Universul, septembrie 1886 (Anul 3, nr. 606-623)
1886-09-04 / nr. 606
Universul No. 606. Atunci când rănile au durat multă vreme și a început a slăbi pe bolnav nu trebue să perdem din vedere întrebuințarea serului și vinului de quinquina. ACTE OFICIALE * D. Petre Hagiescu, fost subprefect, a fost numit director la penitenciarul Telega în locul decedatului C. Scanavi. * D. Zamfir Andreescu, fost comisar polițienesc, în funcția de comisar polițienesc la culorea de Galben din orașul Ploești, județul Prahova, în locul dlui Vasile N. Moscu. * D. Isaia Negoescu, în funcțiunea de sub-comisar clasa I, pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul d-lui C. Puică. Pregătiri de rezbel Pregătirile militare ale Porții urmezá cu activitate și deocamdată se întind numai asupra Asiei mici. S’au dat noul ordine pentru întărirea fortificațiunilor și pentru complectarea înarmării lor au plecat din Constantinopole transporturi mari de tunuri și munițiune. Maiorul Șefki se află în Temișolia, ca să cumpere cai pentru armata turcescă. Autoritățile rusești cu mare greutate mai dau de câtva timp pașapoarte pentru străinătate, mai cu sema personelor cari fac parte din armată nu li se mai dă. Guvernul sârbesc față cu împrejurările ia măsuri îndestulătoare la granița despre Bulgaria. Comparând înaintea Curței cu jurați de Sena, în urma pledariei d-lui Paul Morel, asasinul Baillerguet a fost achitat. --------------------—-------------—--------- CURIERUL JUDICIAR Răsbunare cu vitriol.— O metreză abandonată Francisca Lafoy, în etate de 22 ani, bucătăresă, este inculpată de lovituri și răniri în circonstanțele urmatore. La 7 August, la 2 ore dupe amiază, în str. Mozart, prevenția a vărsat pe gâtul fostului seu amant, individul Georges Bellenger, conținutul unei mici tinichele de lapte plină cu vitriol. Rănile acestui din urmă, care este măcelar la Paris, au fost forte grave și forte profunde. La audiență, d-ra Lafoy, face declarația urmatore : „Bellenger a fost amantul meu, el m’a abandonat fără resurse, m’am găsit atunci în cea mai complectă mizerie. L’am rugat atunci să ’mi vie în ajutor și el m’a refuzat. Cu tote astea ed l’am ertat, am născut o copilă care a murit peste trei luni. Apropo uitasem pe Bellenger, când, la 7 august, am auzit că fostul meu amant trecând, acompaniat de unul dintre amicii sei, pe d’inaintea casei ce locuiam ar fi zis rîzend: „Uite, aci șâde muierea căreia ’i-am făcut o mititică“ ! Auzind acesta, am jurat că ’mi voi restuna gi îndată am și cumpărat de 30 bani vitriol. In urma unui reguizitoriu forte moderat de D. Couturier și a unei pledoarii a d-lui Jules Mobuse, tribunalul a condamnat pe prevenită la doi ani de închisore. Un bărbat asasin, Baillarguet e precupeț la Paris. El s’a însurat acum zece ani—la etatea de 23 ani—cu Marie Alalie Legrand, o femeie rea și gelosă, care, după chiar actul de acuzație „vorbea de multe ori de scandal, făcând bărbatului sed scene puțin justificate.“ El o avusese înaintea căsătoriei sale, de amantă. La 19 iunie, pe la 9 ore de diminață, Baillarquet își vindea marfa în strada unde locuia, când se vede acompaniat și de nevasta sa. Crezând că prezența ei făcea pe cumpărători să nu mai vie, s’a decis să se ducă acasă. La cinci ore el se culcă. Femeia lui îi făcu atunci o scenă, tratându’l de leneș și sfârși prin a’i lua paralele din punga ce el o pusese la piciorul patului. Baillarquet îi făcu observații; ea ’i răspunse forte violent. El se sculă și deschise ferestrele sperând ca ea se va calma de frică a nu fi auzită de vecini, însă acesta nu folosi nimic, pe când el se întorcea să se culce ea îi aruncă o olă de apă în cap. Atunci Baillarguet cu totul exaasperat, alergă într’o odae vecină, apucă un cuțit mare și întorcându-se dete femeiei sale două lovituri teribile una în spinare și alta în gât întinzând’o marta la pământ. Baillarguet se constitui imediat prisonier și manifestă cea mai profundă părere de reu de actul ce a comis. OBONIOR Muzica cerească. Când era încă vârsta de aur și când îngerii se jucau arșice cu băieții țăranilor porțile cerului stad deschise și o splendore ca o plaie de aur se cobora din cer pe pământ. Omenii puteau să vadă de pe pământ cerul deschis , vedeau pe fericiți preumblându-se sus printre stele, și omenii salutau în sus și fericiții salutau în jos. Cel mai frumos lucru însă era musica minunată ce se auzia atunci din cer. Dumnezeu o scrisese singur și mii de îngeri o executau cu viori, tambure și trombone. Când începeau să cânte, se făcea o tăcere mare peste tot pământul. Omenii ’și făceau între ei semne de bucurie și’șî strângeau mâna pe furiș, încercau, la auzul acelei musici, ceva particular pe care astăzi nu pute pricepe o biată inimă omenescăi. Așa era pe atunci, dar nu ținu mult timp. Fiindcă într’o bună diminețaPumneted închise drept pedepsa porțile cerului și zise îngerilor: „încetați cu musica vostra, sunt mâhnit!“ La aceste vorbe și îngerii se mâhniră și așezându se fiecare pe câte un nor cu foile de musică le tăiară cu forfecele lor de aur în bucăți mici, pe care le lăsară să cadă pe pământ. Aici le luă vântul, le făcu să sbere ca niște fulgi de zăpadă peste munți și peste văi, și le risipi astfel peste tot pământul. Și fiii ómenilor apucară fiecare câte o bucată, câre una mare și câre una mică, și le păstrară cu îngrijire : era într’adevăr ceva din musica ceresca așa de frumósá la auz. Cu vremea însă începură a se certa și a se desbina, pentru că fiecare susținea că acea pe care o avea el era musica ceresca cea adevărată, iar aceea pe care o aveau ceilalți era o falsificație. Cei cari vroiau să se arate iscusiți, și erau mulți, faced înainte și la urmă un arabesc mare și’și închipuind astfel c’au făcută ceva particular. Unul cânta a și altul; unul cânta tare și altul male, și nimeni nu mai putea pricepe pe ceilalți. Cu un cuvânt era o gălăgie ca într’o lavră evreească. Și așa e și azi. Când însă va veni ziua judecăței și când stelele vor cădea pe pământ și soarele în mare, și omenii se vor grămădi la porțile raiului, atunci Dumnezeu va pune pe îngeri să adune tóte bucățile din musica ceresca, atât pe cele mari cât și pe cele mici, și chiar pe cele forte mici pe care e scrisă numai o notă: îngerii vor potrivi una lângă alta tote bucățile și apoi se va deschide porțile, și musica ceresca se va auzi din nod frumos ca odinioră. Atunci fiii omenilor vor rămâne uimiți și confuși, vor întinde urechia și’și vor zice unul altuia: „Asta o aveai tu! astă l’astă o aveam eu! Numai acum însă are un sunet admirabil, dumnezeesc, acum când tote au fost împreunate și puse la locul lor.“ Da, da! așa se va întâmpla. Puteți trăi siguri. R. H. te împunse cu acul cari, zicea dânsa că fac pe orice tînăr să se înamoreze nebun d’o fată. Prin aceste mijloce isbutise a scote de la cea din urmă clientă a sa vr’o două inele de aur și un medalion de acelaș metal. Acea fată însă cunoscu îndată că obiectele vrăjite n’aveau nici o putere supranaturală. Alergă la vájitóre spre a cere să-i înapoiască inelele și medalionul, dar acesta dispăruse. Făcu plângere la poliție care descoperi imediat pe înșelătore și o închise. Maria d’Amico, când fu arestată, avea pe pept mai multe iconițe ale sântei feciore și altor sânii precum și o cartă de joc. —— Un cap comic care vrea să fure meșteșugul unui cfileu.—In urma condamnarea la morte a opt dintre răifăcătorii ce au comis la Chicago cunoscutele desordini și prădări, un comic de teatru a trimis magistraturei urmatorea scrisare: „Pentru a spânzura pe cei opt condamnați, statul trebue să cheltuesca cu fiecare câte 500 dolari. Propun statului să economisesca acesta sumă dându-mi mie pe condamnați. Ed voi da cu dânșii în opt seri d’a rândul opt representațiuni cari se vor sfârși cu executarea unuia din ei. Astfel în loc să mă servesc de figuri de hârtie sau de care voi spânzura omeni în natură.“ Vrednicul comic, făcând acesta propunere nu se gândea că ’i va fi respinsă și deja se bucura de succesul enorm al re fresentanțiilor sale care erau să ’I aducă in mare câștig. Insă din nenorocire magistratura nu a primit propunerea. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Starea civilă Mișcarea populației capitalei pe ziua de 2 Septembre Născuți 19. Căsătorii 1 adică : Baruch Silberstein cu dra Liza Schwartz. Morți 20 adică : Vasile Vasilescu, 75 ani.—Dumitru Bucur, 75 ani.—Maria Sabo, 42 ani.—Lisaveta Dinca Iliescu, 21 ani.—Costache Gheorghe, 40 ani.—Lucsandra Nicolafi, 105 ani.—Dumitru Staicu, 53 ani.—Vasile Mihai Gg. 6 luni.—Neagu Mihail, 72 ani.—Constantin Georgescu, 29 ani.— Carolina Anton Chepeș, 1 an și 3 luni.—Ioina Iancu Purcărea, 8 luni.— Gheorghe N Florescu, 1 an și 2 luni.—Ion Marin Radu, 5 ani. și 3 luni. —Tudorița Avram Slave, 2 ani.—Sofia Georgescu, 45 ani.—Hristache C. Ionescu, 4 luni.—Maria Constantin, 90 ani.—Pavel Gheorghe, 60 ani. De tate și de pretutindeni o vrăjîtore.—O vrăjitore în secolul XIX e de mirare, și încă o vrăjitore în vârstă numai de 22 ani și frumosa, iar nu bătrână și urîtă cum auzim că a fost o dată. Vrajitarea în chestiune se numea Maria d’Amico și nu pe puține femei le-a înșelat, scoțându le banii din nouă legături, până ce în fine a dat peste un as mai tare, în persona unei alte tinere fete care a observat numaidecât înșelătoria. Vrajitarea dădea de obiceid fel de fel de băuturi precum și mici bucăți de hâr f— ILUSTRIAȚIA NOASTRA Gravura nóstra de azi represintă o africaná imblânzitore de șerpi, care face acum ocolul Tunisului cu cele mai rele vipere africane. Deunăzi ea a ținut pe corpul sud un șarpe cornut ce i se adusese de un spectator, și al cărui venin se știe că omora în 5 minute. Scandalul de la Craiova In privința scandalului de la Craiova, unde geamurile mai multor case evreești au fost sparte aflăm că, după cercetările justiției nu s’a putut constata că geamurile au fost sparte de acel cari ad organizat întrunirea sa, cari au ținut discursuri. Discursurile rostite n’au fost de natură a provoca la scandal. Ca autori materiali au fost arestați până acum 11 inși și anume : Petre Mihălescu, lucrător tipograf; Constantinescu, colaborator la ziarul local „Dreptatea“ ; Mihail Răducănescu, impiegat la o societate din localitate ; C. Stoenescu, cârciumar; Opera Stipleanu, atelier;Savu Constantin, croitor; Stoian Bușteanu, măcelar ; P. Columbeanu, pălărier; I. Georgescu, I. Mușteleanu și I. Grigorescu. Ordinea a fost îndată restabilită și ancheta continuă. ------------------------------------------------ Noutăți Hazlii Mai deunăzi o discuțiune mare se încinse în grădina Rașca. Domnule, se adresă zicând un domn de la o masă vecină, nu mai pot suferi propriele d tale insulte... Mâine dar vei primi vizita martorilor mei... Ne vom bate pentru că mai nesocotit... — Un amic care ’l văzu așa înfuriat să grăbi a’l zice : Daca nu mă înșel prietene, ai mai avut astă primăvară un duel ? — Eu !! Cum nu... mai bine de 50 ori m’am bătut „cu nevasta mea! !“ La tribunal: Președ Acuzatule !... dacă nu mă înșel te am mai văzut încă o dată aci ? Acuș :—Al ghicit, d-le Președinte, am mai fost încă de două ori; de astă dată însă am venit numai să te văz căci mi se făcuse dor de d-ta. * * * Ultimei touri . București 3 Septembre-D. Al. Vidrașcu a fost ales de deputat al colegiului I de Tecucidate 4 (16) August 1986 In sera de 31 August, regimentul de călărași Brăila-Galați, venind în Brăila pentru a merge la manevre, unul dintre ofițeri căzând cu calul,și a frânt piciorul. După spusa medicilor, ofițerul va trebui să stea vreo 40 zile în spital, pentru a se vindeca. i D. Tamara, inspector al administrației armatei, a fost chemat la Sinaia de M. S. Regele. alc Se asigură că d. Ferechide își va da demisiunea și portofoliul esternelor ’1 va lua d. Sturza. . „ale Consiliul comunal al capitalei a decis a se construi o nouă scală pe locul primăriei din colțul ce face str. Calvină cu cea Luterană.fântul Sinod va fi convocat în curând. Se vorbește de fapte grave care privesc pe un episcop și pe un arhierect. Se vorbește asemenea de caterisire. Curțile cu jurați din jurisdicțiunea curței apelative din capitală vor fi prezidate în sesiunea viitare, astfel : Ilfov și Ialomița d. G. D. Economu , Prahova și Buzed d. Al. Kivu, Vlașca și Teleorman d. M. G. Brătianu , Argeș și Muscel d. Zenide. D. Ferichidi, ministrul afacerilor streine, a adresat o circulară căpitanilor de porturi prin care le atrage atenția asupra refugiaților din Bulgaria ce vin a se stabili în țară. i . Se comunică din Brăila unui ziar că în ziua de Sf. Alexandru, bulgarii din acel oraș s-au despărțit în doi tabere. Bătrânii, în cap cu d. Ștefan Veron, voiau să fie un Te-Deum pentru țarul Rusiei; iar tinerii, în cap cu d. Cușoff, voind să-l fie pentru prințul de Battenberg. In urmă s’a ținut te-deumul pentru țarul Rusiei. Tinerii s’au abținut. i Alaltă seri s’a inaugurat la Tulcea și Constanța cele două tribunale mahometane cari sunt însărcinate a resolve diferite afaceri între turci privitóre la familia și puterea părintescă, la căsătorie, divorț succesiuni ale intestate etc. Aceste tribunale vor judeca după metoda turcescă. D D. Roseti Solescu, secretarul nostru de delegațiune la Petersburg, acel care s-a căsătorit cu fiica d-lui Giers, se știe că a fost transferat în aceeași calitate la Roma. D. Solescu, nemulțumit cu acesta, și-a dat demisiunea. 1JC Se zice că Regele însoțit de generalul Anghelescu, ministrul de resbel, va pleca la Sinaia la 16 curent îndreptându-se spre Buzău unde vor avea loc manevrele. i D. colonel Iacob Lahovari, s’a reîntors ieri în Capitală, venind din străinătate. Alaltăieri un lucrător de la drumul de fer a căzut de pe un vagon, la Sinaia și și a frânt colona vetebrală; nenorocitul a fost transportat la spitalul din Ploiești. 2fe Azi, Mercuri 3 curent, la 8 ore sera, toți studenții universitari, cari vor lua parte la viitorul congres de la Bârlad, sunt invitați a se întruni în localul societăței studenților „Unirea,“ din stada Pătrașcu-Vodă, din fața grădinei sf. Gheorghe, spre a discuta diferite cestiuni privitore la acest congres. i O mare comandă de sare s’a făcut la Slănic, din Prahova, pentru Serbia. Pentru a satisface aceste comande va trebui să se estragă cel puțin 200,000 kilgr. pe zi. Ultima oră Londra, 2 Septembre. O telegramă din Viena adresată ziarului „Times“ anunță că înțelegerea e apropiată între cele trei imperii în privința chestiei bulgărești, și că Rusia va invita în curând pe semnatarii tratatului de la Berlin pentru a negocia în acest scop.