Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)
1887-01-02 / nr. 1
Inul IV.—No. 1. 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe. Vineri, 2 (14) Ianuarie 188 SPARE SE TOATE ZILELE AN DEE EIMINEATA REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU. 19. IN CAPITALĂ I IN JUDEȚE Pe 1 an .... 20 Lei Pe 1 an . . . . 24 Lei I Pe 6 luni ... 10 „ I Pe 6 luni ... 12 „ I Pe 3 luni ... 5 „ I Pe 3 luni ... 6 „ j ANUNȚURILE, INSERȚIILE și RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, Strada Academiei, 18. icurești, 1 Ianuare Astăzi, ziarul „Unirii“ intră în anul patrulea al vieței recunoștința nostră are, către publicul tar român, care a :« voit să ne dea un ijn care întrece tote ejtările pe care le îm b. Din zi în zi, acest ijin mai mare este; sorii noștri se fac intenți mai mulți și iitem mândri că am ai, în atât de scurt vreme, ziarul care, tigăduit de nimeni, ai mai citit din tată •i. Noi, ca să respunz acestui bine-voit sprijin,—care dorește că politica osă, nepartinitare și pasionată are mulți njmitori în România sam încetat de a induce tóte îmbunăririle putimióse în i?ul nostru . Am căutat totdeauna să dămitorilor noștri matei fte cele mai interene, romanele cele nîmișcâtore, originitau traduse, bucăți erare alese (acesta , tot spațiul, care e raimic la noi, ne-a finis-o). Nl am neglijat nimic, iu putem rămâne er tt un ziar popular scris așa, ca să fie fets de totă lumea re vrea să crescă. Ci începerea anului ,esa, vom tipări fata istă pe hârtie satiită, atelierul nostru j lincografie completu-se, vom da ilusari mari, executate cea mai mare fine, i atelierul nostru î ftografie ne va perue a da cititorilor iști reproduceri eticß ale vederilor din ara nostra și figurile marilor noștri mai înarmați. Acesta pentru înceutul anului 1887. Cunceputul anului viitor, În sprijinul pe care ilicul ni-l dă va mai spori, vom fi îndesupate de a transforma „Universul“ îmn ziar de format mare, în care, cu acelaș preț, să putem da publicului român materii mai multe, mai variate, și mai ales bucăți literare mai întinse și mai le valore. De pe pragul anului 1887, urăm ciitorilor noștri noroc și voie bună și țării nstre o viață liniștită, ferită de nenorociile resbóielor, în care să putem propși, să ne putem întări—pentru ca mai prape să fie ziua în care toți românii ar alcătui un singur trup și suflet. Noi, ne vom face datoria : vom aproba tot ce se face bun pentru ură—ori cine ar face acest bine ; vom dezaproba și vom înfiera pe cei ce eu vor lucra pentru poporul românesc, nu ești să te duci, vin pe rând și te felicită. Dacă faci cumva imprudența să stai acasă și încă cu ușa deschisă, apoi ești expus a -ți defila tatá ziulica pe din nainte fel de fel de felicitări, îndată ce intri în birt, ți se aduce un carton pe care scrie : „Felicitările nóstre sincere“. Ar trebui să mai adauge încă: „și dezinteresate“. De la birt te duci să te razi. Tronc! felicitarea!.... Bărbierul te rade mai bine, îți dă un perdar mai omenesc, îți dă cu pudră mai fina, te scutește de pomadă, ’ți răsucește mustața, te giugiulește aprópe un ceas, căci are în vedere și plata felicitației. La cafenea, altă belea îndată ce ai deschis ușa, te ți tâmpină un chelner cu o tavă mare în mâini, îți zice: „la mulți ani!“ și te invită să iei ce’ți place din acea tavă : o bombaDă, o mandarină, o acadea, o dulcuță, un păhărel de lichior. Negreșit că tratația asta nu ’ți-o fac cei din cafenea de drag că te-ați văzut. Scoți și aci bacșișul și taci. Viind acasă găsești maldăr de scrisori și de cărți poștale în care ești felicitat, lăudat, cântat, lingușit, etc. Ziua acesta e ceva mai veselă ca ziua de Crăciun. E mai multă mișcare. Primești vizite. Muzicele militare ’ți cântă în curt ', chiar dacă nu te chiamă Vasile. Sara vezi pe ulițî stele, vicleim, trăsuri încărcate cu persone mascate ducându-se în fuga mare la Bessel, Orfeu, Dacia. Ești chemat în mai multe familii dar neștiind unde să te duci mai întâi, preferi să te culci și să’ți odihnești urechile d’atâtea felicitări. ANUL NOU Sóra te spetești împărțind la daruri la prieteni, la rude și mai ales la copilașii pe care ’i încarci cu cărți de povești, cu bombane, cu jucării. Te culci vesel că ai terminat așa de fericit anul vechiu. A doua zi, de diminață, slujnica care ’ți deschide cea d’inte,u ușa, îți zice cu glas dulce : „La mulți ani !“ Și imediat bagi mâna în buzunar ca să ’i dai cuvenitul bacșiș. Dupe cinci minute vine feciorul care ’ți zice : „Să trăești întru mulți ani, cuconașule!“ Și bagi mâna în buzunar și ’i dai și lui bacșișul. Peste câteva minute vine bucataresa, spalatoresa, rîndașul, te felicitezi fiecare în stilul seu și le dai la fiecare câte ceva. Apoi resufli și zici: „Slavă D lui am scăpat !“ N’apuci însă se isprăvești acestă frază și iată că vine un împărțitor de scrisori care ’ți rnmâneza odată cu vre-o scrisore întârziată înadins și o duzină de versuri în care te felicită și’ți cere ceva. Ii dai. După el vine un împărțitor de ziare care -ți da odată cu gazeta și o fóie volantă acoperită cu versuri tipărite cu litere aurii. In acesta poezie de obicei, aducătorul îți spune că tot anul a alergat prin ploi, prin ninsori, bolnav, sănătos, cum a putut, și ți-a adus gazeta la domiciliu la ora fixă. După acesta vine coșarul care -ți dăruește versurile lui negre ca funinginea. Apoi lampagiii, măturătorii de stradă, servitorii de la cancelaria unde faci serviciul sau de pe la casele pe unde obiș La țara nu se obișnuește a se împărți daruri în sera de anul nou. Vin numai cântăreți de cântă pe la ferestre, surugii cari plesnesc cu biciurile și bălăngănesc din clopote. A doua zi copilași mici vin cu sorcova împodobită cu flori de târg albe, roșii, albastre și’ți cântă: Sorcova, Morcova, Să ’nflorești, Să ’mbătrânești, Ca un per, Ca un mor, Ca un fir De trandafir,I La anul Și la mulți ani!