Universul, mai 1886 (Anul 3, nr. 505-528)

1886-05-04 / nr. 506

ANUL III.­No. 506. 5 Bani în Capitală;-- IO Bani în pro­vinci © ABONAMENTE PENTRU CAPITALA: Pe­n an - - - Le: 18 Pe țese luni ... „ 9 Pe trei luni - „ 4.50 Pe 1 lună --- - „ 1.60 Arare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineta. !j —--------- ’ I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: 1j STRADA BREZOIANU. NO. IS. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - - - Lei 20 Pe șase luni- - - - „10 Pe trei luni­ ... »5 Pe 1 lună .... „2 Tipografia, Redacția și Adminis­trația diacului „Universul“ s’a și mu­tat în strada­­Brezoianu No. 19 în dosul Teatrului National. cBu­CU'&cocd 3 Viar­u- 1986 Organizare Acum, când spiritele s’au mai liniștit asupra temerilor ce le aveau pentru în­cheierea unei defavorabile convenții co­merciale ; când negociatorii austro-ungari au rupt tratativele, e bine să ne întorcem la importantele chestii ale organizărei nóstre interiore. Avem mult de lucrat în tote ramurile de activitate ale statului nostru. Organizația comunală e la ordinea­­ deî. Avem nevoie și de o mulțime de alte legi organice, dar între tote cea mai im­portantă, fiind­că se raportă la viitorul generațiilor nóstre tinere, la viitorul nos­tru cultural, e proectul de lege ce s’a adus, al reorganizare! învățământului pu­blic. Reforma pe care a propus’o d. D. Sturdza, actualul ministru al școlelor, a rădicat din capul locului vii și pasionate discuții. Profesorii s’au alarmat și au pro­testat printr’un memoriu. Congresul corpului didactic însuși a fost teatrul unui dureros scandal, iscat tot de o propunere făcută în sens ca congresul să protesteze în contra măsuri­lor pe care d. D. Sturdza le a luat și propune ca să se da de aci înainte. Nu vom răspunde corpului didactic : „Jupiter, te superi, așa­dar n’ai drep­tate !“ căci multe lacune sunt în lucrarea d-lui ministru al scalelor și profesorii nu sunt greșiți în tote ale lor critici. Dar ne așteptam la alt­ceva de la cel mai lumi­nat corp din țară : ne așteptam la o cri­tică amănunțită, obiectivă și imparțială a­­supra proiectului de lege organică a în­vățământului public. In loc de declamațiile deșerte tre­buia, și e încă timp s’o facă, o critică severă dar justă a dispozițiilor rele din proiectul d-lui D. Sturza și o aprobare fără rezervă pentru părțile bune. Lucrând astfel, corpul didactic s’ar fi arătat demn de numele și de înalta sa misiune. Find­că de la acesta reformă depinde în cea mai mare parte viitorul României, care, mică cum e, nu pate învinge în lupta pentru existență nici prin număr, nici prin forță și curaj la luptă, ci mai mult prin civilisație și știință, ori­cine e dator să se ocupe de legea ce se va dis­cuta în curînd de parlamentul nostru. Patima să o lăsăm cu toții la o parte și să studiăm reforma generală ce se propune. * * * Una din măsurile reformatore cele mai bune din proiectul d-lui D. Sturza e acea cuprinsă în primul alineat al art. 2 al proiectului, care sună astfel : „Art 2. Limba română este limba în­­vățământului în totă țara.11 Era în adevăr scandalos abuzul ce-l făceau în țara nostră străinii, germani și unguri protestanți și reformați precum și austriaci iezuiți. Bucureștii și țara tara sunt pline de sculele înființate de acești omeni. Ei, în tote institutele lor — în care în mare parte copii sunt români — acești străini nesocotesc limba română, rîd de densa și de naționalitatea nostră, și nu o predau copiilor. Legea de la 1866 nu prevede o dis­poziție care să constrângă tote scalele din țară ca să predea limba nostră. Profesorii strigă că o asemenea măsură ar fi reacționară și draconică, dar, așa să fie, mai bine de­cât să vedem copii de români uitând românește și străini de ori­ce neam, trăind la noi și bucurându­­se de protecția legilor nóstre, care se nu vrea să scie și să învețe limba poporu­lui român. Iată o măsură pe care puțini omeni imparțiali și de bună credință vor con­damna-o, și pe care o aprobăm din tote puterile nóstre. Mai sunt multe asemeni dispoziții în legea ce sa propune; sunt și părți de criticat, dar, repetăm, critica ce se face trebue se fie drepta și nepasionată. Monumentul lui Victor Emanoil la Verona. .............................. O..............................­ Duminecă, 4 (16) Maiu 1886. bani ce aducea din Tulcea la Galați și care a fost prins mai apoi în Basarabia la Comrad, a fost estradat de guvernul rusesc și adus alaltâ­ieri în Galați. Se glice că din banii furați nu ar fi lipsind mai mult de­cât 1.000 lei. Doue copile înecate. — In glina de 26 Aprilie espirat, ora 4 p. m., fetele Veta, de 14 ani, și Maria, de 11, ale lo­cuitorului Ghiță Hodorogea, din comuna Homorîci, județul Prahova, ducendu-se pe prundul Telejenului a aduna gâteje și surcele, a trecut puntea dincolo de apă și când s’a înapoiat pe punte le-a venit amețelă și că glend în apă, au fost luate de curent, ast­fel că s’au înecat. Cada­vrele duse de apa s’au găsit pe marginea gârlei, în dreptul cătunului Cernesc!. (H ?)Spîce di și țară Marte subită.—Apariul Ioan Belciug din Iași, alaltâ­ieri pe la orele 4 și jum. p. m. cum mergea pe strada de sus a pus jos putinele cu apă ce le avea în spate zicând că -i e rău,—și peste câte­va minute a încetat din viață. El a fost imediat transportat la casa mortuară a spitalului sfîntului Spiridon. O serbare.—piua Si­tei Elisabeta, pa­trona regim. 5 de artilerie din orașul Pi­tesci, ofițerii acestui regiment au sărbă­­torit’o printr’un strălucit banchet, la care au luat parte d. general Vlădescu, ofițe­rii și soldații din tote co­rpurile garnisó­­nei, d. prefect al județului și d. primar local. S’a ridicat multe toaste, dintre care cele d’Inteiü au fost pentru M. S. S. Re­gele și Regina. Logodna.­Sâmbătă sara a avut loc în Piteșci logodna d rei Vlădescu, fiica d-lui general Vlădescu, cu d. căpitan Țânțu. Factorul poștal Pop­o­viei, care acum cât­va timp dispăruse cu grupurile de Inimi de tigru.— Am anunțat la timp că fochistul Bojinovici, rănit când trenul fulger a deraiat la Stolnici, a încetat din viață în gara Piteșci. Un martor ocular, atunci când fochistul a fost ridicat din locul unde se întîmplase accidentul spre a fi transportat la spitalul orașului nostru se relateza către Dorința Argeșului purtarea inumană a d-lui șef al depositului de ma­șini Lemp și a șefului gărei Pitesci, cari în loc d’a da adjutare și îngriji de ne­norocitul fochist l’a lăsat aprópe 5 ore în locul unde ’1 aruncase sguduirea trenului deraiat și n’a fost ardicat de­cât după ce s’a liberat linia de vagonele rupte. Dacă reproducem cele ce preced o facem numai să se scie până la ce grad se pute aidica nepăsarea, iar onor. Direcție a căi­lor ferate să ia act de cele petrecute. O comună pustiită.—Comuna Rîjlețu- Vioroș, din plasa și județul Olt, este a­­prope pustiită de locuitori din causa lin­­gurei­ negre, care o bântuie. Epidemia s’a întins și în com­. Rîjlețu Govora, limi­trofă cu județul Argeș. Atragem atențiu­nea, scrie „Dorința Argeșului“, serviciului sanitar al județului nostru d’a lua măsu­rile necesare. Cât pentru serviciul sani­tar de Olt, dacă trebue să credem pe cel ce ne scrie, el este departe d’a ’și face datoria, și nu voim a mai spune mo­dul de îngrijiri ce medicul acelui arondis­­ment a dat bolnavilor. Spânzurat. —Locuitorul Anghel Barbu Iliescu, din comuna Babana, pl. Pitesci, fiind paralisat din causa pelagrei de care suferia, la 20 Aprilie s’a găsit spânzurat de o culme a case­i sale. Cu tote aj­uto­­rele ce i s’a dat a încetat din viață.­­ Un câine turbat a mușcat la Pitești doi copii și o femeie. Ar fi bine, olice „Dorința Argeșiului“, ca onor. adminis­trație comunală să ia ori ce măsuri va găsi de cuviință pentru stârpirea acestor animale, căci numărul lor este destul de mare în acest oraș. # Un popă ce jură.—Citim în acelaș gliar : „Preotul Bălășescu, din comuna Basco­­vele, pl. Argeș, a depus la 26 corent,

Next