Universul, martie 1886 (Anul 3, nr. 457-481)

1886-03-02 / nr. 457

Universul— Fiii infantelui don Enric (care a fost ucis de un Montpensier) sunt Bourbont dintr’o stirpe liberală și n’au nimic a face cu cel­ l’alli Bourbont și mai ales cu Hab­­sburgii (o arhiducesă de Austria guver­­neza Spania). Aci se finesce convorbirea dintre re­porterul ziarului „Progreso“ și ducele de Sevila. La acestă convorbire n’am să fac altă observare de­cât asta : Intre Bour­­boni și Habsburgi nu ’s deosibiri esen­țiale. S’au­ luptat la începutul veacului trecut pentru corona Spaniei vărsând va­luri de sânge spre a ’și mulțumi lăcomia, dar de atunci în care Bourbonii și Habs­­sburgii merseră mână în mână în crimă, în violența și în tirăniile exercitate asu­pra poporului. De un veac în care Habsburgii fură necontenit complici ai Bourbonilor și a­­mândouă aceste stirpe au făurit împreună cătușele a trei popore latine : francez, spa­niol și italian. Bourbonii și Habsburgii au format co­aliția lupilor contra turmei, și au fost multe lupte spre a scăpa din ghiarele lor pe Francia și pe Italia. Nenorocita nostră Spanie se află și a­­cum în puterea Bourbonilor și acum îl ține la ea acasă și pe acelaș tron cu Habsburgii. E adevărat însă că se mușcă reciproc și în cele din urmă vor ajunge să se sfâșie. * In totă Spania alegerile care se a­­propie, produc o fierbere nespusă. * Faia Caceta publică un decret regal, prin care se disolvă Cortesii și alegerile de deputați se fixeza pentru ziua de 4 Aprilie, iar alegerile de senatori pentru 25 Aprilie. Corteșii se întrunesc la 10 Maiú. Miguel. Epice din țară Marte bănuită. — In z­iua de 20 cu­rent ora 2 p. m. femeia Lianca Stanciu Tudorache din comuna Marcul jud. Pra­hova, a încetat grabnic din viață, fără a se cunosce causa, presupunându-se a fi provenită din bătaia ce a suferit la 18 curent de la Vasile Șerban, primarul co­munei. —♦— Atentat la pudure. — Locuitorul Ni­­colae Zidaru din comuna Apostolache, jud. Prahova, care sta în concubinațiu cu femeia Luxandra Ioniță Gândea, în­­ ziua de 17 curent, a desverginat pe ne­­pltă-sa Zoia în etate de 7 ani, fiica lui Petre Ioniță Găndea. Ajutorul sub prefecture­, împreună cu medicul, au făcut actele de constatare, înnaintând pe culpabil parchetului , însă în z­iua de 21 curent, pe când era escor­tat de călărașul Petre Ion, s’a evadat fă­­cându-se nevăzut. Otrăvire prin chibrituri. — Alaltă­­eri napte a încetat grabnic din viață fata Ț Forța, „Vi­xil­l terasi­ u­l­ui, 22 (14) Martie) lȘgg Eugenia G. ... în urma înghițire­ a trei cutii chibrituri (numai gămăliele). Se z­­ce că morțea ’și-a produs’o în urma desco­­perirei ce ar fi facut’o părinții săi, că’șî dedese inima unui sergent dintr’o compa­nie de dorobanți. Intîmplarea este regre­tabilă, fiind-că acesta copilă abia fires­­c 7 ani, și era tocmai în florea vîrstei. Faptul s’a petrecut în comuna B......... din județul Prahova. Avis fetelor tinere, ce nu au minte ! — Ulise. — In comuna Opăriții jud. Pra­hova, mai mulți copii ai locuitorilor de la etatea 1—5 ani, se află bolnavi de t­use." Medicul respectiv a trecut la localitate pentru darea ajutorului necesar. —♦— Mai mulți pungași de meserie au so­sit în Piteșci, nu se scie de unde. La unu Ivan Hie, simigiu din localitate, mai țjilele trecute, se presantă unul și se o­­feră a’i schimba câte­va piese a 20'Mr. de aur. După ce li se dă banii cuveniți și ogiul cuvenit, se face că nu mai voes­­ce a schimba, cerându și piesele de aur înnapoi. In timpul când zicea acesta, ’și și făcuse meseria, aruncând pe mânică mai multe piese de argint, Însă din ne­­dibăcie a lăsat a fi reglut de către schim­bător, care ’i-a dat o bună secțiune. La întrunirea Societăței pentru învă­țătura poporului Român, secțiunea de Prahova, care a avut loc Duminică în Pipesci, s’a luat o resoluțiune : de a­ se protesta contra mesurei luată de d. mi­nistru al instrucțiunei publice, după ra­portul pasionat al d-lui inspector Vitzu julie „Democratul“, și a se ruga ca să revoce disposițiunea d’a nu mai av­­a va­lora atestatele de absolvirea cursurilor școlei normale de acolo, pentru elevii să­teni cari o frecventeza, româind așa după cum s’a urmat pîna acum de 18 ani de când există acésta instituțiune de bine­fa­cere. Incendiu.— Se scrie către „Voința Na­țională“, că în noptea de 16 Februarie, s’a dat foc unui patul plin cu porumb din curtea d­lui Tache Popescu, arenda­șul moșiei din comuna Ciolănesci-din-Vale, județul Teleorman. Un vînt îngrozitor batea și focul pu­tea să ia proporțiuni mari, amenințând ast­fel încă alte pătule pline cu porumb ce se află la o depărtare numai de 5—6 metri, paiele din arie, grajdul cu tote vi­tele, casa arendașului cu tote magasiele de porumb precum și satul întreg. Mulțumită însă d-lui căpitan ț D. Mihă­­escu, comandantul companiei a 8 a din regimentul 21 de dorobanți, și fost atașat la comenduirea pieței din București, care îndată ce s’a anunțat focul a venit de la reședința sa, din comuna Ciolănești din deal, și ajutat de dorobanți și de săteni a localisat focul. Un bilet de bancă în valore de 1000 lei s’a găsit pe șoseaua statului din mar­ginea orașului Buzău, în apropiere de podul de fier, de către indivizii Alexe Ion și Apostol Jipa. Păgubașu să se a­­dreseze la prefectura județului Buzău. — Școla militară de la Iași e adeverat c’a’ ars, nu cu desevîrșire însă cum se svonise ieri și cum publicasem și noi, ci numai învelișul și o parte din aripa drepta. Pagubile nu sunt tocmai însemnate. Tre­­bue să menționăm, că localul școlei mili­tare de la Iași este o clădire forte mare. Din citarele străine , Constantinopol 2S Februari Porta nu contenesce cu înarmările; ast­fel, aici a sosit mai multe transporturi de cai și 78 tunuri din fabrica lui Krup. „Narodny Listy“ anunță din Viena, că plenipotențiarul militar rus, baron Kaul­­bars, atașat pe lângă curtea Austriei, a sosit la postul său. El aduce din partea Țarului împăratului Franz Iosef, o veste de mare însemnătate pacifică. înalta Portă Otomană și guvernul din Sofia au luat măsuri provisorii ca Turcia, Bulgaria și Rumelia să fie sub același re­gim vamal pusă. Prin cercurile bine informate domnesce credința, că d. Garașanin tot va demisiona după ce se va iscăli instrumentul de pace, iar d. Miatovici va primi moștenirea ca­binetului. Cum se va face ratificarea păcii, Bulgaria va lua imediat inițiativa pentru restabilirea mersului regulat între Bul­garia și Serbia. In ceea ce priveșce încheerea conven­­venției de comerciu între aceste două state, apoi Austria opune mare resistență. Se crede, că monopolul tutunurilor va căde cu desăvârșire. „Norddeutsche Alge­meine Zeitung“ vorbesce despre acesta vestind lumea, că marele cancelar nu va lua parte la ședințele Reichstagului. Papa Leon XIII, e cel mai iscusit băr­bat dintre toți omenii de stat, $ise Bis­marck, la un prânz parlamentar. Sănătatea împăratului Wilhelm e ceva mai bună. Cu tote acestea durerile sale reumatismale îl ține încă încleștat ca într’un cerc de fer. Praga, 26 Februarie Londra, 26 Februarie. Belgrad, 26 Februarie. Sofia, 26 Februarie Berlin, 26 Februarie. Berlin 26 Februarie. CRONICA BUCURESCEANA Sâmbătă, 1 Martie. Cutia săracilor. Intrare: Suma din urmă lei 36,55. Eșire : S’a dat t Iei unei sărmane fe­mei anume Maria Ionescu din str. Plevnei No. 143; ea este văduvă și are 4 copii care stau de mai multe z­ile fără foc și fără pâine. O recomandăm bunei voinți a cititorilor noștri și mireselor cititore, să trimită ce vor voi la acesta redacți­­une. Vom publica numele bine­făcătorilor. Rămân în casă, lei 31,55. i­ Sosiri.—Au sosit in capitală: d. gene­ral Berendei, care a inspectat linia ferată Costesci-Măgurele. i­ La cameră în ședința de alaltăieri s’a votat pe articole legea camerelor de co­­merciu. La Senat d. dr. Frumușeanu a rugat pe ministrul respectiv să ia mesuri contra agiului și s’a trecut la ordinea m i­­lei asupra petițiunei cirului mirean din Neamțu. S’au votat mai multe indigenate. Ambulanțele militare.—Am mai vor­bit de imensele foröse ce aduc populații­lor rurale ambulanțele militare. „Monito­rul oficial“ da ieși întărește arătările nóstre. Se publică un tablou de bolnavii tra­tați în ambulanța rurală din județul Dolj, de la 1 Iunie până la 1 Septembrie 1885. Numărul bolnavilor tratați în spitalele acelei singure ambulanțe a fost de 259, iar al bolnavilor presintațî la consultațiuni gratuite de 5467, în total 5726 bolnavi. Societatea „Anifer“ pentru ajutor în cas de balá, a ținut adunarea sa gene­rală ordinară în sala de spectacole a ote­lului „Concordia“. S’a aprobat darea de somn a comite­tului și s’a ales 4 membrii, în comitet. In­tre aleși sunt și doi români. Un incident a fost provocat de banche­rul Hilderger, care se opunea să nu se alegă și români în comitet. Societatea va ținea și Duminică, 2 Mar­tie, adunare generală ordinară,­­ în lo­calul societăței „Turn Verein“. Societatea „Transilvania“ se va în­truni Duminică, 2 Martie, în palatul Uni­versității, ca să asculte darea de seamă a comitetului ei pe anul 1885 și să a­­lega o comisiune verificătore. Turnul Colțea și spitalul se vor dă­­rîma în primăvară, spre a se ridica nuoi clădiri. Acesta am mai spus’o. Ceea ce n’am­ spus, este că Eforia, revenind asupra primei sale idei, a hotârît că bolnavii cari se vor afla în spital în momentul când se va începe dărîmarea să fie tran­sportați nu la Filantropia ci la Colentina.­­O- 21 To­u­to,ți O TalogristiLc, Belgrad, 27 Februarie. Miniștrii vor pleca disera la Niș. Știrea despre o nouă combinațiune mi­nisterială e prematură. Regele va ratifica mâine instrumentul de pace. Camera deputaților.—Ministrul lucrărilor publice, D. Baibaut, a defăimat de la tri-Parii 27 Februarie. DRAMELE VIETEI PARTEA ÎNTÂIA Crima de la Grand val XXV E o crimă 80 Milionele Domnului Jeramie Judecat­­ul de instrucție se ridică a­­vând în privire mândria triumfului. — Domnule brigadiere, zise el, spune­­ne părerea d-tale în privința cerșetorului? — Domnule, n’aș vrea să afirm... — Spune ce cred­i. — Cred că de la amază, timp când cerșetorul a fost văslut ducându-se spre pădure, până în momentul când moș Mon­tier l’a venit apărând din nou pe dru­mul Rovinei, el a stat ascuns în desișuri. Când s’a înoptat, ne mai temându-se că va fi întîlnit, și-a părăsit refugiul și s’a scoborît până la mlaștină spre a aș­­cepta acolo pe bătrâna servitore, scrind fără îndoială că dânsa va trece pe acolo în sera aceea. — Raționamentul d-tale mi se pare bun, brigadiere. — Moș Moutier mai avea puțin de lu­crat în vie, el se va întorce în curând a­casă ;­­l-ați putea întreba peste puțin și veți afla din gura lui ceea ce v’am spus eu. — De­o­cam­dată, ne mulțumim cu ceea ce ne ai spus, brigadiere , vom ve­dea mai târziu dacă e de trebuință sa în­trebăm pe bătrân. Iți vei face numai de­cât raportul în forma cuvenită și ni-l vei da. Nu uita să pui cât mai exact semnal­mentul falsului cerșetor, căci nu mai e îndoială, acest om era travestit și nu era probabil mai ciung de­cât mine. Unde ’ți sunt jandarmii ? — Pe unul a trebuit să ’i las la Cir­­court, doi umblă și acum prin sate, al patrulea este arsă. — Să nu se depărteze, și d ta, briga­diere, ascepta-mi ordinele. Poți să te re­tragi. Jandarmul eși. — El bine, făcu judecătorul de ins­trucție, aveam ori nu dreptate ? — Raportul brigadierului pare a a ’­i da dreptate d-tale, fjise judecătorul de pace. — Fiți siguri, domnilor, suntem în fața unei crime. — Dar mobilul ei ? — Aici e misterul, vom căuta. Mă miră mai cu deosibire un lucru : falsul cerșe­tor, nu esită a­rice ucigașul, scia că ser­­viturea va trece pe lângă mlaștină la o oră fixă ; acest fapt are o mare însem­­nătate, arată că omorul era precugetat și că autorul lui avea la Grandval, nu în­­drăsnesc a­plice un complice, dar pe ci­­ne­va care să ’i dea informațiuni, — Mi aș îngădui să observ domnului judecător de instrucție, zise primarul, că servitórea­, ducându se la ocol și întor­­cându-se trecea maĭ tot­d’auna pe lângă mlaștină, atât noptea cât și ziua. — Fie. Dar nu ți-se pare d-tale ciudat că individul, care nu s’a dus nicăieri de­cât în pădure spre a se ascunde s’a a­­rătat la arendaș acasă cu vre­o câte-va ceasuri mai înnainte de a ’și săvârși crima ? — Intr’adever, e destul de ciudat. — Cu tote ,astea, domnilor, să nu ne fa­cem idei de mai înainte. Este de trebu­ință, mai înainte de tate, să întrebăm pe arendași și pe slugile lor. Domnule pri­mar, mai este în primărie o odaie care să ne puta fi pusă la disposiție ? — Cabinetul meu, a căruia ușă e ca o domnule judecător de instrucție. Magistratul se sculă, deschise ușa ca­binetului și se uită înăuntru. — Văd încă o ușă în fund, zise ei, unde dă ea ? — In coridor. — De minune. Domnule primar, cu voia d-tale, vom primi în cabinetul d-tale pe personele pe care voi trimite să le chiem­e. Primarul se înclină. Judecătorul de instrucție închise ușa cabinetului, trecu prin sală și deschise o altă ușă la spatele căreia accepta briga­dierul. — Domnule brigadier, zise magistra­tul, d-ta și cu jandarmul d -tale aveți să încălecați. Vă veți duce la Grandval și veți aduce aici pe toți cei ce se află cu locuința la arendaș. Iî veți introduce în odaia de alături, care e cabinetul d-lui primar, unde veți sta amândoi cu dânșii. Du-te. Brigadierul salută și dispăru. De un ceas jandarmii se înturnaseră. Brigadierul vesti că d. și d-na Parizot, cei doi argați și servitorea Denisa Mo­rei acceptați în cabinetul d-lui primar. Adaogă apoi : — Am trimis să se spuie și ciobanului arendașului ca să vie aici cât mai curînd. In dată ce -șî va băga oile în tărlă, va veni. — Bine, ziise judecătorul de instrucție al să introduci pe d. Parizot. Cum ți-am mai spus, vei sta cu cei­l­alți. Un sunet de clopoțel te va chiema. Brigadierul intră în cabinet. — Domnule Parizot, zise el, d ta treci cel d’întâi. Arendașul, puțin cam palid, dar linișeit în aparență, apăru înaintea magistraților. Emile Richebourg (Va urma) -O-

Next