Universul, septembrie 1886 (Anul 3, nr. 606-623)

1886-09-04 / nr. 606

Universul No. 606. Atunci când rănile au durat multă vreme și a început a slăbi pe bolnav nu trebue să perdem din vedere întrebuințarea se­rului și vinului de quinquina. ACTE OFICIALE * D. Petre Hagiescu, fost sub­prefect, a fost numit director la penitenciarul Te­lega în locul decedatului C. Scanavi. * D. Zamfir Andreescu, fost comisar polițienesc, în funcția de comisar poliție­nesc la culorea de Galben din orașul Ploești, județul Prahova, în locul d­lui Va­sile N. Moscu. * D. Isaia Negoescu, în funcțiunea de sub-comisar clasa I, pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul d-lui C. Puică. Pregătiri de rezbel Pregătirile militare ale Porții urmezá cu activitate și deocamdată se întind nu­mai asupra Asiei mici. S’au dat noul or­dine pentru întărirea fortificațiunilor și pentru complectarea înarmării lor au ple­cat din Constantinopole transporturi mari de tunuri și munițiune. Maiorul Șefki se află în Temișolia, ca să cumpere cai pen­tru armata turcescă. Autoritățile rusești cu mare greutate mai dau de cât­va timp pașapoarte pentru străinătate, mai cu sema personelor cari fac parte din armată nu li se mai dă. Guvernul sârbesc față cu împrejurările ia măsuri îndestulătoare la granița despre Bulgaria. Comparând înaintea Curței cu jurați de Sena, în urma pledariei d-lui Paul Morel, asasinul Baillerguet a fost achitat. --------------------—-------------—---------­ CURIERUL JUDICIAR Răsbunare cu vitriol.— O metreză abandonată Francisca Lafoy, în e­tate de 22 ani, bucătăresă, este inculpată de lovituri și răniri în circonstanțele urmatore. La 7 August, la 2 ore dupe amiază, în str. Mozart, prevenția a vărsat pe gâtul fostului seu­ amant, individul Georges Bel­lenger, conținutul unei mici tinichele de lapte plină cu vitriol. Rănile acestui din urmă, care este măcelar la­ Paris, au fost forte grave și forte profunde. La audiență, d-ra Lafoy, face declara­ția urmatore : „Bellenger a fost amantul meu, el m’a abandonat fără resurse, m’am­ găsit atunci în cea mai complectă mizerie. L’am rugat atunci să ’mi vie în ajutor și el m’a re­fuzat. Cu tote astea ed l’am ertat, am născut o copilă care a murit peste trei luni. Apropo uitasem pe Bellenger, când, la 7 august, am auzit că fostul meu amant trecând, acompaniat de unul dintre amicii sei, pe d’inaintea casei ce locuiam ar fi zis rîzend: „Uite, aci șâde muierea că­reia ’i-am făcut o mititică“ ! Auzind acesta, am jurat că ’mi voi­ restuna gi îndată am și cumpărat de 30 bani vitriol. In urma unui reguizitoriu forte moderat de D. Couturier și a unei pledoarii a d-lui Jules Mob­use, tribunalul a condamnat pe prevenită la doi ani de închisore. Un bărbat asasin, Baillarguet e precupeț la Paris. El s’a însurat acum zece ani—la etatea de 23 ani—cu Marie A­lalie Legrand, o femeie rea și gelosă, care, după chiar actul de acuzație „vorbea de multe ori de scan­dal, făcând bărbatului sed scene puțin justificate.“ El o avusese înaintea căsăto­riei sale, de amantă. La 19 iunie, pe la 9 ore de dim­inață, Baillarquet își vindea marfa în strada un­de locuia, când se vede acompaniat și de nevasta sa. Crezând că prezența ei făcea pe cumpărători să nu mai vie, s’a decis să se ducă acasă. La cinci ore el se cul­că. Femeia lui îi făcu atunci o scenă, tra­­tându’l de leneș și sfârși prin a’i lua pa­ralele din punga ce el o pusese la piciorul patului. Baillarquet îi făcu observații; ea ’i răs­punse forte violent. El se sculă și des­chise ferestrele sperând ca ea se va cal­ma de frică a nu fi auzită de vecini, însă acesta nu folosi nimic, pe când el se în­torcea să se culce ea îi aruncă o olă de apă în cap. Atunci Baillarguet cu totul exa­asperat, alergă­ într’o odae vecină, a­pucă un cuțit mare și întorcându-se dete femeiei sale două lovituri teribile una în spinare și alta în gât întinzând’o marta la pământ. Baillarguet se constitui imediat priso­nier și manifestă cea mai profundă părere de reu de actul ce a comis. OBONIOR Muzica cerească. Când era încă vârsta de aur și când îngerii se jucau arșice cu băieții țăranilor porțile cerului stad deschise și o splendore ca o plaie de aur se cobora din cer pe pământ. Omenii puteau să vadă de pe pământ cerul deschis , vedeau pe fericiți preumblându-se sus printre stele, și omenii salutau în sus și fericiții salutau în jos. Cel mai frumos lucru însă era musica minunată ce se auzia atunci din cer. Dum­­nezeu o scrisese singur și mii de îngeri o executau cu viori, tambure și trombone. Când începeau să cânte, se făcea o tăcere mare peste tot pământul. Omenii ’și fă­ceau între ei semne de bucurie și’șî strân­geau mâna pe furiș, încercau, la auzul acelei musici,­ ce­va particular pe care astă­zi nu pute pricepe o biată inimă o­­menescăi. Așa era pe atunci, dar nu ținu mult timp. Fiind­că într’o bună diminețaPum­neted închise drept pedepsa porțile ceru­lui și zise îngerilor: „încetați cu musica vostra, sunt mâhnit!“ La aceste vorbe și îngerii se mâhniră și așezându se fie­care pe câte un nor cu foile de musică le tă­­iară cu forfecele lor de aur în bucăți mici, pe care le lăsară să cadă pe pământ. Aici le luă vântul, le făcu să sbere ca niște fulgi de zăpadă peste munți și peste văi, și le risipi ast­fel peste tot pământul. Și fiii ómenilor apucară fie­care câte o bucată, câre una mare și câre una mică, și le păstrară cu îngrijire : era într’adevăr ce­va din musica ceresca așa de frumósá la auz. Cu vremea însă începură a se certa și a se desbina, pentru că fie­care susținea că acea pe care o avea el era musica ce­resca cea adevărată, iar aceea pe care o aveau cei­l­alți era o falsificație. Cei cari vroiau să se arate iscusiți, și erau mulți, faced înainte și la urmă un arabesc mare și’și închipuind ast­fel c’au făcută ce­va particular. Unul cânta a și altul­­; unul cânta tare și altul male, și nimeni nu mai putea pricepe pe cei­l­alți. Cu un cuvânt era o gălăgie ca într’o lavră e­­vreească. Și așa e și azi. Când însă va veni ziua judecăței și când stelele vor cădea pe pământ și soa­rele în mare, și omenii se vor grămădi la porțile raiului, atunci Dumnezeu va pu­ne pe îngeri să adune tóte bucățile din musica ceresca, atât pe cele mari cât și pe cele mici, și chiar pe cele forte mici pe care e scrisă numai o notă: îngerii vor potrivi una lângă alta tote bucățile și apoi se va deschide porțile, și musica ceresca se va auzi din nod fru­mos­ ca odinioră. Atunci fiii omenilor vor rămâne uimiți și confuși, vor întinde u­­rechia și’și vor zice unul altuia: „Asta o aveai tu! astă l’a­stă o aveam eu! Numai acum însă are un sunet admirabil, dum­nezeesc, acum când tote au fost împre­unate și puse la locul lor.“ Da, da! așa se va întâmpla. Puteți trăi siguri. R. H. t­e împunse cu acul cari, zicea dânsa că f­ac pe ori­ce tînăr să se înamoreze nebun d’o fată. Prin aceste mijloce isbutise a scote de la cea din urmă clientă a sa vr’o două inele de aur și un medalion de acelaș metal. Acea fată însă cunoscu îndată că ob­iectele vrăjite n’aveau nici o putere su­pranaturală. Alergă la vájitóre spre a ce­re să-i înapoiască inelele și medalionul, dar acesta dispăruse. Făcu plângere la poliție care descoperi imediat pe înșelătore și o închise. Maria d’Am­ico, când fu arestată, avea pe pept mai multe iconițe ale sântei feciore și al­tor sânii precum și o cartă de joc. —­­— Un cap comic care vrea să fure meșteșugul unui cfileu.—In urma con­damnarea la morte a opt dintre răi­făcă­torii ce au comis la Chicago cunoscutele desordini și prădări, un comic de tea­tru a trimis magistraturei urmatorea scri­sare: „Pentru a spânzura pe cei opt con­damnați, statul trebue să cheltuesca cu fie­care câte 500 dolari. Propun statului să economisesca acesta sumă dându-mi mie pe condamnați. Ed voi­ da cu dânșii în opt seri d’a rândul opt representațiuni cari se vor sfârși cu executarea unuia din ei. Astfel în loc să mă servesc de figuri de hârtie sau de care voi­ spânzura omeni în natură.“ Vrednicul comic, făcând acesta propu­nere nu se gândea că ’i va fi respinsă și d­eja se bucura de succesul enorm al re f­resentanțiilor sale care erau să ’I aducă i­n mare câștig. Insă din nenorocire magistratura nu a primit propunerea. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Starea civilă Mișcarea populației capitalei pe ziua de 2 Septem­bre Născuți 19. Căsătorii 1 adică : Baruch Silberstein cu d­ra Liza Schwartz. Morți 20 adică : Vasile Vasilescu, 75 ani.—Du­mitru Bucur, 75 ani.—Maria Sabo, 42 ani.—Lisa­veta Dinca Iliescu, 21 ani.—Costache Gheorghe, 40 ani.—Lucsandra Nicolafi, 105 ani.—Dumitru Staicu, 53 ani.—Vasile Mihai Gg. 6 luni.—Neagu Mihail, 72 ani.—Constantin Georgescu, 29 ani.— Carolina Anton Chepeș, 1 an și 3 luni.—Ioina Iancu Purcărea, 8 luni.— Gheorghe N Florescu, 1 an și 2 luni.—Ion Marin Radu, 5 ani. și 3 luni. —­Tu­dorița Avram Slave, 2 ani.—Sofia Georgescu, 45 ani.—Hristache C. Ionescu, 4 luni.—Maria Constantin, 90 ani.—Pavel Gheorghe, 60 ani. De tate și de pretutindeni o vr­ăjîtore.—O vrăjitore în secolul XIX e de mirare, și încă o vrăjitore în vârstă numai de 22 ani și frumosa, iar nu bătrână și urîtă cum auzim că a fost o dată. Vrajitarea în chestiune se numea Maria d’Amico și nu pe puține femei le-a înșelat, scoțându le banii din nouă legă­turi, până ce în fine a dat peste un as mai tare, în persona unei alte tinere fete care a observat numai­de­cât înșelătoria. Vrajitarea dădea de obiceid fel de fel de băuturi precum și mici bucăți de hâr­­ f— ILUSTRIAȚIA NOASTRA Gravura nóstra de azi represintă o a­fricaná imblânzitore de șerpi, care face acum ocolul Tunisului cu cele mai rele vipere africane. Deunăzi ea a ținut pe corpul sud un șarpe cornut ce i se adu­sese de un spectator, și al cărui venin se știe că omora în 5 minute. Scandalul de la Craiova In privința scandalului de la Craiova, unde geamurile mai multor case evreești au fost sparte aflăm că, după cercetările justiției nu s’a putut constata că geamu­rile au fost sparte de acel cari ad orga­nizat întrunirea sa, cari au ținut dis­cursu­ri. Discursurile rostite n’au fost­ de natură a provoca la scandal. Ca autori materiali au fost arestați până acum 11 inși și a­­nume : Petre Mihălescu, lucrător tipograf; Con­­stantinescu, colaborator la ziarul local „Dreptatea“ ; Mihail Răducănescu, impie­gat la o societate din localitate ; C. Sto­­enescu, cârciumar; Opera Stipleanu, ate­­lier;­­Savu Constantin, croitor; Stoian Bușteanu, măcelar ; P. Columbeanu, pă­­lărier; I. Georgescu, I. Mușteleanu și I. Grigorescu. Ordinea a fost îndată restabilită și an­cheta continuă. ------------------------------------------------­ Noutăți Hazlii Mai de­unăzi o discuțiune mare se în­cinse în grădina Rașca. Domnule, se adresă zicând un domn de la o masă vecină, nu mai­ pot suferi pro­­priele d tale insulte... Mâine dar vei primi vizita martorilor mei... Ne vom bate pen­tru că mai nesocotit... — Un amic care ’l văzu așa înfuriat să grăbi a’l zice : Daca nu mă înșel prietene, ai mai a­­vut astă primă­vară un duel ? — Eu !! Cum nu... mai bine de 50 ori m’am bătut „cu nevasta mea! !“ La tribunal: Președ Acuzatule !... dacă nu mă în­șel te am mai văzut încă o dată aci ? Acuș :—Al ghicit, d-le Președinte, am mai fost încă de două ori; de astă dată însă am venit numai să te văz căci mi se făcuse dor de d-ta. * * * Ultime­i tou­ri . București 3 Septembre-D. Al. Vidrașcu a fost ales de depu­tat al colegiului I de Tecucid­­ate 4 (16) August 1986 In sera de 31 August, regimentul de călărași Brăila-Galați, venind în Brăila pentru a merge la manevre, unul dintre ofițeri căzând cu calul,­­și a frânt picio­rul. După spusa medicilor, ofițerul va tre­bui să stea vre­o 40 zile în spital, pen­tru a se vindeca. i­ D. Tamara, inspector al administrației armatei, a fost chemat la Sinaia de M. S. Regele. a­lc Se asigură că d. Ferechide își va da demisiunea și portofoliul esternelor ’1 va lua d. Sturza. . „ale Consiliul comunal al capitalei a decis a se construi o nouă scală pe locul pri­măriei din colțul ce face str. Calvină cu cea Luterană.­­­­fântul Sinod va fi convocat în curând. Se vorbește de fapte grave care privesc pe un episcop și pe un arhierect. Se vor­bește asemenea de caterisire. Curțile cu jurați din jurisdicțiunea cur­­ței apelative din capitală vor fi­ prezidate în sesiunea viitare, ast­fel : Ilfov și Ialo­mița d. G. D. Economu , Prahova și Bu­­zed d. Al. Kivu, Vlașca și Teleorman d. M. G. Brătianu , Argeș și Muscel d. Ze­­nide. D. Ferichidi, ministrul afacerilor streine, a adresat o circulară căpitanilor de porturi prin care le atrage atenția asupra refugia­ților din Bulgaria ce vin a se stabili în țară. i­ . Se comunică din Brăila unui ziar că în ziua de Sf. Alexandru, bulgarii din acel oraș s-au despărțit în doi tabere. Bătrânii, în cap cu d. Ștefan Veron, voiau să fie un Te-Deum pentru țarul Rusiei; iar tinerii, în cap cu d. Cușoff, voind să-l fie pentru prințul de Battenberg. In urmă s’a ținut te-deumul pentru ța­rul Rusiei. Tinerii s’au abținut. i­ Alaltă­ seri s’a inaugurat la Tulcea și Constanța cele două tribunale mahometane cari sunt însărcinate a resolve diferite a­faceri între turci privitóre la familia și puterea părintescă, la căsătorie, divorț succesiuni ale intestate etc. Aceste tribunale vor judeca după me­toda turcescă. D­ D. Roseti Solescu, secretarul nostru de delegațiune la Petersburg, acel care s-a căsătorit cu fiica d-lui Giers, se știe că a fost transferat în aceeași calitate la Roma. D. Solescu, nemulțumit cu acesta, și-a dat demisiunea. 1JC Se zice că Regele însoțit de generalul Anghelescu, ministrul de resbel, va pleca la Sinaia la 16 curent îndreptându-se spre Buzău unde vor avea loc manevrele. i­ D. colonel Iacob Lahovari, s’a reîntors ieri în Capitală, venind din străinătate. Alaltă­ieri un lucrător de la drumul de fer a căzut de pe un vagon, la Sinaia și­­ și a frânt colona vetebrală; nenorocitul a fost transportat la spitalul din Ploiești. 2fe Azi, Mercuri 3 curent, la 8 ore sera, toți studenții universitari, cari vor lua parte la viitorul congres de la Bârlad, sunt invitați a se întruni în localul soci­­etăței studenților „Unirea,“ din stada Pă­­trașcu-Vodă, din fața grădinei sf. Gheor­ghe, spre a discuta diferite cestiuni pri­vitore la acest congres. i­ O mare comandă de sare s’a făcut la Slănic, din Prahova, pentru Serbia. Pen­tru a sa­tisface aceste comande va trebui să se estragă cel puțin 200,000 kilgr. pe zi. Ultima oră Londra, 2 Septembre. O telegramă din Viena adresată ziaru­lui „Times“ anunță că înțelegerea e a­­propiată între cele trei imperii în pri­vința chestiei bulgărești, și că Rusia va invita în curând pe semnatarii tratatului de la Berlin pentru a negocia în acest scop.

Next