Universul, iunie 1886 (Anul 3, nr. 529-552)
1886-06-11 / nr. 536
ANUL nr.—No. 536. to Bani în Ostpitalaá— 3.0 Sanal în Provincie Mercuri, 11 (23) Iunie 1886. ABONAMENTE PENTRU CAPITALA: Pe n sn Lei 18 Pe șase luni ... „ 9 Pe trei Inai „ 4.50 Pe 1 lună .... „ 1.50 Apare în tote dilele de lucru, la 7 ore dimineta. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : STRADA BREZOIANU. No. 19. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - . . . Le! 18 Pe șase luni- - 9 Pe trei luni- ...” 450 Pe 1 lună .... r jgo TIP0GR. „UNIVERSUL“ 19. STRADA BREZOIANU. 19 — BUCUREȘTI — Asortată din nou cu cela mai moderne litere, esecută ori ce lucrare atinge tőre de acesta artă cu cea mai mare acurateță și cu prețurile cele mai reduse.. Pentru cititorii și abonații „Universului“ cu un scăzăment de 15 la sută. III îmi MIMIM Willill c Bucureifu, io 5 utilu 1986 Abuzuri Dacă, pentru a cârmui o țară , s’ar cere numai ca miniștrii să fie ómeni cinstiți și să lucreze cu hărnicie regulamentele prin cabinete, a guverna ar fi lesne. Din nefericire numai atâta n’ajunge. Mai înnainte se lucra puțin cu condeiul și un sfetnie guverna de călare , s’auzia atunci poporul de multe ori zicând: Dómne, lungește-i zilele ! Azi ce folos că un țeran știe cum că cutare ministru este cel mai sfent om, că se scrilă forte de dimineță de se duce la minister și că a regulat admirabil arhiva, ori că are un stil precis care convine legilor, când el are să țipe zilnic de nedreptatea și de cruzimea subalternului acelui ministru, are să mai zică ore : Dómne, apără’l 1 Miniștrii azi fie că caută mai curând în sus, la acel cari l-au pus în pâne, fie că ’și pun ambiția d’a guverna într’un punct cu totul fals, se intereseza forte puțin să știe dacă și subalternii lor sunt cinstiți și harnici sau cum se purta cu poporul, cu care sunt zilnic în contact. De aceea se ved adeseori cele mai strigatare nedreptăți, comise de unii funcționari leneși, vicioși, puși și ținuți din hatar, de aceea unii țărani azi emigreza, iar locuitorii orașelor perd orice încredere în legile și instituțile țerei, disgustându se de a-și exercita chiar dreptul de alegere care întotdeauna le aduse ceea ce nu doreau, și punendu-se în conflict cu autoritatea. Nu mai departe decât în București se vestesc zilnic nedreptăți din partea funcționarilor, fără ca să se fi văzut că vreunul din cei de sus s’a sculat cu dinadinsul să le stîrpască , și pe urmă mai are pretenție la merit și popularitate ! Un comisar împarte dreptatea cu pumnul, un vameș, un poștaș dacă nu ’i dai ceva peste taxă, la cea mai mică ocazie ’ți dă cu sictir, un spion polițienesc, dacă ai cu densul prigoniri civile, te înșiră între cei primejdioși ordine!; nicăirî credem, funcționarii nu se servesc mai bine de funcțiunea lor pentru a ’și satisface interesele și patimele, ca la noi. Deunăzi s’a prezentat la redacția nostră un locuitor din capitală, anume Oprea Grigorescu, ce are casă în Fundătura Bătrânilor, relatându-ne următorele: „Casa ’mi e cam veche, am cerut voe la primărie ca să mi o învelesc, cheltuind bani cu timbru; voia însă nu mi s’a dat, sub pretext că casa mea ar fi supusă la retragere pentru a se alinia strada, pe când acesta nu’s adevărat, deorece casa mea se află în fundul unei curți, dar se vede că inginerul căuta să ’i dau ceva, și ’I aș fi dat bucuros, dar n’aveam. „M’am întors fară permisiune, însă când a dat o plaie mare, m’a luat apa. Am socotit atunci că n’o să mă duc să zic primarului: domnule, opresce plaia ! M’am pus și mi-am velit casa. Dar iată că sosesce de inspector municipal Plopenu și ’mi închee proces verbal de contravenție. „Domnule, am zis, ce contravenție găsești c’am vrut să ’mi apăr copil de plaie ? nu ve’fi că casa mea e în curte și poți să lărgești strada cât vei vrea, tot n’o s’ajungi până la dânsa ? Vorbă de prisos, procesul verbal fu trămis nu știu unde și acum ’mi aștept osânda, cine știe, póte vr’o amendă, parcă nu mi-ar ajunge câte biruri plătesc și că n’am de multe ori ce să mănânc! „Nu numai atât, cumnatul meu C. Vasilescu, a cărui casă, află tore în aceeași curte cu a mea, la stradă, casă ce se află cu adevărat supusă la retragere, ducându-se alaltăieri la primărie, a venit numaidecât cu permisiunea ca să ’și repare casa, ceea ce a și făcut. Apoi acesta e dreptate ? “ Negreșit că nu’s dreptate și dacă fapte d’acestea se petrec în București, ce va fi în restul țării, prin unghiuri depărtate ? și de ce să ne mirăm că adversarii guvernului fac așa progrese în țară, când el nu ia măsuri pentru îndreptarea acestor lucruri ? Repetăm, o bună administrație nu se face numai cu condeiul, din cabinet, ci trebue mai puțină complicație în legi și regulamente și un control mai serios în aplicația lor drepta. Tot de o dată atragem atențiunea d-lui Cerchez, actualul locțiitor de primar al capitalei, asupra împrejurărei cu locțiitorul Grigorescu, împrejurare exact de sensă mai sus, rugându-l a face să nu se comită nedreptatea, căci acesta ar fi în paguba prestigiului autorităței. Epice din țară Spînzurat.— In comuna Spulber, jud. Putna, s’a găsit spânzurat în podul casei locuitorul Radu C. Negrea. Cauza până acum încă n’o cunoștemm 3 născuți.—Femeia Maria Ion Lungu, din comuna Negrilești, din același județ, a născut trei copii de sex bărbătesc, însă morți. Mama se află deplin sănătasă. Condamnare meritată. La curent, s’a judecat de Tribunalul din Piatra procesul inculpatului evreu Șmil Torcea din Piatra, care a vândut făină de grâu otrăvită soldaților atât de la garda penitenciarelor Bisericani și Pângarații cât și celor ai regimentului. Tribunalul a condamnat pe inculpat la inchisore de 6 luni și 1 zi și despăgubire civilă căpitanului Popescu 60 lei. Trăsniți. Locuitorul Costache Drăghici din comuna Stoicanesci, județul Olt, aflânduse cu vitele la pășune, a fost lovit de fulger, încetând pe dată din viață. — In ziua de 28 Maini trecut, ciobanul Pavel Rosnovanu din comuna Toscof, plasa Babadag, județul Tulcea, aflându-se cu oile la pășune pe terenul cătunei Cuciuchioi,comuna Casmicea, zisa plasă, în timpul pe când ploa torențial, a fost lovit de trăsnet, încetând din viață imediat. Crimă.— In noptea de 30 — 31 Mai a expirat, 3 indivizi călări, sosind la locuitorului Vasile Chiriac din comuna Vlădeni, comuna Șipotile, plasa Bahluiü, jud. Iași, au schingiuit intr’un mod barbar pe Tudor Bădicel și Dumitru Baciu; în urmă, ei au prădat stâna de obiectele cele mai însemnate și de valore, luându-le și un cârd de oi; după acesta boții au apucat drumul spre o stufărie de pe moșia Hălceni, aceiași comună, și s’au făcut nevăzuți. La alarma dată de ciobani a sărit de la stâna de alături Vasile Chiriac, însoțit de servitorul seu Dumitru Horceag, și s’au luat dupe furt, pe cari, ajungendu’l în delul numit Gâtul Lupului, au voit să’l opresca. Aceștia însă au sărit pe ei cu ciomege și cu cuțitele, așa că V. Chiriac, văzându’și viață în pericol, a strigat la dânșii se lepede ciornegile și cuțitele și să se predea. Dar hoții au voit să omore pe Chiriac, când acest din urmă, profitând de pușca ce avea cu el, trase asupra hoților încât unul a picat rănit, iar ceilalți duci au fugit. Chiriac deci, punând mâna pe cel căzut ,1 a luat împreună cu iapa pe care fusese călare și ’l-a dus în satul Vlâdeni, unde ’la predat în mâinile autorităților comunale. Aceștia imediat s’au luat în urmărirea celorlalți douî, cari, prinzându-se de aseminea și dânșii cu obiectile furate, au fost predați cu toții autorităților comunale. Hoțul rănit a fost trimis imediat în cura spitalului respectiv. © Despre pungașul de la Galați.—Pe lângă celelalte isprăvi ale pungașului