Universul, aprilie 1886 (Anul 3, nr. 482-490)

1886-04-02 / nr. 482

ANUL III.—No. 462. 5 Ban. în Capitală.—1O Bani in Provin­ de ABONAMENTE PENTRU CAPITALA• Pe un an - - - - Leî 18 Pe șase luni ... „ 9 Pe trei luni ...­­ „ 4.50 Pe 1 lună - - - . 1.50 Arare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineta. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚILOR. NO. S. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - - - Leî 20 Pe șase luni- - - - „ 10 Pe trei luni- ... „ 5 Pe 1 luna - „2 KLüB: Ineciințare Ori­ce persona care se va abona la „Universul“ pentru 3 luni, trimețend 20 bani mai mult, primesce ca premiu un roman și un calendar. Abonamentele încep la 1 și la 15 ale fie­cărei luni. Privit guvernului ne ținând temă de pro­testările populațiunilor ; cre dacă până aci tot guvernul ia ales dura-va mult acesta, și nu va veni timpul ca să nu se mai puta întorce să -și vadă casa ? DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului“). 27 Martie. „Daily News“ desminte svonurile unor­­ nici neînțelegeri în cabinet, și afirmă că încercările conservatorilor d’a atrage în­tre ei pe disidenții liberali și mai ales pe cei duoă miniștri dimisionari n’au avut nici un resultat fericit. Afirmările acestea sunt cu atât mai vrednice de a fi crezute de­ore­ce, într’a­­dever, nu s’ar putea pricepe o alianță in­timă între conservatori și o fracțiune .­ Astfel, se asigură, de pildă, că mai multe modificări au și fost adoptate de el întru­cât privește atribuțiunile fiscale ale Par­lamentului cu care va fi dotată Irlanda, atribuțiuni care mai mult ca ori­ce altă disposiție au ațîțat temerile englesilor. Partida liberală acum e agitată și îm­părțită și cu tote că o deșertare a că­­tor­va grupuri importante în lagărul con­servator este până acum numai o dorință a protivmieilor lui Gladstone, în cercul partidei liberale s-ar putea face mari schimbări. Unii dintre membrii disidenți, cei mai activi din partida radicală, ar fi declarat capilor lor că, după părerea lor, ori­ce acord in prevederea unei acțiuni comune ar trebui să merga mai departe de­cât a retușa proiectele lui Gladstone. Ei ar fi dispuși, jertfind unele păreri Bucuresci . Aprilie 1886 Tata țara a fost contra nuoilor impo­zite pe spirtÓ3e, pe chibrituri, pe care, cu tote astea deputații le-au votat, fiind­că le-a cerut guvernul. Un pin bun de cap ar scote de aici o­­ judecare sanetósa despre jucăria de la noi­­ ce se numesce “suveranitate și represen­­tație națională un alegător ar putea să zică alesului : „cum, domnule, eu te trimit să'mi aperi interesele, și d ta faci toca ai ceea ce eu nu vreți să se facă ? ’mi pui atâtea biruri numai fiind­că ți le cere gu­vernul? apoi guvernul te plâz­șce, el te a ales?“ La acestă din urmă întrebare mulți din deputați, dacă ar vrea să spun drept, ar zice da, ar face ast­fel o secțiune bună cetățenilor cari se lasă la alegeri a fi se­duși de cinteeuri de rachiui, ori a fi mi­nați ca vitele. Iată că deputații nu mai sunt al lor, că nu le mai apără interesele; și încă dacă ar fi ca ei să potă pune numai atâtea biruri, dar ei pot pune mai multe, pot să aducă sărăcia și tote calamitățile ;­­ către cine vor răspunde ? și ce le pasă ! de alții când trăesc bine cu guvernul, marele elector și de ceea ce sa zice, când zisele se perd în pustie și ori­ce noul alegeri se fac tot după tipicul cel vechiu! In fine im­positele s’au așe­iat, budge­tul presintă acum un prisos de venituri de 3 milione, cari și-au găsit și locul; ele vor servi la acoperirea deficitului anului 1884. Ce măiestrie! ieri toți nu selau­ ce să mai reducă ca să adune căpătâi­­le și ațci avem escedent de venit ! Guvernul semăna acum cu cel ce toc­­meșce pelea ursului, pe când ursul se a­­flă încă în pădure. Nu s’a auz­it ieri că țăranii în Praho­va, aflând de noua taxă pe țuică au tă­iat toți prunii făcând din eij stînjins pen­tru foc ? Dar cârciumarii ? Ei se sfătuesc să s’adune câte 12 la un loc, să ’și pue marfa în comun, s’o vîndă într’un singur local, spre a plăti numai o licență. Aceștia sunt cei cinstiți; cei ce­ vor îndoi cantitatea de vitriol ce puneau până aiji în rachiu spre a scote nouile taxe. Nici venit dar nu va fi necum­esce­dent­­ și se va fi făcut numai o mare ză­­pucéla, se va fi desgustat țâranul,­neferi­cit deja, d’a mai trăi pe pământul sĕu ; dacă i s’a urcat și prețul sărel ce-o dă la vite, ce mai vreți ! Trebuea să se facă economii de la în­ceput, dar dacă greșala risipei s’a comis trebuia vre să se îndrepte prin o altă greșală, aceea d’a impune sărăcimea, căci noile imposite ating numai pe săraci ? Forte réț au făcut deputații de s’av po­berală care, chiar găsindu­se în opoziție declarată cu proiectele lui Gladstone pen­tru Irlanda, s’ar găsi de­sigur mult mai puțin de acord cu conservatorii pe tere­nul tuturor chestiunilor. Cu tote astea, acuma se prezintă din ce în ce mai puternică probabilitatea ca proiectul pentru Horae Rule să fie respins de o majoritate cuprinzând o mare parte din elementele liberale. Intr’acest caz lui Gladstone nu i-ar mai rămâne alt­ce­va de­cât să ’și dea dimisiunea și să sfătu­­esca pe regina a convoca din nou pe a­legători sau a chiema la conducerea afa­cerilor pe mard­asul Hartington. Gladstone ar prefera de­sigur pe cea d’întâi dintr’aceste două eventualități, dar de­o­cam­dată el nu se dă biruit, și pre­cum anunță chiar ziarele sale, se pare că el și-ar modifica proiectele în sens conci­­liativ pentru noii săi protivnici­­i ale lor, să-și dea sprijinul lor unui cabi­net președat de lordul Hartington. Dar de­o­cam­dată nu se scie încă mai nimic despre ce are de gînd să facă Har­tington, în cazul când partida liberală ar primi cum­va un proiet pentru deslegarea situa­ției irlandeze, proiectul cel mai favorizat ar fi al lui Trevelyan, care ar fi modifi­cat însă. O lege care să admită desvoltarea gu­vernului local al Irlandei, în sensul cel mai strict al cuvîntului, ar fi mai plăcută partidei liberale, de­cât instituirea­­ unei adunări naționale la Dublin cu puteri e­­xecutive prea întinse. Acest proiect ar întâmpina o opoziție mică din partea realiștilor irlandezi, cum și din partea conservatorilor, ar fi com­bătut însă cu îndârjire de naționaliștii ir­­landezi, cari n’ar primi nici o data să ’și­­ Mercuri, 2 (14) Aprilie 1886. --------------------------------------------------­ -pică din țarii Mort din beție. Marin Tudor din o­­rașul Călărași, a venit în comuna Popescu din acel județ cu o căruță cu 3 cai îm­preună cu cumnatul său Costache Mihai și alți 3 locuitori tot din Călărași, spre a încărca nisce vin. Sara au petrecut cu toții iar a doua­ zi, numitul Marin s’a dus cu caii să ’I adape. Pe când se întorcea s’a simțit zea, a căzut jos și a rămas mort pe loc. In urma autopsiei s’a cons­tatat că mortea a provenit din aproplexie provocată de beție. Încercare de sinucidere.­O fată de evreu din Iași anume Leia Edelstein, în ve­stă de 29 de ani, alaltă seri dimineță desbrăcându se de mantei și rămânând numai în fustă și în căm­așe, s’a aruncat în havuzul din fața bisericei Sf. Haralamb, fiind găsită încă vie, a fost scrsá afară în o stare de neștiință de sine și transpor­tată la spital. S’a găsit asupra ei un șip cu oțet în care erau disolvate chibrituri. Causa care a îndemnat’o la acest act desperat se zice că a fost hotărîrea ce’și luase logodnicul ei d’a nu se mai însura. —♦— Omor din imprudență. — Locuitorul Ghinicel Niculae din comuna Danulesci jud. R. Sărat sta de vorbă cu vecinul său Lăpedatu Ion Alexandru pe prispa casei acestuia. Ghinicel veZend pe prispă un revolver spuse lui Lăpedatu că, deși a fost militar, încă n’a umblat cu revol­verul în mână și n’ar sei să mânuiască a­­cestă armă la caș dacă l’ar surprinde ho­ții. Lăpădatu nesciind că revolverul, care er­a al fratelui său, mai conținea un car­tuș, să arătă gata a satisface curiositatea vecinului său, luă arma în mână, trase mai de multe ori dând curiosului expli­­cațiunile cuvenite, dar la a patra trăsă­tură revolverul luă foc și prietenul ne­­mers drept în pântece pe nenorocitul Ghinicel care și muri a doua Z*­­vari distruse speranțele lor din ultimele timpuri. * Se vorbesce de o acțiune energică contra Greciei. Excadra grecescă de la Suda va fi în­tărită cu Poliphemus, Colossus și cu două torpiliere. Se va împiedica ori­ ce mișcare a ex­­cadrei grecesci. —♦— Johnson. Mitropolia din Iași. — Restaurarea Mitropoliei este aprope terminată, Zice „Liberalul“. Pe din afară nu a mai ră­mas de­cât nivelarea terenului și facerea scărilor la diferitele intrări ale edificiu­lui, dintre care cu deosibire sunt acelea de la intrarea principală care pate ca să ia mai mult timp. Pe dinăuntru ea lu­crare de decorațiune arhitectonică și pic­tură se pate considera ca terminată, dar catapiteasma, amvonele și parchetul se află încă în lucru. Decorațiunea interioră este forte bo­gată; pictura, în stil bisantin, considerată în total este frumosa, bine executată și

Next