Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)
1886-10-03 / nr. 630
Universul No. 630 la spitalul de copii din Capitală, dependinte de eforia spitalelor civile din București. Buletin Judiciar Un om care ’și ucide mama. — La 27 August un orecare Michelangelo, de 16 ani, de loc din Sessa Cilento, (Italia) după ce și a pus o codă nouă la topor s’a dna de l’a ascuțit singur în prăvălia unui tocilar apoi a plecat la satul Terradura unde mama sa trăia în chip nelegiuit cu un orecare Angelo Pisani. Pe drum fu apucat de călduri și se vârî într’o pădure, unde stete până sera, apoi plecând iar, ajunse în numitul sat în zorii zilei. Muma lui se afla la câmp și în casă nu era decât singur amantul. Michelangelo se puse s’o aștepte și când o văzu în depărtare se repezi înainte, și cu două lovituri de topor o culcă la pământ, apoi ’l despărți capul de trup târâ amândouă bucățile în bălării, și se întorse în sat. Pe drum dete toporul plin de sânge unui țăran și se duse drept la primărie unde ’și mărturii crima. Primarul nu ’1 crezu decât când văzu cadavrul mamei lui. Atunci ’1 arestă. Procesul acestui paricid s’a tratat deunăzi înaintea Guriei cu jurați din Vale de Lucania. Apărătorul a demonstrat că trebue să i se acorde circumstanțe atenuante, deorece el a comis crima într’un moment de furie, cu credință d’a spăla onorea domestică murdărită. Curtea l’a condamnat numai la șase ani închisorea.* * * Călugări și călugărițe la tribunal. Acum o săptămână s’a arestat la Neapole mai mulți călugări și călugărițe ce umblau prin oraș cerșind sau cerând bani de la omeni în numele Sântei Madone. Poliția î-a denunțat ca înșelători autorităței judiciare dar acesta i-a calificat numai de leneși și vagabonzi. Alaltăieri s’a presentat înaintea judecătorului unul din acești călugări, urmat de doui carabinieri cari ’i strînsese mâinile în cătușe pe care bietul călugăr le ținea ascunse sub rasă. In aceeași zi s’au mai presentat douî tineri călugări înaintea pretoriului urban ca să răspundă de imputarea de înșelăciune. Acești doui călugări sunt din ordinul Sacre-Coeur. BUCATARIA Cremă arsă.—Se pune într’o tigae patru, cinci gălbenușuri de ou și un pumn de faină. Se adaugă aprope o jumătate de litru de lapte, puțin câte puțin, amestecând neîncetat, se pune lichidul la foc și se mestecă necontenit cu o lingură spre a nu se lipi de fundul tigăei. Când crema se va fi copt bine, luați-o de la foc. Puneți pe foc într’altă tigaie zahăr pisat cu puțină apă, când zahărul va fi luat culorea aurie, turnați’l peste cremă și dați-o la masă. Știri prin poștă Se scrie din Copenhaga că guvernul danez studiază cu grăbire cestiunea puștei cu repetiție. In curând se vor înarma acolo 1000 de omeni cu un model al acestei puști. * * Se scrie din Bacu că pe malul mărei Caspice în apropiere de satul Tagheev s’a destupat un puț de păcură de o forță extraordinară. El aruncă pe oră 30.000 puduri de naftă și colona nafteî ajunge la 32 stânjeni înălțime.* * % Se scrie din Niza că contele de Pardone a fost arestat pentru mai multe înșelătorii și fals în acte private. Dus la parchet, se folosi de momentul când agentul de serviciu și grefierul erau în cabinetul judecătorului de instrucție, închise ușa cu cheia și plecă. Trei ore cei trei omeni au stat închiși; în acest timp contele a putut fugi. Contele a plecat la Monaco. Doi agenți ai siguranței publice au plecat după ei. * * Se scrie din Paris că generalul Ultrich, care s’a distins în resboiul de la 1870, prin chipul strălucit în care a apărat Strasburgul, a murit la Passy lângă Paris. * * * Se scrie din Viena că la legațiunea sârbască de acolo nu se știe absolut nimic despre o pretinsă conspirațiune contra regelui Milan. ilustrația nostră Gravura nostra de azi este copia unui frumos tablou expus la Londra și care reprezintă pe o femee aranjându-și toaleta înainte de a se duce la teatru. Acest tablou este admirat de toți cunoscătorii și de aceea i-am dat pentru azi copia. Starea civilă Mișcarea populației capitalei pe ziua de 1 Octombre Căsătorii nici una. Născuți 18. Morți 16 adică : Maria Anton, 80 ani.—Franz Pavel, 68 ani.—Lipcan Ion, 28 ani.—Ludovic Anica Lászlón, 4 zile.—Dumitru I. Pavelescu, 1 an.—Ion Vasile Marinescu, 9% ani.—Marin Marghiala Panait, 9 luni.— Gheorghe Al. Orghidan 2 luni. Dumitru I. Marin, 37 ani.—Ilinca Niculae, 40 ani.—Sofia Gheoghe Tudor, 11 ani.—Lina Ionescu, 23 anî.—Iordan Ghiță Anghel, 6 zile.— Constantin Dumitru, 5 zile.—Georgia Georgie, 56 anî.—Fany Goldenberg, 15 anî. —3— Atunci Loubrie sări d’o dată în lin să scape pe ceî l’alci și nu se mai vezu. Un alt vier cu tóte că știa că să duce la o marte sigură, nu se mai gândi, intră și el în lin, se auzi un horcăit și nimic mai mult. Un altul anume Puzos, care, cu tóte rugămintele acelor cari, ca și el, asistaseră la acest grozav spectacol, se asvârli cu curagiu să scape pe cele patru victime, însă nici el n’a mai eșit. Știrea despre acesta catastrofă răspândindu-se repede, lumea alerga din tóte părțile, mai mulți s’au pus să spargă linul și cu mare greutate abia reușiră a scote pe nefericiți. Din cele cinci victime dogarul Finore mai respira încă și mulțumită îngrijirilor energice ce i s’au dat ele astăzi într’o stare mai bună, se speră că va scăpa, cât pentru cei l’alți ei erau morți. Jean Blanc, de 35 anî era însurat și tată de familie. Jean Loubrie, 59 ani, vier, asemenea, însurat și tată de familie. Jean Chestin, însurat asemenea. Rayemond Puzos, dogar, liberat numai de căteva zile din armată trebuia să ’și celebreze duminecă trecută logodna. De tóte și de pretutindeni o dramă insplimentatóre.— Intr’o mică odaie din strada Abouy, la Paris, locuia de câtva timp un lucrător sărac anume Senart, însurat și părinte a trei corpi din care cel mai mare nu are mai mult de patru ani, el trebuea a vedea curând mica sa familie înmulțită încă cu un mititel. Lenart de câtva timp se găsea fără lucru și în cea mai mare mizerie ; în același timp se găsea la sfârșitul termenului chiriei și nu avea nici un mijloc ca să platesca chiria. Joi de diminață, pe la 7 ore, femeia sa plecă pentru a duce într’o mahala niște lucru ce ’l făcuse și pentru care avea să ia cățiva bani cu care să cumpere pâine pentru tota familia. Când s’a întors acasă pe la 9 ore nefericita femee fu d’odată isbită d’un spectacol îngrozitor. Bărbatul seu era spânzurat de un cuiit gros bine bătut în perete. Un copilaș de un an se juca liniștit la piciorele cadavrului tatălui său. Cei doi copii, de 3 și de 4 ani, s’ascunseseră sub niște plăpumi vechi îngroziți de aceea ce făcuse tatăl lor. La strigătele femeei vecinii alergară și deferă ajutor spânzuratului care tot respira încă, însă tote îngrijirile fură în zadar căci el muri peste câteva minute. Aceste nefericită familie trebuia să fie dată afară din casă în ziua aceea, și femeia, care acum a rămas singură, e înînsărcinată de mai multe luni. —A— O martiră a geloziei.—La Reggio d’Emilia (Italia) într’o sera a lunei trecute un ore care Bonetti C. căruțaș, întorcându-se acasă, începu, să facă o mulțime de întrebări amantei sale Maria Biancani despre cum a întrebuințat timpul din acea zi, apoi o luă la bătaie cu pumnii și o călcă în piciore. A doua zi femeea fiind forte bolnavă, intră în spital și aci se sbâtu trei zile în dureri fără a spune nici cauza răului nici numele amantului ei. A patra zi muri și desigur fapta lui Bonetti ar fi rămas nedescoperită dacă în urma autopsiei autoritatea n’ar fi căutat a se informa de proveniența loviturilor. Boneti se află arestat. —A— O mare catastrofă într’o vie. — In fiecare an, pe timpul culesului viilor, se întâmplă accidente din nebăgarea de somn a vierilor. Duminecă la 21 Septembre s’a întâmplat o catastrofă îngrozitare în satul Coustet, departamentul Gironde, Francia. Duci lucrători, Blanc și Soubrie, tescuind strugurii într’un lin forte mare îl descoperiră ca să mai împingă cu o cociorbă tescovina care se ridicase d’asupra. Blanc se aplecă înăuntru împingând cociorba până’n fund, când d’odată strigă: m’ ’năbușesc, și căzu mort în fundul linului; înspăimântat, Soubrie strigă ajutor. Vecinii alergară, și, pe când căutau să afle ce s’a întâmplat, un dogar din Balzac, d. Finore, nevrând a ști de cât de curagiul seu, intră in lin ca să scotă pe Blanc. Asistenții așteptară cu nerăbdare câteva minute să-i vadă eșind, dar curagiosul dogar a trebuit să fie iubit de aceiași nefericire ca și acel pe care voia sa’l scape. Noutăți Hazlii — Nu mai ai pe doctorul H... ca medic al casei ? — Nu, nu numai am încredere în el. — De ce ? — Săptămâna trecută, a îngrijit pe sacră mea.— Și a murit ? — Nu, din potrivă, e mai sănătosă ca mai înainte. — Ei, Nicule, nu te mai strâmba, o să te faci urît. — Oh! mătușica, d-ta te-ai strâmbat mut când erai mică ? Tablou ! Ultim ©l eiri București, 2 Octombre. D. Emil Samson, actualul diriginte al oficiului poștal din Galați, e înaintat la gradul de inspector în circonscripția Iași. K D. Cosma George care a susținut cu succes teza de doctorat și a obținut diploma de doctor în medicină de la Universitatea din București, a obținut dreptul de liberă practică în țară. K Se telegrafiază din Madrid că Galeote, omorîtorul episcopului de Madrid, a fost condamnat la marte. Printre mobilele care vor servi la catedrala de Argeș vor fi și tronurile de bronz masiv care au fost lucrate la Paris și despre care ziarele franceze au scris că au o mare valore artistică. Se spune că pe moșia Sadova, domeniu al coronei, se rădică un măreț local de scula cu cheltuela regelui. * D. Stolojan a sosit în capitală cu familia. K D. Politimos, directorul general al penitenciarelor, a presentat d-lui ministru de interne un proect pentru reorganizarea penitenciarelor.k „Invalidul rus“ anunță că"se va publica o ordonanță pentru chemarea eventuală a rezervelor.i O depeșă din Paris zice că sănătatea împăratului Germaniei causeza arecari îngrijiri. i Tate ziarele rusești renunță la speranța unei pacificări a Bulgariei, prin mijlocele întrebuințate până acum. Ele cred că o schimbare decisivă nu s-ar putea amâna. i Consiliul comunal va decide zilele acestea numărul de membri ce vor forma viitorul consiliu conform nouei legi comunale. Alegătorii comunali vor fi convocați se zice pentru 2 și 3 Noembrie. K Ieri a fost, sub președința regelui, un consiliu de miniștri în care s’a discutat evenimentele de peste Dunăre. K D. general Cernat, comandantul corpu 3 (15) Octombre 1886 lui II de armată, ’și va începe la 5 Octombre inspecțiunile sale generale. Tóte cordanele în potriva epizootiei s’au rădicat, ne mai fiind nicăieri pestabovină. De la cea din urmă sbucnirea bulei s-au ucis 950 vite pentru care statul trebue să plătască 50.000 lei. Primăria capitalei a făcut apel în contra sentinței prin care este condamnată în procesul cu casa Poumay. La 7 Octombre se va face o mare vănatare de urși în jud. Gorj. Se spune că M. S. Regele a vestit pe Regele Serbiei despre sfințirea Catedralei de la Argeș, pentru că domna Despina soția lui Neagoe Voevod a fost fata regelui Lazăr al Serbiei, și că a contribuit cu zestrea ei la ridicarea acestui templu măreț. Azi se întrunește consiliul sanitar superior al armatei. o A be spune că instrucția lui Stoica Alexandrescu s’a întrerupt din cauză că acesta s’ar afla bolnav. . . , ale Auzim că lucrătorii de la tipografia Carol Gobi s’au pus în grevă. ” „ La școla normală de institutori s’a numit profesor de musică d. I. Vasilescu, are Ministrul de resbel a format proectul de a se creea doue cursuri noui la scala militară de la Bistrița. O știre oficiala anunță că rușii au început să se îmbarce la Reni spre a trece în Bulgaria. Unele vapore cu trupe vor intra în marea negra și vor debarca la Burgas și Varna, altele vor urca Dunărea și vor lăsa trupa la Rusciuk, Șiștov etc. ic ic ultima oră Varna 30 Septembre. După informațiunile mele, opiniunea generalului Kaulbars asupra călătoriei sale e că cea mai mare parte din populația de la țară nu voiește o ruptură cu Rusia și dorește ca guvernul bulgar să urmeze sfaturile împăratului. Ceea ce s’a petrecut Duminică la Sofia a făcut obiectul unui schimb activ de depeși între ministrul afacerilor streine din St. Petersburg și generalul Kaulbaurs. E posibil ca acest din urmă să primescă dispra ordinul de a nu ’și continua călătoria și de a se întorce în Rusia prin Odesa. In cas contrariu el se va duce la Burgas sau la Rusciuk. Astăzi nu s’a făcut nici o manifestațiune ostilă în fața locuinței generalului care a primit peste zi mai multe grupuri de țărani de prin prejurul Varnei, veniți pentru a ’i saluta și spre a ’i spune că doresc o înțelegere cu Rusia. Londra, 1 Octombre. „Times“ face elogiu Bulgarilor și cere pentru dânșii simpatiile Europei, dar se teme de o ocupațiune rusesca. „Daily News“ nu crede într’o ocupațiune iminentă. Moscva, 1 Octombre. „Gazeta de Moscva“ crede ca Sobrania va rechema pe prințul Alexandru. Rusia va fi atunci nevoită să declare resbel Bulgariei. Viena, 1 Octombre. Ziarele urmezu a se preocupa de situațiunea din Bulgaria. „Tagblatt“ constată că metoda intimidărilor a căzut și că nu e neprobabil că Țarul va fini prin a ordona o ocupațiune. Aserțiunea ziarului „Debats,“ care spune că o ocupațiune provisorie nu va schimba raporturile celor 3 imperii, a pare fără temeiü. Pesta, 1 Octombrie. Ziarul oficios „Nemzet“ speră că guvernul din Sofia va reuși să observe o atitudine înțeleaptă la alegerea prințului. Bulgaria va putea atunci e și e dravănă din acesta crisă, dacă guvernul și națiunea se vor ține strict în limitele tratatelor internaționale. un mohinal trei camere și pivniță Utî II ILI III ld.1 strada Popa Horea No. 3.