Universul, iunie 1886 (Anul 3, nr. 529-552)

1886-06-25 / nr. 548

% 4 ANUL III.—No. 548. E Bani în: Capitală.­3­0 Bani In Provincie Mercur,1, 25 Iunie (7 Iulie) 1886. Sinuciderea deputatului A. R­ADOVICI TIPOGR. „UNIVERSUL“ 19, STRADA BREZOIANU. 19 — BUCUREȘTI — Asortată din nou cu cele mai moderne litere, execută ori­ce lucrare precum: Cărți, Broșure, Țese, Ziare, Bilete de Nuntă, de Botez, de Imormântare, Comp­­turi, Etichete, Afișe, 100 Cărți de Visită de la 2 lei până la 3 lei și ori­ce altă lucrare atinge tóre de acesta artă cu cea mai mare acurateța și cu prețurile cele mai reduse. Pentru cititorii și abonații „Universul lui“ cu un scăzcment de 15 la sută. c6 i­cuzculî, 24 Lunie 18S6 Descreșterea popuției române In ședința senatului de la 28 Mai trecut, d. Eduard Gherghel a făcut o interpelare din cele mai importante asupra : „morta­lității popolației române de prin jocurile copleșite de evrei.“ Chestia descreșterii poporației în țara întregă e una din cele mai grave; în multe județe poporația, în loc d’a urma în general firesca progresie crescândă des­crește, și în altele crește cu prea puțin. Dar primejdia pentru naționalitatea nos­­tră e mai mică acolo unde elementul ro­mânesc dispare lăsând un loc ușor gol, căci o impulzie mai puternică pe viitor va umple lesne golurile ; primejdia e mai mare în județele în care golurile se înlocuiesc cu evrei și mai ales unde se produce chiar un spor de popurație prin creșterea numai a elementului israelit. Aceste județe sunt acele din Mol­dova de sus. D. Gherghel a dat cifre statistice (oficiale) care ne prezintă sub o formă îngrozitore situația românilor din acele județe. D sa citază chiar concluzia unui forte important studiu al fotei oficiase „Voința Națională“ (No. 439): „Un mare pericol amenință elementul „românesc din mai multe orașe ale țerei; dacă lucrurile vor merge tot astfel, nu mai mult de­cât peste câte­va decenii, acest element va trebui să dispară pentru a fi ”înlocuit cu totul prin acel israeit.” Afirmația—isvorîtă de la evrei—că ro­mânii descresc și pier din cauză că sunt vițioși, iar evreii cresc­ și prosperă fiind­că sunt „virtuoși”” (!) e desmințită prin fap­tul că în alte județe—unde nu sunt atât de copleșiți de israeliți — românii cresc și se înmulțesc. D. Gherghel mai dă o dovadă : — „Dacă intri—zice d-sa—în Iași, vezi îndată că în mahalalele românești roma­nul trăiește mai bine, vezi la el gospo­dărie, vezi copii și femee mai bine îm­brăcați, veseli; dar dacă intri în maha­lale evreești, în care găsești o locuință românescă, vezi pe loc o schimbare : casa românului nu mai semănă cu a unui gos­podar , femeea și copiii nu mai au acel aspect, ei sunt livizi pe față, bolnăvicioși; pe copii îl vezi goi....“ Pe când, în Muntenia, nu există din cele 33 comune urbane ale ei, una singură în care elementul român să nu fi progre­sat (în 84, în 33 comune 15.504 nașteri rom. și 12.150 morți); în Moldova, din 21 de comune urbane, numai în 8 românii au crescut cu forte puțin, abia cu 300, iar în 13 românii descresc într’un chip înrgozitor și aceste 13 comune sunt cele copleșite de evrei. In 8 orașe din aces­tea (Dorohoi, Mihaileni, Neamțu, Iași, Roman, Bacău, Fălticeni și Târgu Frumos) s’au născut 1967 români și au murit 2.326, iar evrei s’au născut 3.083 și au murit 1612. Românii din acele părți, chiar dacă ar fi într'un războiu permanent, tot n’ar avea atâtea pierderi. „Trei­zeci de ani în asemeni condiții—exclamă d. Gher­ghel, cu drept cuvânt,—și Moldova va fi pierdută 1“ Dacă s’ar lua măsuri seriose, popolația română din Moldova s’ar înmulți, căci împrejurările nu împedică creșterea, de­ore­ce evreii se înmulțesc ; măsurile ce trebuesc luate nu sunt acele pe care câte­va spirite bolnave le propun: persecuția evreilor; a trecut timpul persecuțiilor și n’ar fi vrednic de România să persecute pe ori­cine ar fi, ci mijlocul cel mai bun ar fi protegiarea popolației române , crea­rea pentru densa de condiții bune de propășire intelectuală și de îmbogățire. . Aceste, în scurt, sunt observațiile pe care ni le inspiră situația atât de spăi­­mântatore descrisă de onorabilul senator Ed. Gherghel. Z Dep­utatuil J**., Badovici­ (Vezi pag. 3). DIN ROMA (Corespondența particulară a „ Universului“) 17 Iunie. Cremarea lui Garibaldi.— Știți pro­cesul ce Societatea milaneză de cremare a intentat familiei Garibaldi pentru ca și cadavrul generalului să fie cremat, după voința sa, la Caprera. Și societatea dobândise de la doctorul Prandina procură spre a se putea judeca, căci, după cum se știe, Prandina fusese însărcinat formal de general, cu o scrisore autografă, de a executa cremarea cada­vrului. Din nenorocire, acum câte­va zile în ziua chiar în care societatea milaneză de cremare cita în judecată pe familia Ga­ribaldi, doctorul Prandina muri la Meina, și cu mortea lui societatea perde un aju­tor puternic într’o chestie așa de contro­versată. Cu tote astea, se zice că consiliul de direcție al Societăței, în loc să se retragă din proces, va merge înainte, puțin pă­­sându-i de excepțiile prejudiciabile ce vor putea fi ridicate de familia Garibaldi, a­supra competinței consiliului de a intenta moștenitorilor generalului un proces de acest fel, acum când a murit Prandina, care putea fi socotit ca executator testa­mentar al voinței lui Garibaldi. Dar mai înainte de a face procesul, con­siliul a însărcinat pe advocatul Fa­­­deris să adreseze familiei Garibaldi solicitații prietenești spre a dobîndi ca dorința ge­neralului să fie împlinită. Colegiul uninominal.­ Comisia ca­merei însărcinată să studieze desființarea scrutinului pe listă și revenirea la cole­giul uninominal și-a amânat lucrările toc­mai pentru luna noiembre. Prințul Jerome Napoleon a sosit azi diminuță aici. Se crede că el a venit la Roma pentru că familia regală s’a pus la mijloc ca să împace neînțelegerea dintre dânsul și fiul sau, Holera.­Holera nu arată nici de cum că ar avea de gând să scadă, totuși nici nu crește. La Padova, Vicenza, Lecce, Veneția, pretutindeni unde s’a ivit acest morb, sunt tot câte 2, 3 cazuri pe zi ca și mai în­­nainte. Numai la Brindizi și prin împrejurimi cazurile sunt mai numerose. Ministerul a trimis 4 medici și 3000 lei la Brindizi ca să se împartă comune­lor infectate. S’a deschis la Lecce și o subscripție publică. Omor.­Azi diminuță pe la 11 coșuri, un cismar, luându-se la cérta cu amanta lui, Ragazzini Magdalena, femeie pierdută, din gelozie o lovi cu un cuțit în piept și, omorînd’o, o luă la fugă. Până acum nu se știe nimic despre el. Pânea.—La Milan s’a constituit o so­cietate cooperativă de măcinare și panifi­care. Ideea e forte bună, și, precum se vede din modul ei de constituire, societa­tea va fi forte folositare urm­erilor membri. Nu vreau să -i fac apoteoza aici, ne­­avend loc, dar urez ca asemenea idei, legate strîns cu chestiele sociale de actua­litate, să nu cadă ușor în uitare. Italicul. -----------------------------------------­Spice din țara Hoți prinși.­­ Parchetul de Iași a prins 8 indivizi din o mare bandă de tâlhari care făcea o mulțime de prădă­­ciuni prin comuna Ceplinița; în capul bandei este Ion Ț­pirig care, împreună cu Vasile Manciuc și Constantin Gât­gros și Busuioc, au dat foc cu voință la un bor­dei de pe moșia Bădeni. Se crede că în curând se va prinde și restul bandei. Un jud. instructor e însărcinat cu instruirea afacerei. Foc.­In naptea de 15 —16 curent, ne­cunoscuți făcători de rele au pus foc la o pivă (fabrică de postav) a d­lor Ștefan Miculescu și G. Dobrogeanu de pe apa Doftana din comuna Brebu, jud. Prahova, care, fiind isolată de comună, a ars cu desăvârșire neputând fi observat ,~­cu[ de nimeni. m Faliment. — Comerciantul Moise Veis-

Next