Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-24 / nr. 352
dacă acesta va hotărî restabilirea „statului quo“, lucru ce nu se mai pute înțelege după cât au înaintat lucrurile. DIN SERBIA Ambasadorul turc la Niș.—Se telegrafiază din Niș următorele : Noul ambasador turc în Serbia a sosit aici alaltăieri la ora 1 p. m. cu un tren special și a fost primit la gară de mareșalul curtei regale și de prefectul Rademlcei. La 4 ore în aceeași zi ambasadorul a fost adus cu mare pompă la palat de primul adjutant regesc, generalul Catargi, și primit în audiență de rege, cari primindu i hârtiile de acreditare, a respins într-un mod afabil. Ieri a sosit ambasadorul frances d. Reverseaux, și a presentat scrisorile sale de rechiemare. Republica franceză va fi representată prin trimisul extraordinar și ministru plenipotențiar d. Millet. DIN TURCIA Pentru întrunirea conferinței nu se scia g Ziua hotărîtă. Rusia va declara în conferință că nu se învoesce ca trupele turcesce să intre în Rumelia, Francia, Anglia și Italia $i că Turcia pare să intre cu “armele în Rumelia ca să’șî restabilescă stăpânirea de mai înainte. Turcia crede că întră puteri părerile sunt forte deosebite. Consiliu practic Un chimist din Lipsca face impemeabile pentru apă stofele de bumbac prin mjlocul unei compoziții de săpun și de piatră acră. El disolvă o jumătate chilogram de săpun în 45 litri de apă caldă ; într’o cantitate egală de apă într’alt, vas disolvă un chilogram de piatră acră și adaugă 90 grame de gluten , amestecă amândouă soluțiile calde, cufundă stofa și o usucă. Stofele preparate astfel remân flexibile. Cartea pieței Dacă suntem obligați să fim bine-voitori cu toți, cu atât trebuie să fim mai bine voitori către aceia care ne au dat dovedi de iubire, de compătimire, de indulgență, începând de la părințî să nu fie nici unul care se uite binefacerile ce a primit de la dânșii. Către alți putem fi lipsiți de gingășie fără vre-o vină mare, dar nu se cuvine să nu fim plin de atenții către cei ce ne au făcut bine. Mulți, când cei ce le-au făcut bine se cred prea mult față cu ei, se supura și doresc să scape de obligația d’a le fi recunoscători. Mulți, pentru că au slăbiciunea d’a se rușina de bine-facerea primită, presupun că li s’a făcut acea bine-facere cu vite- UNIVERSULU—(24 OCTOMBRE 1885) rei, sau din mândrie și vor să ’și scuseze astfel nerecunoscința. Mulți, când pot, caută să restituescă o binefacere pentru a nu mai avea sarcina recunoscinței, și după ce ați făcut acesta, cred că nu sunt vinovați, de vor uita tot ceea ce buna cuviință le impune. Tote acestea sunt zadarnice, însă nerecunoscătorul e un mișel, și ca să nu cădem în acesta mișelie, trebue ca recunoscința să nu fie mică, ci cât de mare. Dacă bine-făcătorul n’are cu tine delicateța ce ai dori-o, dacă veli lămurit că nu l’aü împins la bine-facere nisce simțiminte generose, nu trebue să’l osândesci. Uneori poți fi recunoscător fără să publici bine facerea primită ; dar dacă îți zice conșciința, că trebue s’o publici, să nu te împiedice nimic. A mulțumi fără martori, este adesea o nerecunoscința (vice moralistul Blanchard-Cultivând recunoscința pentru tate bunurile ce le-am primit de la Dumnezeu și de la omeni, dobândim o mai mare putere ca să suferim nenorocirile, și o mai mare aplecare d’a ajuta pe semenii noștri. Spice din Străinătate O catastrofa. — La Périgueux, capitala departamentului francez Dordogne, s’a întîmplat acum cinci zile o mare catastrofă. Minele imense de piatră Chancelade, se dărâmară la trei ore după ameza producând un zgomot ca de cutremur. Satul Chancelade fu distrus. Sunt mai multe victime. Din nenorocire nu se afla I nici un lucrător în mină, fiind sărbătorre. > Ofițeri antirepublicani.—Se vorbesc e J în Paris că ofițerii regimentului 7 de dragoni, cu reședința la Rouon, vor fi destituiți, pentru că au prezentat un buchet de flori cu panglica regalistă prințesei Maria de Orleans cu ocazia cununiei sale cu prințul Valdemar de Danemarca. • Ofițerii au însoțit acel buchet cu o scrisoare, în care s’au declarat înpotriva republicei și apărători ai tronului și als tarului. ! Răsvrătirea turcilor din Caucazia.— „Indépendance beige“ dă acesta telegramă din Petersburg, cu data de 19 Octombrie . ) Censura rusesca a oprit ieri transmiterea unei telegrame sosite aci și prin care se anunță grave desordine în Trans Caucazia. Teatrul acestor tulburări a fost orașul i Baku, de pe marea Caspică. Populația mahometană din localitate a maltratat într-un mod crud poliția. Aceasta a tras focuri musulmanii au respins. Din ambele părți sunt morți și răniți. — o — Stăpânirea Tirsesca.— Gazetta oficială rusescu a publicat un uriaș imperial care opresce pe orice supus rus de a emigra în America. Rușii ce se află în străinătate, și care nu vor anunța în fiecare an locul unde se află și meseria ce exorcizeza, și cari nu vor plăti regulat impositul de emigrație, vor fi socotiți ca criminali politici, și ca atari vor putea fi extrădați. Ilustrația nostră Guvernul indian pregăteșce este contra Birmaniei deorece acest stat s-a arătat ostil în timpurile din urmă intereselor engleze și a permis uciderea creștinilor. Având a se vorbi deci de birmani, dăm ații chipul unuia din ei care e încă comandant de regiment și trimis în misiune la Calcuta. Lucrul ținu vreun ceas , apoi fiindcă prin răbdare se face orice, Mietta, fu adusă în stare de a se arăta înnaintea tatălui și prietenilor ei fără să resasca. Ea eși din spitalul Sainte Anne la brațul tatălui său și, după ce întinse mâna lui George și lui Alexis, se sui în trăsura lui Bertram d’Oseraie. Acesta și contele se așezară lângă dânsa după ce spuseră vizitiului să -i ducă la gara de Lyon. XXIX Mourillon proprietar A doua $zi pe la opt dimineța, Bertram d’Oseraie spre marea mirare a ușierilor, cari nu vedeau pe judecător înnainte de zece cel mai devreme, sosia la tribunal. Ce e drept, nu stete în cabinetul său decât un singur moment, cât îi trebuia si să ia nișce hârtie. Se duse numai decât la conciergerie. E că, țlise el directorului închisorei, ordinul d’a pune numai decât în libertate pe numitul Ambrosie Mourillon, care ocupă chilia n. 6. Dar dacă cineva, chiar de ar fi ministrul, v a întreba dacă Arabrosie Mourillon e tot la Conciergerie, veți răspunde : da. Nimeni, me înțelegeți ; nimeni nu trebue să scie că Mourillon i eșit din închisore în puterea unui decret de suspendare a procesului. Directorul se înclină, chiemă un temnicer și -î porunci să aducă pe omul de la numărul 6. Peste zece minute, Mourillon veni. Vexând pe judecătorul de instrucție , plecă smerit capul. Magistratul îi întinse mâna. Dar bătrânul, mirat, nepricepend, se dete în napoi. — Dă mi mâna, Mourillon,lise Bertram d’Oseraie. Nu vezi cu esel liber ? — Liber ! liber ! domnule !... Aide, da-mi mâna, astfel voi recunosce că m’ai iertat pentru că te-am crezut vinovat. — Poftim, domnule, éca ! — Bine. Acum haidem, trăsura mea te aștepta. — Trăsura d-tale ? Unde vrei să mă duci, domnule ? — Acasă la d-ta. — Lângă fiică mea ? — Da, lângă domnișora Mietta. — Ah! domnule, eu... eu mă mir!... Domnul d’Oseraie trase dupe sine pe Mourillon, îl făcu să suie cel d’înteia în trăsură care, peste un moment, trecea puntea. — Domnule, vizitiul d-tale se înșală, Ilise iute Mourillon. — Cum ? — El ia pe malul drept al Senei, și strada Linnéé, unde locuesc ea,c pe malul stâng. Bertram d’Oseraie răspunse zîmbind : — Oricât ai stat de puțin în închisore, Mourillon, timpul acela a fost de ajuns spre a produce mari întîmplări. Așa, încă de ieri, d-ta nu mai stai în strada Linnéé. Gândindu-se că ar fi fost dureros pentru d-ta să te întorci acolo unde ții’a întîmplat arestarea, prietenii d tale te-au mutat fără să -ți ceru voia. — Cutez are prea mult, domnule, întrebându-te unde locuesc acum? — Nicidecum. Locuința d-tale este afară din Paris, la Villeneuve—Saint- Georges. — Ah ! — Și acolo te și duc. Nu ’ți mai vorbesc de casă și de grădină, care e mare, frumosă și bine îngrijită, vei vedea. — înțeleg domnule judecător de instrucție, domnule Florentin Broussel a vrut asta. — Ai ghicit, Maurillon, — Domnul Florentin Broussel e stăpânul meu, o dată ce ’mi poruncesce, n’am decât să mă supun. Domnul Broussel ți-a spus d-tale de sigur pentru ce închiriasem apartamentul din strada Saint Rocque unde avea acele diferite costumuri ? — Scrii tot. — Eu, domnule, nu’ți puteam spune nimic , n’aveam dreptul să dau pe față secretele stăpânului meu. Dar oricum, cerceii aceia găsiți în casa mea....Veii, domnule, n’ am priceput încă pentru ce ticălosul acela care ’și Alice Pagnolet m’a denunțat și a declarat cu atâta obrăznicie că eram complicele lui în furtul giuvaierurilor. — Asta ți se va explica, Maurillon, și tot de o dată vei afla și alte multe lucruri. Pe de altă parte sunt însărcinat să’ți povestesc unele din evenimentele petrecute în zilele din urmă , acesta ne va ocupa pe drum de la Paris la Villeneuve - Saint Georges. Emile Richebourg (Vamma) 3 Bucuresci, 23 Octombrie. ZQiarul oficial francez publică decretul prin care se convoca camerele pentru ziua de 10 Noembrie s. n. —6— Guvernul turcesc a oprit a se mai esporta cai din tot cuprinsul teritorului său. —6 — Au fost lilele trecute furtuni grozave în Galiția. S’au causat pagube mari; liniile telegrafice au fost date la pământ. Lembergul n’are acum comunicație telegrafică cu nici un oraș. Ultimele enei Viena 22 Octombre. Se depeșază din Belgrad „Nouei Prese Libere“, că au sosit 40,000 puști pentru a fi distribuite armatei serbesci. Populațiunea este forte impresionată de știrea răspândită din diferitele părți că Serbia va intra în orice cas în acțiune după închiderea conferinței. 100 vagone încărcate cu tunuri de sistemul de Bange sunt așteptate din Franța. Sofia, 22 Octombre. In fața mișcărei causate în presă de depeșa pe care a trimis-o la 24 Octombre, pentru a face cunoscut intrarea șerbilor pe teritoriul bulgar, corespondentul agenției Havas din Sofia a rugat pe ministerul afacerilor străine din Bulgaria să facă o declarațiune oficială în privința faptului anunțat. Ministrul explică deci că guvernul bulgar trebuia cu drept cuvânt să considere năvălirea Serbilor pe teritoriul Bulgariei ca un fapt îndeplinit, pentru că acești din urmă ocupaseră în noptea de 24 octombrie o parte din satul Klisura situat pe teritoriul bulgar, și că ei nu s-au întors înapoi decât la 25 de diminață. Corespondentul agenției, înainte de a depeșa, cerând și obținând voia să ia comunicarea depeșelor adresate de autoritățile bulgare de la graniță în privința acestui eveniment, nu putea să afle știri din sorginte mai autentica. Brunswik 22 Octombre. Principele și principesa Albert au făcut aici intrarea lor solemnă. Populația ia primit într’un mod călduros. Principele a făgăduit consiliului de regență și președintelui Dietei că va urma aceeași linie de guvernare ca a defunctului duce, și că va cultiva bunele relațiuni ce există cu împăratul și Imperiul. Din partea sa, ministru de Stat, d. de Goertz, a făgăduit într’un mod solemn în numele consiliului de regență o credință neclintită către Regentul exprimând ferma convingere că prințul va guverna cu dreptate și bună-voință. —6— La 1 Noembrie începe examinarea căpitanilor pentru gradul de maior. Mâine Joi, se judecă la Casație, procesul dintre comuna Galați și d. Gr. Eliad. Alaltăieri s’a făcut la Gotha a 75-a tragere la sorți a obligațiilor com. Bucuresci din 1869. Având numerele sumelor eșite le vom publica. Se zice că comandanții corpului I și IV de armată se vor permuta unul în locul altuia. —6 — Consiliul comunal al capitalei ține dispra ședință. Din gara Titu s’au ciocnit două trenuri ieri napte. Doi cai au fost uciși, doi ómeni greu răniți. Xxiserul lex 7 Reclame 1 9 Domnule Redactor. Zilele trecute am perdut din buzunar pe linia ferată Câmpina-Doftana o hârtie de 100 lei, și găsind’o domnu Simeon Andreii bucureștean stabilit în Câmpina pentru afaceri comerciale, mi a dat acea valore a doua zi, nevrînd a primi recompensă. Mulțumesc din suflet d-lui Simeon, virtuosul bărbat de nobila faptă ce a îndeplinit. Să felicităm și să urmăm cu toți pe acest bărbat onorabil. C. Nănulescu, Câmpina, LISTA. De personele cari au venit în ajutorul sărmanei văduve a lui Popescu, șeful de tren sdrobit în gara Focșani și care de 16 ani slujea statului : Suma din urmă les 210 bani 75. Toma Popescu 1. 2.—Niculaiu Voinescu 1. 1.— Alecse Muscalu 1. 50.—A. Alberti 1. 1.—C. Staia 1. 2.—Eftimie D. Polizu 1. 50.—C. Zaharia 1. 1.— Andreanu 1. 1.—Ioan Mihăescu b. 50.—Anonim 1. 1.—Anonim 1. 1.—Economii 1. 2.—Hilericii 1. 1 b. 15.—Modortanu b. 60.—Smiliu Luvici b. 50.— Ion Chițu 1. 1.—Ignatz Rotemberg 1. 1.—Vasile I. Ionescu b. 50.—Panize 1. 2.—Ștefan Costache 1. 1.—Vasil Marinoff 1. 1.—Oscar Rozentzweig 1. 2. —Drosescu 1. 3.—Gr. Carjean 1. 4.—Ion D. Christescu 1. 5.—A. Goldenstein 1. 3.—Alexe P. Panțu 1. 3.—Ioan I Bnătășianu 1. 1.—Sarom Guillaume 1. 10.—Temele Dinescu 1. 2.—Nach © Popescu 1. 2. —Itzic Iancu 1.1.—A. Dimitriu 1. 1.—Alterescu 1. 50.—A. Avram 1. 50.—Vasile Georgescu 1. 2.— Costache Simionescu 1. 1.—G. Feinem b. 50. ■— A. Zaharia 1. 1.—Marița Iliescu 1. 1.—I. Apostolescu 1. 1.—Mone Newoff b. 50.—Gheorghe Vasile b. 20.—D. Dobrescu 1. 1.—N. Bengescu Poppescu b. 50.—F. Codrenu b. 50.—Blemel 1. 2.— J. Mihailescu 1. 1.—D. Parapeanu b. 50.—Ovanez b. 50.—Banteni 1. 1.—Iordan Jecu b. 15.—Anton Furduescu 1. 5.—Duta Ionescu b. 50.—Enghel 1. 4.—V. Balzari 1. 5.—I. Metzger 1. 5.—Costache Georgescu 1. 1.—E. Anastasiul 1. 1.—Xyz b. 50.— A. Zamfirescu 1. 2.—locotenent C. Manolescu 1. 2 —Costica Oprescu b. 10.—Mihalache Nicolau 1. 4 Total lei 315 bani 35. In numărul trecut s’a strecurat erorea urme, tóre, s’a trecut 20 b. în locul celor 50 pe care îi pusese d. N. BeslégS. Rectificări amintind că suma totală era justă. Urmarea pe mâine. Directorul redactor Pomada italiană (Ve li pag. 4) -Al patrulea certificat Domnule, Pomada italiană ’mî-a redat din perul capului și sprincenele la vârsta de 56 ani ! vă roghine voiți a ’mi mai trimete patru borcane și primiți bani în sumă de lei 18 (adică lei optspre-țiece) prin mandat poștal. Cu sumă Const Pisca, Craiova.