Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)
1885-11-01 / nr. 359
ale județe]^ în privința neajunsurilor ce se aduce d către învățătorî perceptorilor de cirmnscripțiuni la achitarea lefilor, invitaie toți învățătorii rurali a se presinta termen la percepții pentru a ’și lutefile ■ altfel se va depune la casa de spuneri. Pr. Horel. U I^ER» VL Cu începere 4^a 1 Noembre deschide un nou abonații de done luni, care costă numai un lei# Cine se va a^a trimițând acești trei lei, prime sec gr fSi calendarul Universului. Acest calendar,gre de format mare și conține materii noi originale, conține învățăminte folosite pentru mume și menagere, pentru fuzionări și negustori, conține povestiri meg,taro și istorii hazlii. Are noi și frunze ilustrații. Evenimentele din Balcani Depeșt și informații specie ale„ Universului” DIN BULGARIA Expulsarea șerbilor continuă.—După o depeșă din Pirot, secretul agenției sârbe din Sofia a fost condu la Pirot sub escortă de gendarmi. Tupele bulgare sunt înșiruite pe hotar. Cle mai multe însă sunt grămădite la Zărired. Zaribrod e un oraș de 4000 locuitor și are câteva clădiri forte frumuse înte cari este prefectura și seminarul. Grisul se află într’o vale înconjurată de munți; el se vede forte bine de la granit, serbéscu. Tóte edificiile sunt puse la disposițiunea armatei. In Zaribrod se află comandantul posturilor de la Tern până la Bercovița. Sub comanda sa se află patru bataióne de infanterie, două baterii și două escadrone. La Zaribrod se mai află încă opt tunuri mari dintre cari patru în lagăre, alte patru la cinci kilometri spre sus în nișce posițiuni naturale. Cine trece granița e numaidecât prins de bulgari. O femee cu un copil de trei luni a fost prinsă fiind că se dusese să ia apă de la un izvor la 10 pași dincoce de hotar. . . Un consiliu de miniștrii a avut loc alaltăierî la Sofia. La acesta ședință a luat parte d. Caravetoff, care a plecat ;a Filipopole. Consiliul a hotărît să se opue cu forța reocupărea Rumeliei de către turci. Se zice că poporațiunea otomană din Bulgaria iscolesce o nouă adresă către sultan în care ’1 rega a consimți chiar în contra voinței puterilor la unirea Bulgariei. Sorta nostră depinde de resoluțiunea pe care va lua-o padișahul DIN TURCIA Sultanul sa înfuriat așa ci tare de purtarea împuternicitului enge tnce UNIVERSUL—"1 NOEMBRE 1885, din urmă consiliu de miniștrii turci, care s’a ținut joi, încât a ordonat delegaților turci din conferință să mergă în d’acord cu cele trei puteri imperiale. Deorece actualul cabinet s’a identificat prea mult cu Anglia ș mai cu sema marele vizir, e forte cu putință o nouă schimbare ministerială. Se crede că Server-pașa va fi chiemat ca mare vizir. Pregătirile militare continuă cu mare activitate ; cea mai mare parte din trupe sunt îndreptate acum în Macedonia ; la fruntarea Rumeliei n’au rămas decât 14,000 oameni; mulți din aceștia au fost detașați și trimiși la Adrianopole. Se fac mari pregătiri de mobilizare în Siria, de unde se vor aduce cu timpul peste 20.000 de oameni. Consiliu practic Petele de cernelii de pe stofele albe se pot scote forte ușor, spălându le cu săpun și cufundându-le pe urină în o apă în care am turnat puține picături de acid clerhidric. Spice din Străinătate Agitație în Mexic.—Din Filadelfia se depeșază câtre „Times”, că în Mexic cu cât se apropie epoca alegerilor președențiale cu atât feresce agitația care a și produs deja desoráml sângerase. Din pricina desbinărilor politice mai dăuna și la Bustamento ambele partide protivnice începură să se împușce cu revolverele și fură 6 morți și 15 răniți. Măcel în Pensia Un măcel îngrozitor s’a petrecut zilele trecute la Granița Prusiei și Hotel între Bredelar și Maisberg. Doi ómeni ascunși la capătul unei păduri, înnarmați cu ciocane se reprejiau d’asupra persanelor ce se întorceau de la târgul vecin, și mai înnainte d’a se putea apăra amândoi ucigașii le omoră cu lovituri de ciocan. Doi păstori vrură să se impotrivescă, dar ucigașii le rupseră umerii cu ciocanele și le răspândiră turmele. Bărbații, câți treceau pe acolo cădeau sub loviturile crucilor ucigași, popor și de jandarmi se duseră la locul măcelului. Pe o lungime de 5 kilometre se vedeau pe drum bălți de sânge, 15 răniți fură duși pe acasă, alții 17 fură duși la un birt unde sunt îngrijiți de doctori. Amândoi ucigașii putură fi arestați, sunt din Rosenbeck; unul dintre ei a mai stat câțiva ani în pușcărie pentru omor Ilustrația nostră Am dat ieri portretul lui Bonomi, misionarul catolic prins de Mahdia și care a scăpat prin fugă, cumpărând pe păzitori. Cum ar fi portretul tovarășului seu cu care a Împărțit aceleași aventuri. ANEFIDOTE . Răspuns potrivit: Doi inși se iau la certă dea un nimic. Amândoi se insultă. — O să ’mi dai sema de cuvintele diaîetice A. Te provoc la duel. — Eu nu me bat nici o dată, răspunse B. — A sciați eu c’o să refuzi, sciam eu.... — Și, se vede, că tocmai pentru asta m’am provocat. Rîsetc pe cei presenți. «• * * O domnișoră cade într’o apă și era cât pe aci să se înece dacă cineva, care se găsea p’spre pe nu sărea s’o scape. Când ’și veni în fire, domnișoră declară, mamei sale că voia numai decât să ia de bărbat pe acela care a scăpat’o. — Nu se pare, clise tatăl. — E însurat? — Nu. — Dar nu e tînerul d’alăturea ? — Eî, nu., este un câine mare de Tera Nova. CALENDARUL,.UNIVERSULUI“ Cel mai bogat și mai eftin din tóte calendarele Apare negreșit mâine Pentru abonații și cititorii „Universului“ se vinde cu 80 de bani. Ultime ɧlei2 și Belgrad,3 F Octombre. Oficială—Povestirile guvernului bulgar în privința violări granițelor sunt false. Guvernul sârb nu are trebuință să caute a crea un casus belli, pentru că atitudinea Bulgariei îl dă de mult timp destule motive pentru a ’l declara resboi, dacă ar fi venit momentul Serbia urmărește o politică de Stat, pe când Bulgaria nu face decât o politică revoluționară. Viena, 38 Octombre. Iji’sumucuuLui ut îsmite ca e vorba de demisiunea miniștrilor agricultureși ai comerțului, contele Falkenhayn și baronul Pino de Friedenthal. Iarna, 30 Octombre. Contele Nigra, ambasadorul Italiei la Londra, e numit în aceeași calitate la Viena. Petersburg, 30 Octombre. Cele trei imperii au voința nestrămutată da a restabili statu quo ante. Este neexact că Austro-Ungaria aderă la vedenie, Enghterei, care caută să înspăimânte pe Sultanul încredințându-l că o acțiune militară ar fi periculasa pentru Turcia. Bucuresci 31 Octombre. Pentru îmormântarea d-lui G. Rescanu mort la Galați, primăria acelui oraș a oferit una mie lei. Aflăm că s’a amânat tragerea loteriei Atheneului Român, ce era a se face la 1 Noembrie. Fabricele de clescari, după regulamentul industrielor insalubre, sunt trecute în clasa III, se claseza între industriele salubre de clasa II. In zîua de Sf. Dumitru, 30 de bulgari, înarmați cu puști și cu securi, au năvălit într’un sat românesc din Dobrogea jefuind și trăgând focuri. Până ä prindă autoritățile de veste, banda a fugit în Bulgaria. Acest fapt, de va fi adeverat, nu e de natură a întări simpatia românilor pentru bulgari. Se cofirmă spirea că d. E. Stătescu va lua portofoliul temelor. D. C. Dimitrescu profesor la Universitate se zice că va intra în cabinet ca ministru de instrucțiune.—o — Un nou ziar de oposițiune se susține că va apare filele acestea. — o — D. general Cernat va inspecta a fi oficerii companiei sanitare. Unii (fie că generalul G. Angelescu va fi mutat de la Craiova la Galați în locul generalului Al. Angelescu care va fi ministru de resbel. — o— La esternatul secundar de fete din str. Furtunel s’a ivit scarlatina. Pe la unele șcele publice din capitală nu s’a dat încă nici lemne pentru foc. ImammMaMsmsmmmmMmmmmmmmmmMBmmM Bâteia B —o— — o— LISTA De personele cari au venit în ajutorul sărmanei văduve a lui Popescu, șeful de tren sdrobit în gara Focșani și care de 16 ani slujea statului : Suma din urmă lei 443 bani 78. Bucuresci: M. Vasiliu b. 50. Ploescu : Petre Nicolau b. 20.—Lambru Bacov b. 20.—Nicolae Roman b. 20.—Ghiță Roman b. 20. Craiova: Stelu Petre 1. 1 b. 50. ; Camelia G. Vasiliu b. 50.—Roxanda C. Petrescu 1. 1. Piatra : Nicolae Theodorescu b. 50.—Pascalachi Cracovan 1. 1. — Dimitrie Pomim 1. 1.—Nicolae Saraset 1. 1. — Nicolae Pintilii b. 67. — Vasile Gheorghiu Cojocariu b. 65.—Ion Nidin 1. 1.—Calistrat Bogasu 1. 3.—Iancu Vov 1. 1 b. 16.—Menseumi 1. 1.—A. N. Nicolau b. 64.—Grigore (nedescifrabil) 1. 1.—(nedescifrabil) Pascu b. 50. Total leî 461 bani 20. Urmarea pe mâine. fjn l/Anildru Uii din valea Mante a UU Vt luidiü (Vulea câlugărască) a răposatului C. Bosianu. Acesta vie se compune din 15 pogone mari de vie lucrativă neatinsă de filoxeră și 9 pogone obr&țte și are o casă cu 6 încăperi. Doritorii se pot adresa la acest bar. 16«-2^4. S^oit-SO ,,'Ur33.iV@33T^.a."U.i TESTAMENTUL PRIHCIPKLUT ,TSMĂBCK PARTEA îfEIA IV Domnul și ia ^e^ _ Da, domnule, , ani o, data în curtea fabricei rbmd 011 .bărbatul meu, l’ani Întreb/11 urma 01110 era br. , ’ ^ pator simpatic, domnule fiindca ai un ester j 1 „mese sa ț tac comînginer, aar eu n * pliment, poftim î1 11 P D-na Sei dive*0 de dePart„e P« “> giner venind, și asta V0ise sa 1 d0S' cbld^ ' inski, el se bucură de Cat pentru , »„ c . . . , daca ar fi deschis o acesta întâmpin ... ■ ia anunțat lui Seidi, aser!d0"e.^n u l-ar fi primit dar, acesa p >at în casă, trebuia să ’i cum, o data , , 2 a ,ai . •< i vorbesc a, întalnesc a s! , „ * . . Domna CÍ conduse pe tener intr’un alon ium< ° bilată la macart. Ea ’i spucă pentru moment d. Seldi se află în Anuita Iul baie și ’i întrebă dacă ’i eu putință sau voia să’l aștS^'erdinal'ă spunse că’l va ascepta avind a’i 1 despre lucruri importante apoi se agedă pe scaunul ce-i împinse d-na Seldi. Acest scaun era astfel așezat încât tânărul stătea întocmai dupe dorința stăpânei casei, cu figura într’o lumină plină. Ea avea în față’I o oglindă în care se privea necontenit. — D-na Seldi nu pute pricepe de ceara venit, ’și <jise Ferdinand. E cu neputință ca bărbatul ei să’l fi povestit despre purtarea lui lașă către John și încă mai puțin despre intențiunea de așî face pe Agnes amantă. Că Ferdinand era însurat, nu scia d-na Seldi. Ea scia atâta că toți impiegații fabricii lor trebuiau să fie neînsurați, căci Seldi plătea așa de puțin, ca mulți alți negustori, încât era cu neputință unei familii să se susție dintr’o singură lofa. Iar dacă cineva din strâmtorare extremă, voia să ia un post la densul, oricât ar fi fost de puțin plătit, trebuia să se ascundă că este însurat; astfel făcuse și Ferdinand. Dna Seldi era o femee de treizeci de ani, frumosă nu dar interesantă. Ceea ce plăcea lui Ferdinand la densa era o asemănare, în câteva privinți, forte pronunțată cu Matilda. Femeile de la treizeci de ani încep a căuta cât se pare mai multă curte. Ea găsise pe Ferdinand de asemenea interesant de gham prost. Afară d’acesta densa scia din experiență că toți ómenii frumoși sunt cam proști. Ferdinand, voind să’și facă din ea mai curând o amică decât o vrăjmașă, ’i spuse mașinalmente, (gândurile lui erau în altă parte) tot ce se spune unei femei ce caută curte. Ii adresă lingușiri și le însoți cu obicinuita asigurare că nu face complimente. Dânsa vorbi despre tate. Mult despre teatru, puțin despre politică, câte ceva din pictură dar mai mult și cu pasiune despre musică. Ricard Wagner fu declarat de idolul ei. Acesta ținu până ce d. Seldi, sfârșindu’șî baia, intră în salon avend după dânsul un servitor căruia ’i poruncise să aprindă lumânările casei căci deja era nópte. D-na Seldi întrebuința o grație nepomenită spre a’și lua concediu de la Ferdinand și trecu în camera d’alături, ca s’asculte vorba dintre tîner și bărbatul ei. Cămătarul, posomorit și amenințător, se trânti pe un fotoliu și întrebă scurt și brutal pe tener : — Ce vrei cu mine, scii că te-am concediat din slujbă? D na Seldi părăsise salonul cu acesta gândire despre tîner , frumos, forte frumos, dar neînsemnat. Acum avea să vadă că se prea grăbise cu judecata. — Ce vreau cu d ta ?lise ténerul, dar trebue s’o scli. Nu viu s ă mĕ mai umilesc pentru funcțiunea din care m’am scos spre a ’ți ajunge scopurile netrebnice. Vin să te întreb : unde sunt victimele d-tale, unde le-ai dus ? Unde este Agnes ? Seldi remase nemișcat; numai ochii lui se întorceau ca ai unui șarpe și ca și cum ar fi așteptat ca tînerul să se întorcă în altă parte spre a se arunca asupră’I. Pise aceste cuvinte, apăsat și cu batjocură. — Ești nebun, tinere. Ferdinand simți o ură nespusă clocotindu’l în pept. Se redică teribil, dar în momentul d’apoi se stăpâni printr’o voință supra umană. Răspunse cu racela : — Se pare să ai drept, dar vreau mai bine să fiu un nebun decât un scelerat, ca d-ta. Seldi se cutremură de furie. — Vrei ore să te arunc afară din casă? Iiise el. — Dacă acesta crezi c’o să ’ți facă bine,lise tînărul cu liniște, n’a decât s’o faci. Te cred însă prea cuminte și prea șiret pentru ca să ’ți mai recomand că trebue să me asculți înainte d’a me arunca pe ușă. Afară d’acesta, servitorii d-tale atât sunt de răa plătiți, atât de flâmân lî sunt, încât nu vor voi și nu vor putea să arunce pe cineva afară, cu atât mai puțin pe mine. Dar dacă aș eși d’aci, fără să fiu ascultat, soii ce aș face ? M’aș duce direct să denunț cum înșeli statul cu plata dărilor, d’împreună cu amicul d tale Brühl, cum ai disperat pe John și pe alții cu carnete nerușinate. Va fi am lovst.. (Va urma)