Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)

1887-01-02 / nr. 1

Inul IV.—No. 1. 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe. Vineri, 2 (14) Ianuarie 188 SPARE SE TOATE ZILELE A­N DEE EIMINEATA REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU. 19. IN CAPITALĂ I IN JUDEȚE Pe 1 an .... 20 Lei Pe 1 an . . . . 24 Lei I Pe 6 luni ... 10 „ I Pe 6 luni ... 12 „ I Pe 3 luni ... 5 „ I Pe 3 luni ... 6 „ j ANUNȚURILE, INSERȚIILE și RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, Strada Academiei, 18. icurești, 1 Ianuare Astă­zi, ziarul „Uni­­rii“ intră în anul patrulea al vieței recunoștința nostră are, către publicul tar român, care a :« voit să ne dea un ij­n care întrece tote ejtările pe care le îm b. Din zi în zi, acest­­ ijin mai mare este; sorii noștri se fac intenți mai mulți și iitem mândri că am ai, în atât de scur­t vreme, ziarul care, tigăduit de nimeni, ai mai citit din tată •i. Noi, ca să respun­­z­ acestui bine-voi­­t sprijin,—care do­­rește că politica o­­s­ă, nepartinitare și pasionată are mulți njm­itori în România sam încetat de a in­duce tóte îm­bună­­ririle putimióse în i?ul nostru . Am cău­­tat tot­deauna să dăm­itorilor noștri matei fte cele mai intere­­n­e, romanele cele nîmișcâtore, origini­­tau traduse, bucăți erare alese (acesta , t­ot spațiul, care e rai­mic la noi, ne-a finis-o). Nl am neglijat nimic, i­­u putem rămâne er­ tt un ziar popular scris așa, ca să fie fets de totă lumea re vrea să c­rescă. Ci începerea anului ,esa, vom tipări fata istă pe hârtie sati­­ită, atelierul nostru j lincografie comple­­t­u-se, vom da ilus­­ari mari, executate c­ea mai mare fine­­, i atelierul nostru î f­tografie ne va per­­u­e a da cititorilor iști reproduceri e­­ticß ale vederilor din ara nostra și figurile marilor noștri mai în­armați. Acesta pentru înce­­utul anului 1887. Cu­nceputul anului viitor, έn sprijinul pe care ilicul ni-l dă va mai spori, vom fi în­desu­­pate de a transforma „Universul“ îm­­n ziar de format mare, în care, cu acelaș preț, să putem da publicului ro­mân materii mai multe, mai variate, și mai ales bucăți literare mai întinse și mai le valore. De pe pragul anului 1887, urăm ciit­­orilor noștri noroc și voie bună și țării nstre o viață liniștită, ferită de nenoroci­ile resbóielor, în care să putem pro­pși, să ne putem întări—pentru ca mai prape să fie ziua în care toți românii ar alcătui un singur trup și suflet. Noi, ne vom face datoria : vom aproba tot ce se face bun pentru ură—ori cine ar face acest bine ; vom dezaproba și vom înfiera pe cei­ ce eu vor lucra pentru poporul românesc, nu ești să te duci, vin pe rând și te felicită. Dacă faci cumva im­prudența să stai acasă și încă cu ușa deschi­să, apoi ești expus a -ți defila tatá ziulica pe din nainte fel de fel de felicitări, îndată ce intri în birt, ți se aduce un carton pe care scrie : „Felicitările nóstre sin­cere“. Ar trebui să mai adauge încă: „și dezinteresate“. De la birt te duci să te razi. Tronc! felicitarea!.... Bărbierul te rade mai bine, îți dă un perdar mai omenesc, îți dă cu pudră mai fina, te scu­tește de pomadă, ’ți răsucește mustața, te giugiulește aprópe un ceas, căci are în ve­dere și plata feli­citației. La cafenea, altă be­lea­­ îndată ce ai des­chis ușa, te ți tâm­pină un chelner cu o tavă mare în mâini, îți zi­ce: „la mulți ani!“ și te invită să iei ce’ți place din acea tavă : o bombaDă, o manda­rină, o acadea, o dul­­cuță, un păhărel de lichior. Negreșit că tra­tația asta nu ’ți-o fac cei din cafenea de drag că te-ați văzut. Scoți și aci bacșișul și taci. Viind acasă găsești maldăr de scrisori și de cărți poștale în care ești felicitat, lăudat, cântat, lingușit, etc. Ziua acesta e ceva mai veselă ca ziua de Crăciun. E mai multă mișcare. Primești vi­zite. Muzicele militare ’ți cântă în curt ', chiar dacă nu te chiamă Va­sile. Sara vezi pe ulițî stele, vicleim, trăsuri încărcate cu persone mascate ducându-se în fuga mare la Bessel, Orfeu, Dacia. Ești che­mat în mai multe fa­milii dar neștiind unde să te duci mai întâi, preferi să te culci și să’ți odihnești urechile d’atâtea felicitări. ANUL NOU Sóra te spetești împărțind la daruri la prieteni, la rude și mai ales la copilașii pe care ’i încarci cu cărți de povești, cu bombane, cu jucării. Te culci vesel că ai terminat așa de fericit anul vechiu. A doua zi, de diminață, slujnica care ’ți deschide cea d’inte,u ușa, îți zice cu glas dulce : „La mulți ani !“ Și imediat bagi mâna în buzunar ca să ’i dai cuvenitul bacșiș. Dupe cinci minute vine feciorul care ’ți zice : „Să trăești întru mulți ani, cuconașule!“ Și bagi mâna în buzunar și ’i dai și lui bacșișul. Peste câte­va minute vine bucataresa, spalatoresa, rîndașul, te felicitezi fie­care în stilul seu și le dai la fie­care câte ceva. Apoi resufli și zici: „Slavă D lui­ am scăpat !“ N’apuci însă se isprăvești aces­tă frază și iată că vine un împărțitor de scrisori care ’ți rnmâneza odată cu vre-o scrisore întârziată înadins și o duzină de versuri în care te felicită și’ți cere ceva. Ii dai. După el vine un împărțitor de ziare care -ți da odată cu gazeta și o fóie volantă acoperită cu versuri tipărite cu litere aurii. In acesta poezie de obi­cei, aducătorul îți spune că tot anul a alergat prin ploi, prin ninsori, bolnav, să­nătos, cum a putut, și ți-a adus gazeta la domiciliu la ora fixă. După acesta vine coșarul care -ți dăruește versurile lui ne­gre ca funinginea. Apoi lampagiii, măturătorii de stradă, servitorii de la cancelaria unde faci ser­viciul sau de pe la casele pe unde obiș­ La țara nu se obișnuește a se împărți daruri în sera de anul nou. Vin numai cântăreți de cântă pe la ferestre, surugii cari plesnesc cu biciurile și bălăngănesc din clopote. A doua zi copilași mici vin cu sorcova împodobită cu flori de târg albe, roșii, albastre și’ți cântă: Sorcova, Morcova, Să ’nflorești, Să ’mbătrânești, Ca un per, Ca un mor, Ca un fir De trandafir,I La anul Și la mulți ani!

Next