Universul, februarie 1886 (Anul 3, nr. 432-455)

1886-02-01 / nr. 432

W pice dhi­ța­ i>& Mort înviat.—„Curierul Balasan“ pri­­mește o informațiune din partea finul corespondent din­ Folticent, ca femeea Smaranda Sopon, soția lui Todor R­opan servitor la gimnasiul din Folti­cent, a­voind familie în comuna Bogdănești, ducându­' se acolo a găsit pe femeea sa leșinată din cauza bulei de care suferise. Creând că ea ar fi mortă, el a venit în oraș spre a procura cele necesare pentru înmormân­tarea ei. La întorcerea sa din oraș însă găsi pe soție sa în viață, înviată din morți.­ Lucrul s-a întîmplat ast­fel: nu­mita femee leșinase în ț­iua de 19 ale curentei, și punându-se în baia obicinuită cred­ându se că este mortă se vede că prin căldură a încetat leșinul da care era cuprinsă ast­fel că începuse a mișca. De abia dupe o zi și jumătate pacienta era în stare să vorbescă câte­va cuvinte. Bată încă o probă eloquentă că nu este bine a se îngropa morții mai înainte de trei z­ile, adao numitul ziar. Un ofițer criminal —Se scrie din Pi­tescu unui țliar din capitală că un ofițer de acolo a fost arestat împreună cu femeea lui sub inculparea că și-au ucis un copil. ----------------­------c3>................................ 2 — 30 To­u­t&lt □?© legrr ®.fl­ © Londra, 30 Ianuarie. Stirea prin care d. Gladstone ar fi m­­amat­­ pe puteri că cabinetul actual va rnține cu totul atitudinea lordului Sa­­burg față cu Grecia este confirmată. Petersburg, 30 Ianuarii. Junalele rusesc­ continuă a blama a­lamentul intervenit între Sultan și prin­ Alexandru. Fie spun că Rusia nu va tea nici o dată să -și dea consimțirîn­­■ l său, înainte de a fi primit garanțiile ivitare la menținerea influenți rusești d­­intre bulgar. Câte­va fiiare emit părerea că cel mai­­ domnitor pentru bulgari ar fi prin­ Muntenegrului. Belgrad, 30 Ianuarie. Regele a părăsit Belgradul pentru a se ntorce la quartierul general, la Niș.­­ Londra, 30 Ianuarie. Ore­care panică domnesce astă sera în iș, populațiunea din mahalale amenință a provoca noul tulburări. Constantinopol, 30 Ianuarie. Sâmbătă d. de Nelidoff a remis Porții memorandum privitor la negocierile gajate la Bucureșci, pentru a-I reco­­tnda . I. De a urmări o grabnică încheiere de ce pe baza tractatului de la Berlin, a­­ră pe baza situațiunii ce esistă înaintea beiului bulgaro-sârb. II. De a esclude din discuțiune ches­­tiile politice, cari sunt de atribuțiunea hanului și a Europil. III. Să se lase la o comisiune mixtă regularea incidentelor de la Bregova, precum și chestiunea relativă la refugiații politici. IV. De a ține pe representanții pute­rilor acreditați la Bucureșci în curent cu mersul negocierilor și de a lua în con­­siderațiune părerile lor. Toți cel­ il alți ambasadori au sprijinit­­ aceste recomandațiuni, cari s’a și făcut și la Belgrad. Tóte puterile afară de Rusia au­ aderat la principiile învoelii turco bulgare . Ru­sia a făcut nișce obiecțiuni generale, fără a le defini într’un mod precis. Ea voieste mai înainte să cunosca dispozițiunele pu­terilor, cari schimbă în acest moment vederile lor. A început să circule serii de schimbări ministeriale în urma alocațiunii unei pen­siuni mensuale de șaste mii de franci lui Said-pașa, fost mare vizir. Temișoira, 30 Ianuarie. O conferință de agricultori, ținută la 26 cur. în Delta, a hotărît să trimită gu­vernului și Reichstagului o petițiune pen­tru introducerea unui tarif protector con­tra cerealelor române. Peste 30 Ianuarie. In insula Creta domnesc o mare agita­țiune. Se crede că în curând va isbucni o rescula generală, care va fi semnalul ostilităților între Grecia și Turcia. Tru­pele turcești de la fruntaria grecă au­ fost sporite. Paris, 30 ianuarie. Alaltă­ieri deputatul Southeyran a inter­pelat guvernul asupra circulațiunii mone­tare și a depus o moțiune prin care se impune guvernului să reîncapă negocieri cu puterile pentru stabilirea unui sistem monetar rațional. Freycinet respinse că acestă cerere e inoportună acum și se anga­­ă să reia negocierile,, la vreme. Soucheyrau își retrase moțiunea, în ace­iași ședință. CRONICA BUCURESCEANA Vineri, 30 Ianuarie. Cutia săracilor Intrare. — Suma din urmă: 32 lei 55 bani. A mai dat 1 leu d. I. Arsenescu din capitală căruia ’i mulțumim în nu­mele săracilor. ± . Prefaceri diplomatice.-Suntem po­sitiv informați că d. comite Tornielli, mi­nistru Italiei în Bucureșci, va trece ca ambasador la Constantinopol, iar aici, în locul d-sale, va veni actualul ministru italian de la Belgrad.­­ De la conferință.—E. S. Madjid pașa, delegatul Turciei a primit deplinele ple­­nipotențe ieri. Mulți țlic că Turcia a în­târziat cu aceste acte spre un scop ore­­care. Nedând crezare acestor spuse feim atâta că de ații încep ședințele oficiale ale conferinței, cărora le dorim o reușită grabnică, căci venind primăvara și cum bulgari și șerbi stau înarmați, lesne se pot încăiera din nou, și D-zeu scie cum și cine ’i va descăiera. O înșciințare oficială a făcut alaltă­ieri ministrul austro-ungar în Bucureșci d. baron de Mayr, guvernului nostru. A­­cesta înșciințare este că locuitorii Româ­niei pot trece j vitele lor dincolo ca să le vândă la nemți și la unguri. i­ "Consiliul sanitar s’a ocupat alaltă­ Sară cu regulamentul droghiștilor, adecă acel cari vend­unsori și doctorii. A fost mai cu sumă vorba să se pue în lege o propresă cu pedepsă pentru acel cari ar vinde leacuri prefăcute și vătămătore cum fac mulți dintre spițeri și droghiști spre a face mai curând avere. 2$C Marte grabnică.—D. P. Verusi, de­putat, profesor de estetică la Iași, acel cu interpelarea de de-un&zi în contra minis­trului instrucțiunei, a încetat grabnic din viață alastă sera în casa d lui deputat Lupulescu unde se dusese să petreca sara cu mai mulți deputați și senatori. Omul fiind gras a fost lovit se vede de apoplexie.­­Alt prând la palat.—Săptămâna vii­­tare se va da un mare prând­ la palat în onórea delegaților conferinței de pace. Vor lua parte la acest prând­ ministrul nostru de externe precum și ambasadorii Turciei și Serbiei precum și agentul di­plomatic al Bulgariei. 2fc Turnul Colțea precum și localul spita­lului vor primi în curând o reparațiune radicală iar bolnavii se vor scote și duce în nisce barace de la spitalul Mavro­­ghenî. i­ Conferințe ostășesc!. — Ministrul de resbel ar fi dat ordin, se $ice, ca în tote localitățile unde se află un regiment de este măcar, să se ție în tote săptămânile o conferință la care să asiste toți ofițerii. Aceste conferințe vor avea un subiect mi­litar și se vor ținea de fie­care ofițer pe rând.­ ­ ■"­ATIS Insemințăm pe acei din abonații noștri al căror abonament espiră la 1 Februa­rie, să și -l reînoiască imediat, trimițând costul relativ, de­ore­ce e regulă veche la noi a nu se trimite foia de­cât celor ce au plătit. ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. Cesar Albinetz, director al prefec­turei Vaslui, D. Const. Simulescu sub-prefect al plă­gilor întrunite Dealu-Dâmbovița din jude­țul Dâmbovița. _____ 1 (13) Februarie 1836 * D. Alexandru Ghirgiu, actual sub­set de biuron în divisia comptabilităței ministerului cultelor și instrucțiunei pu­blice, se d­epărtază din acel post pentru abateri constatate de la îndatoririle pos­tului ce ocupă. * D. Dimitrie Mimi, licențiat în drept de la facultatea din Paris, este numit în funcțiunea de verificator clasa I în direc­ția comptabilităței generale a Statului, în locul d-lui T. Petrescu, care "se­­ transferă în aceeași calitate la casieria centrală, în locul d­lui I. G. Jurașcu, trecut în altă funcțiune.­­Colonelul Baicoianu Sergiu, directorul general al ministerului de resbel, s’a ata­șat, ca ajutor al inspectorului general al cavaleriei, iar colonelul Dumitrescu N. Maican, comandantul corpului flotilei, s’a însărcinat a îndeplini funcțiunea de di­rector general al ministerului de resbel. —-----------------------3------------------------­ Precepte igienice Vreți sa sciți de ce într’unele familii domnesc frigurile și alte asemenea boli? Acesta caută o puteți constata singuri dacă vă dați obosela să ve duceți prin stradele și locuințele murdare, unde stau acele familii. Fiți, deci, ambițioși d’a poseda o căsuță sanatósá, și căutați s’o păziți bine, casa trebue să fie întorsă spre meză­zi și nu spre meza­nópte, să nu fie pe lângă cimitire, bălți, stabilimente industriale, să nu fie într’un loc umed. Innaintea casei trebue să fie o curte curată, sau o grădiniță cu flori și copăcei. In locul zidurilor care să înconjure cur­tea preferau­ zaplazuri de lemn sau grila­jul’­ de fier. Nu trebue să locuiți în nișce case clă­dite de curînd, dacă n’a trecut cel puțin gése luni de când au fost isprăvite ; și dacă o casă a fost refăcută, trebue să treca cel puțin trei luni mai înnainte d’a fi locuită. Este dureros a vedea ații, în trebuința actuală de locuințe noi, că încă nu s’au sfîrșit nișce case și mulți alerga ca să le și închirieze, și ’și duc mobilele în ele , aceștia de­sigur nu cunosc zeul la care se expun ast­fel, acest zeu e constatat deja, și igiena publică ar trebui să opreacă sever închiriera caselor într’asemenea con­diții. Din causa locuirei în nișce asemenea case se produc bule grave, între care sunt de notat: 1 ° afecțiunile catarale; 2 ° oftalmiile ; 3 ° reumatismele ; 4 ° idro­­pica ; 5 ° scrofulele. Umezala care ese din pereții interni e fatală sănătății de­ore­­ce în­deobice tencuela pereților produ­ce umezala, acesta tencuela se compune din var, ipsos, ciment sau o amestecătură din acestea în proporții variate, trebue să mai adăugăm apoi că tencuila pate să fie dată subțire, sau să prezinte o grosi­me mai mult sau mai puțin mare, și se pote compune și din materiale proste, și IFoița, „TJ33.1Treb­›ia.l­u.I„ DRAMELE VIETEI PARTEA SE TĂIA Crima de la Grandval XIX 57 Milionele Domnului Joramie Ea este! — Eată deci, verigoră Gervasio, cum a murit de cur­ând, la vârsta de șase­ jleci și nouă de ani d. Paul Joramie. Bătrâna servitóre, care nu se așcepta nici de cum la cursa ce i-se întinsese, făcu o mișcare bruscă, și cafeva în loc să umple ceașca, se vărsă pe fața mesei. — Ah! dar ce faci, drag , nu mai veți! ? $Iise arendagóica cu un glas dojo­­nitor. — Iartă-me, domnă, îngână Oftat- Frumos. Flacăra ce licărise un moment în ochii ei se stinse , dar acestă lumină repede­ ca și expresia fisionomiei ei, trădând o emoțiune vie, nu scăpase ochilor lui Ra­­biot. Oftat-Frumos voise să -și dragă gre­­șala și să umple din nou ceașca stăpâna în­cât Gervasia trebui să ia ibricul­. — Iacă, știse ea, acum a amețit pen­tru un nimic. Ia, uitați-ve cum tremură. Lucrul asta se póte intîmpla ori­cum. Cred si are că o să te cert pentru atât de puțin? Bărbatul meu are cafea acum, ia acum ibricul ; du te de bea cafea cu cei l’alțî. Serviturea, mai mult tulburată și mai mișcată da­cât arăta, se grăbi ca să iasă din odaie. — El bine, vere ? întrebă Gervasia. — Zeii, verișoră, de astă dată, sunt convins. Ea este ! — Iți spusesem și ’ți repetasem lucrul acesta de mai multe ori , d­ar esc! necre­dincios ca și sfîntul Toma. — Bine , vești, verișoră, eu cred lu­crurile pipăite; așa ’mi e firea. — Ca și mine, glise Parizot, ca să n’aibă aer de prost tăcând. — In sfîrșit, reluă arendășoica, cea ne asigurați asupra lui Oftat Frumos. Remâ­­ne acum să stim ce s’a făcut copilul Cla­reî Guérin. — A murit, Ilise Rabiot. — N’avem nici o probă, vere. — Proba este în cei patru­zeci și mai bine de ani pe care Clara Guérin i a pe­trecut la Grandval. Să vedem, dacă co­pilul ar fi trăit, nu l’ar fi ved­ut lumea pe aici ? Cel puțin s’ar fi aud­it vorbindu-se despre el. Și mama, credii că ar fi stat ea multă vreme aici, muncind numai pentru hrană, și întreținere ? Ar fi absurd de tot a ere-J - V- r, .-r~î — -—-r-r - - - ~­­Dacă copilul n’ar fi murit, de mult s’ar fi dus ea la dânsul. Lasă, verișoră, numai o mumă. — Așa cred și eu, aprobă Parizot. •— Cuget și eu puțin ca verul, zise Gervasia , dar se pare prea bine ca Clara Guérin să -și fi părăsit copilul. — Admit și ipoteza asta, respinse Ra­biot. — Atunci, vere ? — El bine, e un copil pierdut cum sunt atâția alții, fără familie, fără numne, aruncat în viață fără să scie nici pantru ce, nici cum, care s’a scrut și nu va sei­­ nici o dată cine e mumă-sa și atât mai puțin încă cine e tatăl său. — Creții ? — Dec­­­aga e tot­d’auna. — Așa­dar, vere, nu mai avem să ne temem că fiul ori fiica Clarei Guérin va veni într’o zi să reclame moștenirea. — Admițând că el ș’au ea există, îți garantez că acest moștenitor nici că va bănui vre­ o­dată că are dr­eptluri asupra milionelor d-lui Jeramie. — Bine, cea ne­linișciți din partea asta ; cu tote acestea vere, nu prea văd bine resultatul final al planului d-tale. Avem de o parte pe Clara Guérin și de altă parte pe copilul ei, care trăeșce sau a murit. Clara Guérin mare, o îngro­păm, bine, dar cum să dovedim printr’un act de morte că ea nu mai există ? Ni­meni nu scie că Oftar Frumos și Clara Guérin sunt aceeași personă, și nu noi, de­sigur, vom face acesta destăinuire. Ci < * J ______•* _*i.-----x! _ Í..ASÍ ----------­ pilul, căci ,admițând că el n’a trăit, ne este cu neputință să aducem dovada mor­­ței sale. Dar, după clausele testamentului, tre­­bue, ca să putem fi recunoscuți definitiv ca moștenitori, să aducem actele de morte ale mamei și al copilului. — Tóte astea sunt forte bune verijura, și m’am gândit lung și serios la ele. Dar noi vom urma cu activitate cercetările, deja începute, în privința copilului. Din partea asta, avem numai să asceptăm re­­sultatul. Față cu Clara Guérin, noi suntem mai puțin încurcați, de­și este, cum am spus forte bine, marea greutate de a ne pro­cura actul ei de marte în forma cuvenită. Dar trebue să ne întemeiem pe cutare sau cutare evenimente ce se pot întâmpla până atunci. Cel mult un an, opt­spre­zzece luni sau doi ani după marte, vom putea găsi plă­­tindu-i bine, doi inși, bărbați sau femei gata să declare, înaintea cui se cuvine, că au primit confidențele servitorei Oftat-­ Frumos, care le-a spus că se numește Clara Guérin și e născută în satul Bourg­­roisin, în Chreanta-Inferiora. — E că, éca, asta’! bine plănuit făcu parizot, se vor găsi de­sigur oment ca să spue asta. Ai ori­ce cu bani. — In sfîrșit, reluă Rabiot, presupu­nând că n’am putea face asta, Clara Gué­rin murind, nu VjIu mai avea de ce să ne temem că ea să fie pusă în posesiu­nea moștenire!.­ ­ P

Next