Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)

1885-11-25 / nr. 380

2 Bucuresci 24 Noembre S’a reglat din știrile de ieri ale Ziaru­lui că o apropiere este iminentă între Prințul Bulgariei și Țarul. Intru­cât ne privesce, precum am ară­­tat’o de mai multe ori, am mers mai de­parte, căci am susținut că despărțirea dintre Bulgaria și Rusia n’a existat nici o dată de­cât numai în mod fățiș. Cu tote acestea, Conferința din Con­­stantinopole a căzut atât de bine în a­­cesta cursă în­cât, admițând reîntorcerea în Rumelia la statu quo ante, a făcut în modul cel mai perfect jocul diplomației rusești, de­ore­ce dă ast­fel Rusiei, oca­­siunea pe care o căuta de a interveni la cel mai mic conflict ce se va isca între rumelioți și turci. Intr’altfel, acesta intervențiune o găsim logică și chiar drepta. Trebuie ca situa­­țiunea în Orient să se definească și să se resolve în mod definitiv pentru ca diferi­tele state ce s’au­ ridicat, să puta în sfir­­șit să se bucure de un timp de pace și de stabilitate care să le permită să facă progresele ce le lipsește în diferitele ra­muri ale civilisațiunei moderne. Așa­dar, fiind­că tot trebuie să fie res­bel, producuse și trece cât mai repede spre a nu mai au<ji vorbindu se de el. Turcia este murindul care tot mare și nu mai more, și care din acesta caută, stînjinește desvoltarea națiunilor c­reșine. Ele însă, cu voia sau fără voia ei, vor moșteni într’o zi împărăția complectă a peninsulei balcanice. Dar mulți se îngrijesc de rolul pe care România îl va avea in viitorul resboiu. Trebuie să fim cu Rusia sau contra ei ? f Acesta întrebare­a șî-o pun mulți și pu­țini cutează să respundă. Din parte ne, părerea ce avem, este că mai ales în acest nou resboiu, Româ­nia nu pate să meargă de­cât alături cu Rusia. Interesele nóstre cele mai elemen­tare cât și simpatiile românești dictează țarii acesta atitudine . Căci, dacă avem frați peste Prut, mai mulți avem peste Carpați. Așa. DIN BELGRAD (Corespondența particulară a „ Universului“) 21 Noembrie, Prințul Alexandru de Battemberg, o recunosc și șerbii, într’un resbel de două săptămâni s’a arătat ca un căpitan exce­lent și nu numai întru ce privesce lupta ci și în ceea ce ridică mai mult, în a re­gula mișcările soldaților săi cu o băgare de somn uimitore. Pentru că dacă aș pu­tea avea vreme să spun tote încurcătu­rile și greutățile strategice, ce puneau ar­mata lui în condițiile cele mai rele și din causa inferiorităței numerice și din causa defectului de organisare de înnarmare și de disciplină în comparație cu trupele nă­­valitare, s’ar vedea forte bine meritul cel mare al lui, fie întru a ’și aduna la vreme puterile ca și în a arăta locurile bune de apărare și în a calcula momen­tele d’a înfrunta sau de a ataca pe vrăj­maș cu energie și cu învierșunare. Și tare într’adever de necrezut ca o armată mică, în mare parte o adunătură de tineri soldați bulgari și de voluntari rumefioți, aprope fără ofițeri și fără nici un general cu numele, și care cu toții împreună nu erau în lagăr nici trei­zeci de a putut birui și pune pe fugă o ar­mată puternică de cinci diviziuni bine or­­ganisate care înnumera mai bine de 60.000 omeni. De­sigur că are o mare greutate în­­tre acest succes al Bulgarilor vitejia perso­nală și spiritul patriotic, care până și în colibe se entusiasmeza pentru o causă dreptă, dar meritul principal trebue pus în socotela celuia care ’i conduce, după cum contribuiră mult și greșalele strate­gice ale căpeteniilor șerbesci, care, prin­­tr’o încredere prea mare în biruința vii­­tore, nu luară măsuri să pue în practică planul pe care în teorie ’l concepuseră forte bine și forte ușor de împlinit. Și din pricina acestor greșale strategice ,71 bulgarii sunt stăpâni la Pirot, oraș cu 8000 de locuitori la vr’o 20 de kilo­metrii departe de granița bulgărescă , în valea Nisorei, și fiind-că de la Pirot la Niș nu’s piedici, reîncepând ostilitățile Bulgarii vor putea ușor să puie mâna și pe acesta fortărețe­, a doua capitală a Serbiei. Aici se fac pregătiri mari pentru a îndrepta răul în cas când lupta va reîn­cepe. S’a mobilisat contingentu­l_al_treilea; volu­nta­ f.'uți ofițeri strei­fiÂnți cu deciSi­ UNIVERSULU.—(25 NOEMBRE 1885) bire austriac­, se înrolază necontenit; co­manda armatei va fi luată de un ofițer distins, generalul Horvatovici, de origină croat, sosit de curînd din Petersburg, unde representa pe Serbia. Dar cu tote acestea sunt convins că reîncepându se lupta Serbia va mânca bătaie. Armata este prea demoralizată în urma bătăilor suferite și al treilea contingent se va bate cam fără gust fiind că e compus în cea mai mare parte din părinți de familie cu 4—5 copii. A sosit aici generalul austriac Albern, care împreună cu represintantul M. S. împăratul Francisc Joseph la Belgrad, ia parte la tote consiliile ce țin miniștrii sârbi, care se arată forte politicoși față cu Austria , așa în­cât se pute zice ca acum Austria, și nu Serbia, trateza cu Bulgaria. De­o­cam­dată pe de altă parte veș­tile din Petersburg anunță că acuzările și bănuelile contra Austriei merg cres­când în ziarei care sfătuesc pe guvern să se gândescă la apărarea Bulgariei, a­­menințată acum de coaliția Austriei cu Serbia. Cum vedeți, firele sunt forte încurcate și este de temut forte ca la reînceperea ostilităților sârbo-bulgare focul să nu se propage cu intervenirea armatelor aus­­tro-ruse. Aflu în momentul acesta că consilierii coronei sunt de părere să urmeze resbo­­iul, după ce va înceta armistițiul, primind pacea numai după ce se va restabili sta­tus quo ante în Rumelia. A sosit aici ambulanța românescă în cap cu doctorul Rădulescu. Ea fu destul de bine primită în Belgrad și s’a apucat deja de lucru, făcând servicii în trei spi­tale cu aprope trei sute de paturi. Christevici. JSpoxită­ți Telegrafice Petersburg; 22 Noembrie. In o întrunire a societății slave de bine­facere, la care asistau generalii Ignatieff și Cernerieff, s-au adopt­at nisce măsuri spre a veni în ajutorul victimelor răsbo­­iului din Balcani. Președintele întrunire­, generalul Buf­­novo, a deplâns acest răsboiu fratricid, și a citit recentul ordin de zi al Țarului, zicând că cuvintele împăratului deschid Rusiei o eră nouă. Cornitele de Kevenhüler a fost primit azi de împăratul. El va pleca mâine la Belgrad. Viena 22 Noembre Mai multe zire semnaleza putința în­­trunirei la Berlin a unei conferinți ce ar avea ca misiune să reguleze cestiunea hotarelor între Bulgaria și Serbia și să modifice statul organic al Rumeliei. Resultatele alegerilor sunt actualmente următorele : 278 liberali, 225 conservatori, 60 Ir­landezi. Căderea ministerului Salisbury e pri­vită ca absolut sigură. „Daily News“ crede că un apropiat congres se va întruni la Berlin. El speră că d. Bismarck va ajunge prin influența sa, să consilieze divergințele ce au­ făcut să se nască între diferitele puteri în Ges­tiunea Rumeliei. Se asigură că Austria este în perfect acord cu Germania întru­cât privește mi­siunea lui Khevenhuller în Bulgaria. Viens 22 Noembre. Londra, 22 Noembre. Londra,­­3 Nosmbre. Ariene, 22 Nosmbre. ISpice di­n 1*,.i,sesi. Marte Su­bită. —Constantin Bâlănu fost comerciant din Buzău, a încetat subit din viață alaltă ieri diminiață. Până acum nu se cunosce causa morței sale. Decedatul a lăsat o avere însemnată în numerar. Autoritatea competentă a procedat la si­gilarea acelei averi, nesciindu­se până as­­tă­zi dacă are moștenitori. Zice „Gazeta Buzăului“. —x— Furturi la Galați.— Evreul Iosef Moise din Comuna Cucova, jud. Putna, sosind alaltă­ieri nopte la Galați la bariera Mo­vilei, cu un vas de rachiu și ne putând plăti în timpul noptei taxa comunală, a fost silit să rămână în medianul din afară barierei. Pe când evreul dormia în pute­rea noptei, nișce făcători de rele­i au deslegat de la ratele căruței și furat cele 2 iepe. Tot în acea napte s’a furat din ograda lui Manea Alexandru, quart, al IV lea, doi boi cari erau legați lângă coșar. CRONICA BUCURESCEANA Duminică 25 Noembre. Sosiri.—Au sosit în capitală d. Colum­­beanu, procuror general de la Craiova, d. Simulescu, prefect de Velcea; d. Pa­­ladi, prefect de Olt; d. general Cantili. — a . Plecări.—Au plecat din capitală d. I. C. Brătianu, la Florica; d. general Be­rendei ; d. colonel Argintoianu ; d- Al. A. Plagino, prefect de Putna. Experiența cupolelor destinate forti­ficației capitalei s’a făcut mai alaltăieri pe câmpia Cotroceni, cum am găis, dar nu­mai în mod prealabil. Adevăratele expe­­riențe vor începe la 3 Decembrie vor dura mai multe Zile și va asista la ele M. S. Regele și d. general Briahnort. — o— O mare întrunire de deputați și se­natori s’a ținut alaltă seră în sala sena­tului. Era de față și primul ministru. S’a vorbit despre evenimentele de peste Du­năre, despre atitudinea Rusiei, a Austriei, despre situațiunea și politica nostru este­­rioră. Sunt temeri pentru un viitor a­­propiat. Se va stărui pe lângă d. Ionescu a nu mai face interpelarea anunțată, de­ore­­ce guvernul n’ar putea da lămuriri în îm­prejurările de iată. — o — Monopolisare.—Unii măcelari și pes­cari din Bucuresci s’au unit în societate spre a cumpăra ghiața de pe tote eleș­teele din apropiere, cu obligațiunea pen­tru proprietari d’a nu mai vinde la ni­meni ghiață în tot cursul iernei. — 6— 0 decisiune.—D. ministru al instrucțiu­nei publice a dat urmatorea decisiune: 1. Se aprobă încheierea consiliului șco­lar al liceului Mateiu Basarab, adică a se examina cei 29 corigenți înainte de 1 Decembre la obiectele la cari nu ’șî au cores notele, a nu se promova aceștia de­cât dacă vor corige, a trimite pe cei ne­promovați înapoi în clasa unde se cuvine, a se trimete cei 22 repetenți imediat în clasa unde sunt repetenți, a se da elevi­lor cari se vor reîntorce în clasele lor legiute pe lunile de la începutul anului școlar notele ce vor obține la finele pri­mului semestru, a se șterge din catalo­­gele liceului acei înscriși în clasa I, de și căzuțî la examenul de admisiune din Septembre. — 6 — Lucrările de recrutare vor începe la 1 Decembrie în totă țara. Pentru ca­pitală, ofițerul recrutor este d. maior Ve­ropol. Mâine va apare în „Monitor“ in­strucțiunile privitore la procedarea comi­­siunilor. — o — Procese militare. — Miercuri se va judeca recursul maiorului Pandrav. Con­siliul va fi presidat de d. general Be­­rendeiu. D. colonel Grădiștoinu a fost trimis în­aintea consiliului de resbel pentru că a lovit un ofițer. Procesul se va judeca la 3 Decembre. — o — Ateneul român.—AZI Duminecă 24 Noembrie, la 3 ore p. m. d-1 T. Maio­­rescu va ținea o conferință la Ateneu despre Spiritul public la noi. Conferința se face în folosul fondului loteriei Athe­­neului Roman. Prețul intrării consista în cumpărarea a două bilete de loteria Atheneului la in­trare. Un singur bilet pentru studenți. Desmințire.—Nu e adevărat se Z­ce că d. doctor Fotino ar fi demisionat sau ar fi avut de gând să demisioneze din postul de director al serviciului sanitar superior, post pe care ’l ocupă fără nici o lojă. O licitație se va ține la ministerul Domentilor în Ziua de 7 Decembrie pen­tru darea în antreprisă a construcțiilor târgului de rîmători de la T.­Severin. Valorea acestor construcții se urcă la un milion. —o— O femee bună.—D-na Viorica E... care s’a măritat numai de astă vară, e așa de bună în­cât cedeza la toți și pretutindeni în casă ca și afară. Imediat după căsătorie a avut câte­va întâmplări într’amurg pe lângă gardul casei. Soțul­­ sale care e băcan, precum și rudele au sfătuit’o de multe ori să nu fie așa naivă și să se temă de rușine. Dar unde, că d-na Viorica face progres. Dintre toți, pentru vizitii are o slăbi­ciune deosebită. Doi din aceștia întâlnindu-se alaltă sără în curtea d-sale s’au luat la bătaie și s’au­ târnuit cât ținea locul, vecinii dând a­­larma a venit un comisar și ’s a dus la secție. Se adunase o sumă de sume la casa bietului băcan. ACTE OFICIALE D. G. Nițescu, fost controlor, este nu­mit controlor fiscal. * Sunt numiți perceptori ai Statului : D. V. Ionescu la Palasti, județul Con­stanța, d. G. Scrâdeanu Săulesci județul Gorj, d. Ion Popa la Stănuesci județul Tutova, d. loan Popescu la Priponesci județul Tutova, d. Alecu Grigoriu la Pro­­pana județul Tulcea, d. D. Rebedea la Drăgoesci județul Gorj, d. D. Mir­escu, la Oltenița județul Ilfov, d. Stefan Ze­­mescu, la Bacău județul Băcău, d. loan Vlădescu la Glavița, județul Vâlcea, d. S. Nicolae la Olteni județul Teleorman, d. loan Bădescu la Severi județul Mehedinți, d. G. Zăneacu, la Nedeia județul Dolj, d. Al. Negomirescu la Breasta județul Dolj, d. Nicolae Pleșeanu la Stângăceana județul Mehedinți. RESBOIUL Serbo-Bulgar Belgrad, 22 Noembre Se socotesc, la ultima oră, redarea os­tilităților ca neînlăturabilă. Nu sunt de­cât câte­va persone influ­ente, cum­ ar fi dispuse ca și regele Mi­lan, să închee pacea a cărei condițiune esențială ar fi restabilirea statului quo­­ante. Viena, 22 Noembre. Se depeșază din Belgrad Ziarului „Tag­blatt“ că Serbii ar consimți să evacueze Kula și Trn dacă Bulgarii, din partea lor, ar voi să evacueze Pirot. Se adaugă că principele e gata să a­­dereze la acesta propunere, cu singura condițiune ca Serbia să plătască o des­păgubire de resbel, ceea ce Serbia re­fuză. Filipopol, 23 Noembri ! Sub comisarii Lebib și Gadban au ce­rut prefectului Dimitroff a le remite ad­ministrația; acesta în urma resoluțiunilor luate de adunarea notabililor a refuzat. M­ire surescitare domnesce în populație din causa atitudinei comisarilor turci. Ru­­melioții sunt hotărîți să nu renunțe cu nici un preț la unirea lor cu Bulgaria. Mai multe deputațiuni au plecat în Bul­garia la principile Alexandru. Oposițiunea rumelioțilo­­ este puternică și unanimă, dar calmul, ordinea și serio­­șitatea domnește pretutindeni. E teamă ca turcii să nu intre în Ru­melia în urma refusului prefectului de Fi­­lipopol de a preda administrațiunea comi­sarilor Turci. La granița turcesca nu se află de­cât câte­va mii de omeni miliție. Aci se crede că mari sacrificii îi aș­­tepta pe Bulgari, mai cu semn în urma ad­rei că Serbii vor începe în curând os­tilitățile. Mamele, socrele și ficele Rumelioților duși la hotare pentru apărarea patriei co­mune contra năvălirea Șerbilor s’au adre­sat duiese M. S. împărătesei, tuturor Ru­șilor implorând înalta’­ intervențiune pe lângă împăratul ca să aibă milă și să o­­presca năvălirea Turcilor asupră­ l­e. Pivot, 23 Noembre. Plenipotentul Milanovatz, care trebuia să aducă astă­zi respunsul guvern­ului sârbesc, a trimis o scrisare prin care a­­rată că neputând vedea încă pe Rege va căuta să vie cât mai neîntârziat. Principele Alexandru a visitat astăzi avant posturile bulgare și s’a întors mul­țumit. Timpul n’ar fi tocmai reu dacă n’ar fi prea rece. Evenimentele Z^d este emoțiunea ce a produs pasagiul din ultimul manifest al Țarului privitor la succesele armatei bulgare. Cu tote că trimisul Serb nu s’a văzut pe aci trupele sârbe se văd puse în miș­care. Mare ferbere la Belgrad și mai cu se­ma printre notabilități pentru reînceperea ostilităților. Belgrad, 23 Noembr*

Next