiți, pentru că au prezentat un bu­­­­chet de flori cu panglica regalistă prințe­­­­sei Maria de Orleans cu ocazia cununiei­­ sale cu prințul Valdemar de Danemarca. • Ofițerii au însoțit acel buchet cu o­­ scrisoare, în care s’au declarat în­potriva­­ republicei și apărători ai tronului și al­­s tarului. ! Răsvrătirea turcilor din Caucazia.—­­ „Indépendance beige“ dă acesta telegramă­­ din Petersburg, cu data de 19 Octom­­­­brie . ) Censura rusesca a oprit ieri transmi­­­­terea unei telegrame sosite aci și prin­­ care se anunță grave desordine în Trans­­ Caucazia. Teatrul acestor tulburări a fost orașul i Baku, de pe marea Caspică. Populația mahometană din localitate a maltratat în­tr-un mod crud poliția. Aceasta a tras focuri musulmanii au respins. Din ambele părți sunt morți și răniți. — o — Stăpânirea Tirsesca.— Gazetta oficială rusescu a publicat un uriaș imperial care opresce pe ori­ce supus rus de a emigra în America. Rușii ce se află în străinătate, și care nu vor anunța în fie­care an locul unde se află și meseria ce exorcizeza, și cari nu vor plăti regulat impositul de emigra­ție, vor fi socotiți ca criminali politici, și ca atari vor putea fi extrădați. Ilustrația nostră Guvernul indian pregăteșce este con­tra Birmaniei de­ore­ce acest stat s-a a­­rătat ostil în timpurile din urmă intere­selor engleze și a permis uciderea creș­tinilor. Având a se vorbi deci de birmani, dăm ații chipul unuia din ei care e încă co­mandant de regiment și trimis în misiune la Calcuta. Lucrul ținu vre­un ceas , apoi fiind­că prin răbdare se face ori­ce, Mietta, fu a­­dusă în stare de a se arăta înnaintea ta­tălui și prietenilor ei fără să resasca. Ea eși din spitalul Sainte Anne la bra­țul tatălui său și, după ce întinse mâna lui George și lui Alexis, se sui în tră­sura lui Bertram d’Oseraie. Acesta și contele se așezară lângă dânsa după ce spuseră vizitiului să -i ducă la gara de Lyon. XXIX Mourillon proprietar A doua $zi pe la opt dimineța, Bertram d’Oseraie spre marea mirare a ușierilor, cari nu vedeau pe judecător înnainte de z­ece cel mai de­vreme, sosia la tribunal. Ce e drept, nu stete în cabinetul său de­cât un singur moment, cât îi trebuia si să ia nișce hârtie. Se duse numai de­cât la conciergerie. E că, țlise el directorului închisorei, or­dinul d’a pune numai de­cât în libertate pe numitul Ambrosie Mourillon, care o­­cupă chilia n. 6. Dar dacă cine­va, chiar de ar fi ministrul, v­ a întreba dacă Ara­br­osie Mourillon e tot la Conciergerie, veți răspunde : da. Nimeni, me înțele­geți ; nimeni nu trebue să scie că Mou­rillon i eșit din închisore în puterea u­­nui decret de suspendare a procesului. Directorul se înclină, chiemă un tem­nicer și -î porunci să aducă pe omul de la numărul 6. Peste­­ zece minute, Mourillon veni. Vexând pe judecătorul de instrucție , plecă smerit capul. Magistratul îi întinse mâna. Dar bă­trânul, mirat, nepricepend, se dete în napoi. — Dă mi mâna, Mourillon,­­lise Ber­tram d’Oseraie. Nu vezi cu esel liber ? — Liber ! liber ! domnule !... Aide, da-mi mâna, astfel voi­ recu­nosce că m’ai iertat pentru că te-am cre­zut vinovat. — Poftim, domnule, éca ! — Bine. Acum haidem, trăsura mea te aștepta. — Trăsura d-tale ? Unde vrei să mă duci, domnule ? — A­casă la d-ta. — Lângă fiică­ mea ? — Da, lângă domnișora Mietta. — Ah! domnule, eu... eu mă mir!... Domnul d’Oseraie trase dupe sine pe Mourillon, îl făcu să suie cel d’înteia în trăsură care, peste un moment, trecea puntea. — Domnule, vizitiul d-tale se înșală, Ilise iute Mourillon. — Cum ? — El ia pe malul drept al Senei, și strada Linnéé, unde locuesc ea,­c pe ma­lul stâng. Bertram d’Oseraie răspunse zîmbind : — Ori­cât ai stat de puțin în înch­i­­sore, Mourillon, timpul acela a fost de a­­juns spre a produce mari întîmplări. Așa, încă de ieri, d-ta nu mai stai în strada Linnéé. Gândindu-se că ar fi fost dureros pentru d-ta să te întorci acolo unde ți­­i’a întîmplat arestarea, prietenii d tale te-au mutat fără să -ți ceru voia. — Cutez are prea mult, domnule, în­­trebându-te unde locuesc acum? — Nici­de­cum. Locuința d-tale este afară din Paris, la Villeneuve—Saint- Georges. — Ah ! — Și acolo te și duc. Nu ’ți mai vor­besc de casă și de grădină, care e mare, frumosă și bine îngrijită, vei vedea. — înțeleg domnule judecător de ins­trucție, domnule Florentin Broussel a vrut asta. — Ai ghicit, Maurillon, — Domnul Florentin Broussel e stăpâ­nul meu, o dată ce ’mi poruncesce, n’am de­cât să mă supun. Domnul Broussel ți-a spus d-tale de sigur pentru ce închi­riasem apartamentul din strada Saint Roc­que unde avea acele diferite costumuri ? — Scrii tot. — Eu, domnule, nu’ți puteam spune nimic , n’aveam dreptul să dau pe față secretele stăpânului meu. Dar ori­cum, cerceii aceia găsiți în casa mea....Vei­i, domnule, n’ am priceput încă pentru ce ticălosul acela care ’și Alice Pagnolet m’a denunțat și a declarat cu atâta obrăzni­cie că eram complicele lui în furtul giu­­vaierurilor. — Asta ți se va explica, Maurillon, și tot de o dată vei afla și alte multe lucruri. Pe de altă parte sunt însărcinat să’ți povestesc unele din evenimentele pe­trecute în zilele din urmă , acesta ne va ocupa pe drum de la Paris la Villeneuve - Saint Georges. Emile Richebourg (Va­m­ma) 3 Bucuresci, 23 Octombrie. ZQiarul oficial francez publică decretul prin care se convoca camerele pentru z­iua de 10 Noembrie s. n. —6— Guvernul turcesc a oprit a se mai es­­porta cai din tot cuprinsul teritorului său. —6 — Au fost­­ lilele trecute furtuni grozave în Galiția. S’au causat pagube mari; li­niile telegrafice au fost date la pământ. Lembergul n’are acum comunicație tele­grafică cu nici un oraș. Ultime­le en­ei Viena 22 Octombre. Se depeșază din Belgrad „Nouei Prese Libere“, că au sosit 40,000 puști pentru a fi distribuite armatei serbesci. Populațiunea este forte impresionată de știrea răspândită din diferitele părți că Serbia va intra în ori­ce cas în acțiune după închiderea conferinței. 100 vagone încărcate cu tunuri de sis­temul de Bange sunt așteptate din Franța. Sofia, 22 Octombre. In fața mișcărei causate în presă de depeșa pe care a trimis-o la 24 Octom­bre, pentru a face cunoscut intrarea șer­bilor pe teritoriul bulgar, corespondentul agenției Havas din Sofia a rugat pe mi­nisterul afacerilor străine din Bulgaria să facă o declarațiune oficială în privința faptului anunțat. Ministrul explică deci că guvernul bul­gar trebuia cu drept cuvânt să considere năvălirea Serbilor pe teritoriul Bulgariei ca un fapt îndeplinit, pentru că acești din urmă ocupaseră în noptea de 24 oc­tombrie o parte din satul Klisura situat pe teritoriul bulgar, și că ei nu s-au în­tors înapoi de­cât la 25 de diminață. Corespondentul agenției, înainte de a depeșa, cerând și obținând voia să ia co­municare­a depeșelor adresate de autori­tățile bulgare de la graniță în privința acestui eveniment, nu putea să afle știri din sorginte mai autentica. Brunswik 22 Octombre. Principele și principesa Albert au făcut aici intrarea lor solemnă. Populația i­a pri­mit într’un mod călduros. Principele a făgăduit consiliului de regență și preșe­dintelui Dietei că va urma aceeași linie de guvernare ca a defunctului duce, și că va cultiva bunele relațiuni ce există cu împăratul și Imperiul. Din partea sa, ministru de Stat, d. de Goertz, a fă­găduit într’un mod solemn în numele con­siliului de regență o credință neclintită către Regentul exprimând ferma convin­gere că prințul va guverna cu dreptate și bună-voință. —6— La 1 Noembrie începe examinarea că­pitanilor pentru gradul de maior. Mâine Joi, se judecă la Casație, pro­cesul dintre comuna Galați și d. Gr. El­­iad. Alaltă­ieri s’a făcut la Gotha a 75-a tragere la sorți a obligațiilor com. Bucu­­resci din 1869. Având numerele sumelor eșite le vom publica. Se­­ zice că comandanții corpului I și IV de armată se vor permuta unul în locul altuia. —6 — Consiliul comunal al capitalei­­ ține di­spra ședință. Din gara Titu s’au ciocnit două trenuri ieri napte. Doi cai­­ au fost uciși, doi ómeni greu răniți. Xxiseru­l lex 7 Reclame 1 9 Domnule Redactor. Zilele trecute am perdut din buzunar pe linia ferată Câmpina-Doftana o hârtie de 100 lei, și găsind’o domnu Simeon Andreii bucureștean stabilit în Câmpina pentru afaceri comerciale, mi a dat acea valore a doua­­ zi, nevrînd a primi re­compensă. Mulțumesc din suflet d-lui Simeon, vir­tuosul bărbat de nobila faptă ce a înde­plinit. Să felicităm și să urmăm cu toți pe a­­cest bărbat onorabil. C. Nănulescu, Câmpina, LISTA. De personele cari au venit în ajutorul sărmanei văduve a lui Popescu, șeful de tren sdrobit în gara Focșani și care de 16 ani slujea statului : Suma din urmă les 210 bani 75. Toma Popescu 1. 2.—Niculaiu Voinescu 1. 1.— Alecse Muscalu 1. 50.—A. Alberti 1. 1.—C. Staia 1. 2.—Eftimie D. Polizu 1. 50.—C. Zaharia 1. 1.­— And­reanu 1. 1.—Ioan Mih­ăescu b. 50.—Anonim 1. 1.­—Anonim 1. 1.—Economii 1. 2.—Hilericii­­ 1. 1 b. 15.—M­odortanu b. 60.—Smiliu Luvici b. 50.— Ion Chițu 1. 1.—Ignatz Rotemberg 1. 1.—Vasile I. Ionescu b. 50.—Panize 1. 2.—Ștefan Costache 1. 1.—Vasil Marinoff 1. 1.—Oscar Rozentzweig 1. 2. —Drosescu 1. 3.—Gr. Carjean 1. 4.—Ion D. Chris­­tescu 1. 5.—A. Goldenstein 1. 3.—Alexe P. Panțu 1. 3.—Ioan I Bnătășianu 1. 1.—Sarom Guillaume 1. 10.—Teme­le Dinescu 1. 2.—Nach © Popescu 1. 2. —Itzic Iancu 1.­1­.—A. Dimitriu 1. 1.—Alterescu 1. 50.—A. Avram­ 1. 50.—Vasile Georgescu 1. 2.— Costache Simionescu 1. 1.—G. Feinem b. 50. ■— A. Zah­aria 1. 1.—Marița Iliescu 1. 1.—I. Apos­­tolescu 1. 1.—Mone Newoff b. 50.—Gh­eorghe Va­­sile b. 20.—D. Dobrescu 1. 1.—N. Bengescu Pop­­pescu b. 50.—F. Codrenu b. 50.—Blemel 1. 2.— J. Mihailescu 1. 1.—D. Parapeanu b. 50.—Ovanez b. 50.—Banteni 1. 1.—Iordan Jecu b. 15.—Anton Furduescu 1. 5.—Duta Ionescu b. 50.—Enghel 1. 4.—V. Balzari 1. 5.—I. Metzger 1. 5.—Costache Georgescu 1. 1.—E. Anastasiul 1. 1.—Xyz b. 50.— A. Zamfirescu 1. 2.—locotenent C. Manolescu 1. 2 —Costica Oprescu b. 10.—Mihalache Nicolau 1. 4 Total lei 315 bani 35. In numărul trecut s’a strecurat erorea urme­, tóre, s’a trecut 20 b. în locul celor 50 pe care­ îi pusese d. N. BeslégS. Rectificări amintind că suma totală era justă. Urmarea pe mâine. Directoru­l redactor Pomada italiană (Ve­ li pag. 4) -A­l patrulea certificat Domnule, Pomada italiană ’mî-a redat din perul capului și sprincenele la vârsta de 56 ani ! vă rog­hine voiți a ’mi mai trimete pa­tru borcane și primiți bani în sumă de lei 18 (adică lei opt­spre-țiece) prin man­dat poștal. Cu su­mă Const Pisca, Craiova.

Next