Universul, mai 1886 (Anul 3, nr. 505-528)
1886-05-04 / nr. 506
ANUL III.No. 506. 5 Bani în Capitală;-- IO Bani în provinci © ABONAMENTE PENTRU CAPITALA: Pen an - - - Le: 18 Pe țese luni ... „ 9 Pe trei luni - „ 4.50 Pe 1 lună --- - „ 1.60 Arare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineta. !j —--------- ’ I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: 1j STRADA BREZOIANU. NO. IS. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - - - Lei 20 Pe șase luni- - - - „10 Pe trei luni ... »5 Pe 1 lună .... „2 Tipografia, Redacția și Administrația diacului „Universul“ s’a și mutat în stradaBrezoianu No. 19 în dosul Teatrului National. cBuCU'&cocd 3 Viaru- 1986 Organizare Acum, când spiritele s’au mai liniștit asupra temerilor ce le aveau pentru încheierea unei defavorabile convenții comerciale ; când negociatorii austro-ungari au rupt tratativele, e bine să ne întorcem la importantele chestii ale organizărei nóstre interiore. Avem mult de lucrat în tote ramurile de activitate ale statului nostru. Organizația comunală e la ordinea deî. Avem nevoie și de o mulțime de alte legi organice, dar între tote cea mai importantă, fiindcă se raportă la viitorul generațiilor nóstre tinere, la viitorul nostru cultural, e proectul de lege ce s’a adus, al reorganizare! învățământului public. Reforma pe care a propus’o d. D. Sturdza, actualul ministru al școlelor, a rădicat din capul locului vii și pasionate discuții. Profesorii s’au alarmat și au protestat printr’un memoriu. Congresul corpului didactic însuși a fost teatrul unui dureros scandal, iscat tot de o propunere făcută în sens ca congresul să protesteze în contra măsurilor pe care d. D. Sturdza le a luat și propune ca să se da de aci înainte. Nu vom răspunde corpului didactic : „Jupiter, te superi, așadar n’ai dreptate !“ căci multe lacune sunt în lucrarea d-lui ministru al scalelor și profesorii nu sunt greșiți în tote ale lor critici. Dar ne așteptam la altceva de la cel mai luminat corp din țară : ne așteptam la o critică amănunțită, obiectivă și imparțială asupra proiectului de lege organică a învățământului public. In loc de declamațiile deșerte trebuia, și e încă timp s’o facă, o critică severă dar justă a dispozițiilor rele din proiectul d-lui D. Sturza și o aprobare fără rezervă pentru părțile bune. Lucrând astfel, corpul didactic s’ar fi arătat demn de numele și de înalta sa misiune. Findcă de la acesta reformă depinde în cea mai mare parte viitorul României, care, mică cum e, nu pate învinge în lupta pentru existență nici prin număr, nici prin forță și curaj la luptă, ci mai mult prin civilisație și știință, oricine e dator să se ocupe de legea ce se va discuta în curînd de parlamentul nostru. Patima să o lăsăm cu toții la o parte și să studiăm reforma generală ce se propune. * * * Una din măsurile reformatore cele mai bune din proiectul d-lui D. Sturza e acea cuprinsă în primul alineat al art. 2 al proiectului, care sună astfel : „Art 2. Limba română este limba învățământului în totă țara.11 Era în adevăr scandalos abuzul ce-l făceau în țara nostră străinii, germani și unguri protestanți și reformați precum și austriaci iezuiți. Bucureștii și țara tara sunt pline de sculele înființate de acești omeni. Ei, în tote institutele lor — în care în mare parte copii sunt români — acești străini nesocotesc limba română, rîd de densa și de naționalitatea nostră, și nu o predau copiilor. Legea de la 1866 nu prevede o dispoziție care să constrângă tote scalele din țară ca să predea limba nostră. Profesorii strigă că o asemenea măsură ar fi reacționară și draconică, dar, așa să fie, mai bine decât să vedem copii de români uitând românește și străini de orice neam, trăind la noi și bucurânduse de protecția legilor nóstre, care se nu vrea să scie și să învețe limba poporului român. Iată o măsură pe care puțini omeni imparțiali și de bună credință vor condamna-o, și pe care o aprobăm din tote puterile nóstre. Mai sunt multe asemeni dispoziții în legea ce sa propune; sunt și părți de criticat, dar, repetăm, critica ce se face trebue se fie drepta și nepasionată. Monumentul lui Victor Emanoil la Verona. .............................. O.............................. Duminecă, 4 (16) Maiu 1886. bani ce aducea din Tulcea la Galați și care a fost prins mai apoi în Basarabia la Comrad, a fost estradat de guvernul rusesc și adus alaltâieri în Galați. Se glice că din banii furați nu ar fi lipsind mai mult decât 1.000 lei. Doue copile înecate. — In glina de 26 Aprilie espirat, ora 4 p. m., fetele Veta, de 14 ani, și Maria, de 11, ale locuitorului Ghiță Hodorogea, din comuna Homorîci, județul Prahova, ducendu-se pe prundul Telejenului a aduna gâteje și surcele, a trecut puntea dincolo de apă și când s’a înapoiat pe punte le-a venit amețelă și că glend în apă, au fost luate de curent, astfel că s’au înecat. Cadavrele duse de apa s’au găsit pe marginea gârlei, în dreptul cătunului Cernesc!. (H ?)Spîce di și țară Marte subită.—Apariul Ioan Belciug din Iași, alaltâieri pe la orele 4 și jum. p. m. cum mergea pe strada de sus a pus jos putinele cu apă ce le avea în spate zicând că -i e rău,—și peste câteva minute a încetat din viață. El a fost imediat transportat la casa mortuară a spitalului sfîntului Spiridon. O serbare.—piua Sitei Elisabeta, patrona regim. 5 de artilerie din orașul Pitesci, ofițerii acestui regiment au sărbătorit’o printr’un strălucit banchet, la care au luat parte d. general Vlădescu, ofițerii și soldații din tote corpurile garnisónei, d. prefect al județului și d. primar local. S’a ridicat multe toaste, dintre care cele d’Inteiü au fost pentru M. S. S. Regele și Regina. Logodna.Sâmbătă sara a avut loc în Piteșci logodna d rei Vlădescu, fiica d-lui general Vlădescu, cu d. căpitan Țânțu. Factorul poștal Popoviei, care acum câtva timp dispăruse cu grupurile de Inimi de tigru.— Am anunțat la timp că fochistul Bojinovici, rănit când trenul fulger a deraiat la Stolnici, a încetat din viață în gara Piteșci. Un martor ocular, atunci când fochistul a fost ridicat din locul unde se întîmplase accidentul spre a fi transportat la spitalul orașului nostru se relateza către Dorința Argeșului purtarea inumană a d-lui șef al depositului de mașini Lemp și a șefului gărei Pitesci, cari în loc d’a da adjutare și îngriji de nenorocitul fochist l’a lăsat aprópe 5 ore în locul unde ’1 aruncase sguduirea trenului deraiat și n’a fost ardicat decât după ce s’a liberat linia de vagonele rupte. Dacă reproducem cele ce preced o facem numai să se scie până la ce grad se pute aidica nepăsarea, iar onor. Direcție a căilor ferate să ia act de cele petrecute. O comună pustiită.—Comuna Rîjlețu- Vioroș, din plasa și județul Olt, este aprope pustiită de locuitori din causa lingurei negre, care o bântuie. Epidemia s’a întins și în com. Rîjlețu Govora, limitrofă cu județul Argeș. Atragem atențiunea, scrie „Dorința Argeșului“, serviciului sanitar al județului nostru d’a lua măsurile necesare. Cât pentru serviciul sanitar de Olt, dacă trebue să credem pe cel ce ne scrie, el este departe d’a ’și face datoria, și nu voim a mai spune modul de îngrijiri ce medicul acelui arondisment a dat bolnavilor. Spânzurat. —Locuitorul Anghel Barbu Iliescu, din comuna Babana, pl. Pitesci, fiind paralisat din causa pelagrei de care suferia, la 20 Aprilie s’a găsit spânzurat de o culme a casei sale. Cu tote ajutorele ce i s’a dat a încetat din viață. Un câine turbat a mușcat la Pitești doi copii și o femeie. Ar fi bine, olice „Dorința Argeșiului“, ca onor. administrație comunală să ia ori ce măsuri va găsi de cuviință pentru stârpirea acestor animale, căci numărul lor este destul de mare în acest oraș. # Un popă ce jură.—Citim în acelaș gliar : „Preotul Bălășescu, din comuna Bascovele, pl. Argeș, a depus la 26 corent,