Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)
1885-11-08 / nr. 365
2 ^j>ice din țară Venflarea productelor. — Citim în „Gazeta Sfitonului“ din Râmnicu Sărat: Pe aceste vremuri de crisă și nesiguranță mulți a’au grăbit a ’și vinde de acum porumburile. In județul nostru singurul cumpărător serios, acum, d. Iancu Friedman și Perlea, a cumpărat mai multe partiéi însemnate de cinquantine cu 45— 52 lei chila, plătiți in hârtie, locolări. —x—Foc.—Trei șire mari de paie au ars pe moșia Slobozia-Galben a d lui C. Datculescu, din R.Sărat. Focul a fost pus se lice, de răifăcători, dar acesta este cu atât mai de neînțeles cu cât d. Datculescu nu se scie a avea vr’un dușman și trăesce cu sătenii în cea mai perfectă armonie. Pagubele se jurcă la suma de 20.000 lei. —x — Semănaturile.—In județul R.Sărat, scrie „Gazeta Satanului, s’au făcut, în acestă tomnă bună și lungă, multe semănături de grâu și secară. Cele ce se semănasc până spre finele lui August s’au desvoltat și înfrățit atâta—pe unde insectele n’au fost numerase—încât au fost păscute mai într’una de oi. Porumburile sunt tote culese și ciocanii tăiați; cu tote acestea sunt mulți săteni cari nu vor avea de ajuns nutreț pentru vite. Insecte tot mai sunt: Omor.—In ziua de 16 Octombre trecut, Ion Plondru, vierul din comuna Bogdana, județul Tutova, a fost omorît de ginerile său. Cașul s’a comunicat parchetului. —x— —x— Mișcarea populațiunii orașului Galați de la 27 Octombre până la 2 Noembrie : născuți : 18 băeți legitimi, 8 fete legitime și o nelegitimă, total: 27 (din cari 5 israeliți) a fost și o fată născută mortă. Căsătorii: 12 Morți: 31 (3 israeliți) din cari 3 până la 1 an, 11 de la 1 la 5 ani, 3 de la 5 la 20 ani, 3 de la 20 la 30 ani, 3 de la 30 la 40 ani, 6 de la 40 la 60 ani, 1 de la 60 la 80 ani, 1 peste 80 ani. UNIVERSULU.—(8 NO EMIRE 1885)^ isre-u.t®,țl Teleg-retfls© (JonstantinopJl, 5 Noembre. Se afirmă că Sultanul refuză într-un mod definitiv să intervină între Serbia și Bulgaria. D. Tricopis a declarat că oposiția nu va ridica cestiunea de cabinet, că ea va discuta fără îndoială, va vota proectele ministeriale și că va susține pe guvern. Atena. 5 Noembre. Se desminte știrile privitore la niște mișcări de trupe spre graniță. Ședințele delegațiunii austriace au fost incuse după votarea creditelor menite să întrețină niște trupe cantonate în Bosnia. Cornitele Kalnoky a exprimat membrilor delegațiunii mulțumirile împăratului pentru zelul lor patriotic, acelea ale ministerului comun pentru încrederea ce i s’a arătat, și în sfîrșit ale sale proprii pentru îngrijirea ce a avut delegațiunea, ținând seama de evenimentele ce se petrec în Balcani, de a nu provoca o discuțiune aprofundată în privința politicei exteriore. Paris. 5 Noembre. D. Alexandri, ministru plenipotențiar al României, s’a întors la Paris. Roma, 5 Noembre. Se asigură că hotărîrea finala luată de Papa în afacerea Carolinelor va fi expediată celor două părți inainte de 25 Noembre și publicată după câtevă zile. Papa va constata drepturile istorice ale Spaniei asupra Carolinelor și datoria guvernului spaniol de a oferi Germaniei o situațiune privilegiată în arhipelag. Constantinopole. 6 Noembre. Conferința a adoptat ieri resoluțiunile cari nu vor fi definitive decât Joi, din cauza insuficienței instrucțiunelor primite de ambasadorul englez. Totalul propunerilor otomane e acceptat, pare cu acesta modificare ca Turcia singură să adreseze o somațiune Prințului Bulgariei, somațiune pe care puterile o vor susține prin declarațiuni deosebite. Conferința a admis în principiu că ea va urma lucrările sale cu tot conflictul sârbobulgar. Sofia, 5 Noembre. D. Țanov, ministru de externe al Bulgariei, a adresat marilor puteri o circulare care se pute resuma astfel: Bulgarii au trecut în Rumelia numai ca să împedice vărsarea de sânge ; dacă bulgarii și prințul nu treceau în Rumelia, s’ar fi ivit încurcături și mai mari, dupe revoluția rumelioților. Bulgarii s’au nevoit să fie liniște în peninsulă, precum făgăduiseră înaltelor puteri. Dar iată ca armatele unui stat vecin, neatârnat, năvălesce în principat, fără măcar a fi adresat un ultimat prin mijlocirea Porții. Turcia și Europa privesce nepăsătore cum se calcă tocmai acel principiu pentru care Bulgaria era învinovățită. Intervenirea bulgarilor în Rumelia nu a fost o încălcare, deorece amândoue aceste țări continuă a se afla sub suzeranitatea Turciei. Drept aceea prințul Alexandru, auzind de intrarea șerbilor în Bulgaria a și cerut ajutor sultanului. Bulgaria se întemeiază pe simțămentele de dreptate ale puterilor cari vor trebui să ia o hotărîre. Viena 5 Noembre. Se anunță din Bulgaria „Corespondenței Politice“ că cartierul general al armatei sârbesci e transferat la Zaribrod. Sârbii au trecut la Tirn prisonieri numeroși și au pus mâna pe două drapele. Două batalione de trupe regulate bulgare au depus armele. La Timok, un batalion de voluntari s-a predat. Londra 6 Noembre' D. Gladstone a pronunțat un discurs în care a lăudat politica orientală a lordului Salisbury, precum și prudenta moderațiune a Porții; în același timp a blamat faptele Serbiei. Teifie Bey, ambasadorul Turciei la Berlin, a plecat pentru a ocupa postul său. Kiamil Bey, secretarul Sultanului, îl însoțește. Londra 6 Noembre. „Standard“zice că Austria se arată forte mult opusă unei interveniri militare a Turciei. Atena, 5 Noembre. Viena, 5 Noembre: Constantinopole, 6 Noembre, CRONICA BUCURESCEANA Joi 7 Noembre. Sosiri.—Au sosit în capitală d. general Budișteanu ; d. N. Săveanu, deputat de Focșani ; d. de Coutouly, ministru plenipotențiar al Franciei împreună cu d. de Diesbach primul secretar al legațiunei; d. general Greceanu, prefectul palatului. Plecări.Au plecat din capitală din coloneii Poenaru și Carp la Galați. Tragerea la sorți a membrilor cari vor trebui să presideze curțile cu jurați din circumscripția curței de apel Bucurescu, se va face la 15 Noembrie de către d. prim-președinte al curței de apel. Sesiunea juraților începe la 1 Decembrie. — o— Neglijență.—Ni se relateză că statele de scădământ de la 1869 până la 1884, înaintate primăriei Capitalei de d. perceptor al colorei Galben încă de acum un an nu s’au aprobat de d. primar, deorece d. Manuk șeful diviziei comptabilitățea nu le au presentat locului. Acesta negligență e pagubitare cetățenilor. O dimisiune.—Se vorbește că în urma asprelor observațiuni făcute Comisarului Zaharia de către d-l Primar al Capitalei, numitul comisar și - ar fi dat dimisiunea. —o— — o — Veniturile acsiselor comunei Bucucurescu au fost cu 28000 lei mai mari în Octombrie anul acesta decât în Octombrie anul trecut. Procesul soților Miucescu va veni la 8 Decembre înaintea Curței cu jurați de Ilfov, precum am mai spus: Dosarul în cestiune a fost amânat ieri de instrucție d-lul procuror general Populeanu care pentru Sâmbătă va convoca Camera de punere în acuzare, spre a -l esamina. Loteria Ateneului.—Aflăm că mai mulți bărbați eminenți ca d nil Maiorescu, N. Ionescu, Negruzzi și alții, vor ține peste curînd în Bucuresci conferințe în folosul loteriei Atheneului Român. Se afirmă de asemenea că un comitet de domne organizeza o mare serbare în sala Teatrului național pentru sera de 30 Noembre curent în folosul loteriei Atheneului. Vom da peste curend mai multe amănunte. —o— Gheorghe lonescu Gheorghe lonescu aflânduse în mare strîmtorare de bani a căutat să și-o procure din buzunarul unei dómne care ’i ieșise înainte pe strada Fântânei. Dar fiind mâinile înghețate a procedat rea astfel că domna a simțit și a dat alarma. Polițiștii s’au bucurat forte regăsind în Gheorghe Ionescu o veche cunosciință. L’au instalat în palatul prefecturei. —o— Foc. — Ieri napte la gara de Nord, în apartamentul ocupat de direcția căilor ferate, s’a aprins un coș , sosind grabnic pompierii focul a fost stins după ce a consumat dușumala și grinda. —o — — o— Fortificația Bucureștilor se urmază cu activitate cu tot timpul rea ce a început. Se lucreza chiar și Dumineca dearece M. S. Regele vrea să visiteze cupolele îndată dupe sosire. Cupola de sistem francos va fi gata în două săptămâni, cea de sistem german încă n’a sosit deplin. Teatru Dacia. — D-nii Moceanu și Velescu, renumiții gimnastici români, nu vor pleca la Calcuta în India decât la vară, iar până atunci vor da în fiecare Sâmbătă representații la teatru Dacia. Anunțăm că așii Joi se dă la acest teatru o mare representație în scop de binefacere ; se vor juca două comedii : Agache Flutur în 3 acte de V. Alexandri și Jurământul lui Oraș, într’un act. Teatrul Orfeu sub direcțiunea dlui Ionescu, representații în tote serile. Intrarea in leu. — o— ACTJL OFICIALEI D. N. Enculescu s’a revocat din funcțiunea de ajutor al primarului comunei urbane Sinaia. * Sunt numiți : D. Petru Negel, subprefect al plășilor întrunite Trotușu Taslău-de-Jos din județul Bacău, d. N. Donescu comisar clasa II, d. Vasile Epureanu, sub comisar clasa I, la prefectura capitalei. * D. N. Grupenschi, șef de birou la prefectura județului Bacău, este autorizat să gereze lucrările directorului pe timpul absenței titularului director. * S’a încuviințat ca comuna rurale Bibiresci din județul Bacäu să porte pe viitor numirea de comuna Leca. * D. Răducan R. Ștefănescu se numesce la casieria județului Mehedinți, în funcțiunea de sub-casier. * D. C. Demetrescu, se numesce definitiv profesor la catedra de matematici de la scala comerciale din Bucuresci. .Foița „XTn iverartl vii,. 1314 MIETTA Jk. SI T 1E3 ^ JPA-TIES A. DOAMNA JO RAMNIE XXXII O partidă întreruptă (Urmare) Trase iute zăvorul și deschise porta. Raimonda intră dupe celise birjarului . — Nu voi sta mult. — D-ta, d ta ! repetă Jacques Vernier, închinând porta, căreia ’i puse la loc zăvorul. I într’acel timp, Raimonda intră în casă. După ce închise porta, Jacques se duse dupe ea. Luă lampa pe care o lăsase pe o trâptă a cărei, și amândoi intrară în odaia din etajul de jos, pe care călătorul o cunosce deja. — Ei, disc Jacques Vernier, vexând geanta de piele pe care o avea Raimonda în mână, ce d ta vrei să faci vreo mică călătorie ? — Da, răspunse ea cu un glas posomorit. — Și ai venit să -ți iei adio de la prietenul d-tale Jacques ? El, el, esc! gentilă, forte gentilă. Ea i se puse în față cu ochii scânteietori. — Vin să -ți spun, răspunse ea cu un glas ce tremura de mânie, că esc! un ticălos, un trădător, un înșelător mârșav ! Jacques ridică în sus capul cu ochii înflăcărați. — Ei !Iise el, ce ’i asta ? — Ca un mișel și ca un tâlhar ce esc! m’ai înșelat, m’ai trădat și m’ai jefuit! — Jefuit ! — Da, jefuit!. pentru că a lua banii ce nu i-ai câștigat vra să liă o hoție. — Nu pricep, Raimondo, explică-te... — îmi jurase și și făgăduise și să omori pe un om... — Pe domnul Florentin Broussel. — El bine, ai făcut acesta? — Iți jur, Raimondo, că Florentin nu mai există. — Aide, destul ! exclamă ea cu violență, cu mine nu se trece. In omul acela care ’și «ficea Florentin Broussel, ai recunoscut pe contele de Soleure și n’ai cutezat să ’l lovesc!. „Totă istoria ce mi ai povestit, e o minciună ! și eu am avut prostia să te ascult! Aveam încredere în tine !... Ah ! bine ’mi așezasem încrederea ! — „Esc un ticălos înșelător și mi-am spus totdeauna minciuni !.. Ca or nu, mi-am afirmat că Mietta, lovită de o nebunie, recunoscută cu neputință de vindecat, era tot la Sainte Anne ? — Ți-am spus: Ei bine ?* — Și din partea asta ca și din cealaltă, m’ai înșelat! Nu numai că Mietta nu mai este la Sainte Anne, dar nici nu e nebună. Și sou cine e Mietta? E fiica mea. — Fiica d-tale ! — Da, fiica mea, și astă sora am vănit’o la un bal, la brațul tatălui său, contele Gaston de Soleure ! — Dar atunci tóté merg bine, (lise Jacques Vernier, uitându-se chiorîș la Raimonda. — Aherehi, răspunse ea dând din umeri. — Da, fiindcă n’ai de ce sa te mai temi de contele de Soleure , titlul d-tale de mumă te va face sfîntă ! Ea bătu din picior cu furie. — Sunt pierdută, exclamă ea, pierdută, mă înțelegi ? și din vina ta... Ai fost pentru mine un bărbat fatal ; trebuia ca până în cele din urmă să fii geniul meu cel reu. M’ai împins cu nepăsare în prcpor. Ah ! esc un mare ticălos ! — Raimondo, astea ’s numai vorbe. — Mai sunt și fapte, nu ți am spus tot. „Luaseți așa de bine tote precauțiunile încât Mourillon, după un decret de suspendare a procedurei, a fost pus în libertate, și tovarășul ton Pignolet, despre care garantase și ea despre tine, a spus judecătorului de instrucție tata șiretenia giuvaerurilor. — Ah ! — Și nu e numai atât: domnul Joramie a aflat tot de la judecătorul de instrucție , domnul Joramie scie că am fost contesa de Spleure și că Mietta e fiica mea. — Drace, drace ! <jise Jacques Vernier. — Și domnul Joramie m’a gonit! Pricepi acum ? In ochii tâlharului trecu un fulger. — Dacă nu m’aî fi înșelat cum ai făcut, urmă Raimonda, fiind înșciințată, aș fi putut lua unele mesurî și acum nu m’așî găsi în circumstanța îngrozitore în care mă găsesc. — Așadar d-taliî că eu sunt causa, singura causă a tot ce ți se întîmplă ? — Da, și ’țî o repet, ai fost totd’auna geniul meu cel réu. — Și cu tote astea, nu eu te am silit, odinioră, ca să te măriți cu contele de Spleure, și, acum cinci ani, cu domnul Jeramie. Oh! aș fi prea mult politicos, de aș lua asupră mi răspunderea bigamiei d-tale. „Pare că tot eu sunt vinovat dacă d-ta te ai amorezat nebunesce după George Rames, care n’a vrut să scie de d-ta? Buzele Raimondei se încrețiră convulsiv. Jacques Vernier urmă : — D-ta crede că eu n’am suferit venendute amorezată nebunesce dupe piciorul d-tale ? „Am încercat în câteva zile tote chinurile gelosiei, pentru că trebue să spil Raimondo, că n’am încetat un singur moment d’a te iubi, și când te-am revenit s’au redesceptat în mine tóte flăcările veche mele patimi. Raimond a făcu o strîmbătură și se bate înapoi cu scârbă. Jacques Vernier încruntă sprîncenele și în ochii lui luci o flacăra sinistră. Reluă : Emile Zichebourg (Va urma)