Universul, iunie 1886 (Anul 3, nr. 529-552)

1886-06-11 / nr. 536

ANUL nr.—No. 536. to Bani în Ostpitalaá— 3.0 Sanal în Provincie Mercuri, 11 (23) Iunie 1886. ABONAMENTE PENTRU CAPITALA: Pe n sn­­­­­­ Lei 18 Pe șase luni ... „ 9 Pe trei Inai­­ „ 4.50 Pe 1 lună .... „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru, la 7 ore dimineta. REDACȚ­IA ȘI ADMINISTRAȚIA : STRADA BREZOIANU. No. 19. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - . . . Le! 18 Pe șase luni- - 9 Pe trei luni- ...” 450 Pe 1 lună .... r j­go TIP0GR. „UNIVERSUL“ 19. STRADA BREZOIANU. 19 — BUCUREȘTI — Asortată di­n nou cu cela mai moderne litere, esecută ori­ ce lucrare atinge tőre de acesta artă cu cea mai mare acurateță și cu prețurile cele mai reduse.. Pentru cititorii și abonații „Universu­lui“ cu un scăzăment de 15 la sută. III îmi MIMI­M Will­ill c Bucureifu, io 5 utilu 1986 Abuzuri Dacă, pentru a cârmui o țară , s’ar cere numai ca miniștrii să fie ómeni cinstiți și să lucreze cu hărnicie regulamentele prin cabinete, a guverna ar fi lesne. Din ne­fericire numai atâta n’ajunge. Mai înna­­inte se lucra puțin cu condeiul și un sfet­nie guverna de călare , s’auzia atunci po­porul de multe ori zicând: Dómne, lun­­gește-i zilele ! Azi ce folos că un țeran știe cum că cutare ministru este cel mai sfent om, că se scrilă forte de dimineță de se duce la minister și că a regulat admirabil arhiva, ori că are un stil precis care convine legilor, când el are să țipe zilnic de nedreptatea și de cruzimea su­balternului acelui ministru, are să mai zică ore : Dómne, apără’l 1 Miniștrii azi fie că caută mai curând în sus, la acel cari l-au pus în pâne, fie că ’și pun ambiția d’a guverna într’un punct cu totul fals, se intereseza forte pu­țin să știe dacă și subalternii­­ lor sunt cinstiți și harnici sau cum se purta cu poporul, cu care sunt zilnic în contact. De aceea se ved adese­ori cele mai stri­­gatare nedreptăți, comise de unii funcțio­­nari leneși, vicioși, puși și ținuți din ha­tar, de aceea unii țărani azi emigreza, iar locuitorii orașelor perd ori­ce încre­dere în legile și instituțile țerei, disgustându se de a-și exercita chiar dreptul de alegere care în­tot­deauna le aduse ceea ce nu doreau, și punendu-se în conflict cu au­toritatea. Nu mai departe de­cât în București se vestesc zilnic nedreptăți din partea func­ționarilor, fără ca să se fi văzut că vre­unul din cei de sus s’a sculat cu dina­dinsul să le stîrpască , și pe urmă mai are pretenție la merit și popularitate ! Un comisar împarte dreptatea cu pumnul, un vameș, un poștaș dacă nu ’i dai ceva peste taxă, la cea mai mică ocazie ’ți dă cu sictir, un spion polițienesc, dacă ai cu densul prigoniri civile, te înșiră între cei primejdioși ordine!; nicăirî credem, func­ționarii nu se servesc mai bine de func­țiunea lor pentru a ’și satisface interesele și patimele, ca la noi. Deunăzi s’a prezentat la redacția nostră un locuitor din capitală, anume Oprea Grigorescu, ce are casă în Fundătura Bă­trânilor, relatându-ne următorele: „Casa ’mi e cam veche, am cerut voe la primărie ca să mi o învelesc, cheltuind bani cu timbru; voia însă nu mi s’a dat, sub pretext că casa mea ar fi supusă la retragere pentru a se alinia strada, pe când acesta nu’s adevărat, de­ore­ce casa mea se află în fundul unei curți, dar se vede că inginerul căuta să ’i dau ce­va, și ’I aș fi dat bucuros, dar n’aveam. „M’am întors fară permisiune, însă când a dat o plaie mare, m’a luat apa. Am socotit atunci că n’o să mă duc să zic primarului: domnule, opresce plaia ! M’am pus și mi-am velit casa. Dar iată că sosesce de inspector municipal Plopenu și ’mi închee proces verbal de contra­venție. „Domnule,­­ am zis, ce contravenție gă­sești c’am vrut să ’mi apăr copil de plaie ? nu ve’fi că casa mea e în curte și poți să lărge­ști strada cât vei vrea, tot n’o s’ajungi până la dânsa ? Vorbă de prisos, procesul verbal fu trămis nu știu unde și acum ’mi aștept osânda, cine știe, póte vr’o amendă, parcă nu mi-ar a­­junge câte biruri plătesc și că n’am de multe ori ce să mănânc! „Nu numai atât, cumnatul meu C. Va­­silescu, a cărui casă, află tore în aceeași curte cu a mea, la stradă, casă ce se află cu adevărat supusă la retragere, ducându-se alaltă­ieri la primărie, a venit numai­de­cât cu permisiunea ca să ’și repare casa, ceea ce a și făcut. Apoi acesta e drep­tate ? “ Negreșit că nu’s dreptate și dacă fapte d’acestea se petrec în București, ce va fi în re­stul țării, prin unghiuri depărtate ? și de ce să ne mirăm că adversarii guvernului fac așa progrese în țară, când el nu ia măsuri pentru îndreptarea acestor lucruri ? Repetăm, o bună administrație nu se face numai cu condeiul, din cabi­net, ci trebue mai puțină complicație în legi și regulamente și un control mai serios în aplicația lor drepta. Tot de o dată atragem atențiunea d-lui Cerchez, actualul loc­țiitor de primar al capitalei, asupra împrejurărei cu locțiito­rul Grigorescu, împrejurare exact de sen­să mai sus, rugându-l a face să nu se comită nedreptatea, căci acesta ar fi în paguba prestigiului autorităței. Epice din țară Spînzurat.— In comuna Spulber, jud. Putna, s’a găsit spânzurat în podul casei locuitorul Radu C. Negrea. Cauza până acum încă n’o cunoștem­­m 3 născuți.—Femeia Maria Ion Lungu, din comuna Negrilești, din același județ, a născut trei copii de sex bărbătesc, însă morți. Mama se află deplin sănătasă. Condamnare meritată. La­­ curent, s’a judecat de Tribunalul din Piatra pro­cesul inculpatului evreu Șmil Torcea din Piatra, care a vândut făină de grâu otrăvită soldaților atât de la garda penitenciarelor Bisericani și Pângarații cât și celor ai re­gimentului. Tribunalul a condamnat pe inculpat la inchisore de 6 luni și 1 zi și despăgu­bire civilă căpitanului Popescu 60 lei. Trăsniți.­ Locuitorul Costache Dră­­ghici din comuna Stoicanesci, județul Olt, aflânduse cu vitele la pășune, a fost lovit de fulger, încetând pe dată din viață. — In ziua de 28 Maini trecut, ciobanul Pavel Rosnovanu din comuna Toscof, pla­sa Babadag, județul Tulcea, aflându-se cu oile la pășune pe terenul cătunei Cuciu­­chioi,comuna Casmicea, zisa plasă, în tim­pul pe când ploa torențial, a fost lovit de trăsnet, încetând din viață imediat. Crimă.— In noptea de 30 — 31 Mai a expirat, 3 indivizi călări, sosind la locui­torului Vasile Chiriac din comuna Vlădeni, comuna Șipotile, plasa Bahluiü, jud. Iași, au schingiuit intr’un mod barbar pe Tu­­dor Bădicel și Dumitru Baciu; în urmă, ei au­ prădat stâna de obiectele cele mai în­semnate și de valore, luându-le și un cârd de oi; după acesta boții au apucat dru­mul spre o stufărie de pe moșia Hălceni, aceiași comună, și s’au făcut nevăzuți. La alarma dată de ciobani a sărit de la stâna de alături Vasile Chiriac, însoțit de servitorul seu Dumitru Horceag, și s’au­ luat dupe furt, pe cari, ajungendu’l în delul numit Gâtul Lupului, au voit să’l o­­presca. Aceștia însă au sărit pe ei cu cio­mege și cu cuțitele, așa că V. Chiriac, văzându’și viață în­­ pericol, a strigat la dânșii se lepede ciornegile și cuțitele și să se predea. Dar hoții au voit să omore pe Chiriac, când acest din urmă, profitând de pușca ce avea cu el, trase asupra ho­ților încât unul a picat rănit, iar cei­l­­alți duci au fugit. Chiriac deci, punând mâna pe cel căzut ,1 a luat împreună cu iapa pe care fusese călare și ’l-a dus în satul Vlâdeni, unde ’l­a predat în mâi­nile autorităților comunale. Aceștia ime­diat s’au luat în urmărirea celor­l­alți douî, cari, prinzându-se de aseminea și dânșii cu obiectile furate, au fost predați cu to­ții autorităților comunale. Hoțul rănit a fost trimis imediat în cu­ra spitalului respectiv. © Despre pungașul de la Galați.—Pe lângă cele­l­alte isprăvi ale pungașului

Next