Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)

1887-01-14 / nr. 11

Anul IV.—No. 11. 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe. AP1EE IS TOATE ZILELE LA 7 OKE EIHISEATA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA J3UOURESTI, STRADA BREZOIANU, 19. IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an . . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei­ Pe 6 luni ... 10 „ ’e S luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 ,1 .P e 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE și RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București,­­strada Academiei, 18. APEL De câte­ ori a fost vorba să se vie în a­­jutorul celor nenorociți. Românii au știut să-și dea—cei bogați ca și cei săraci—obolul. Contribuțiile bine­­voitore din România au mers să aline du­rerile celor inundați din Spania, din Unga­ria, a celor incendiați din Viena și din alte părți. Când a ars în București circul de pe Bulevard, toți au știut sâ puie mână la mână și să ajute pe cel sărăcit de foc. Dacă pentru străini și pentru străinătăți banii românești se dau cu atâta ușurință, fiind­că străinii las apel la dărnicia nóstru, ne-am cam deprins a negligia nenorocirile nóstre cas­nice. Pe unguri îl a­­jutăm, și nu suntem destul de luători amin­te la durerea fratelui nostru. Acesta, încredințați suntem, nu pentru­ că românul n’ar da cu dragă voie ajutor ce­lui de aprópe de dân­sul, dar fiind­că nu se face apel la dânsul. Noi, o recunoștem, de câte­ ori am fă­cut apel la public ni s’a răspuns. Dovadă este neîntrerupta listă de subscripție pentru săraci care se publică în „Uni­versul. “ De aceea, fiind­că cunoștem bună-voia românilor, fiind­că am încercat o, apelăm azi cu căldură la toți, ca fie­care după puterea sa să contribue la alinarea su­ferințelor celor a căror avere tata a pie­rit în flăcări, la Biserica Albă, alaltă­ieri. E acolo un nenorocit birtaș, a cărui tată averea era mica prăvălie din care își scotea ju ce să trăiască modest, cins­tit și cu muncă. Era unul din puținii români de b­es la acesta și flăcările stupide au ars tot ce avea și erau să-l ardă și pe densul cu nevasta lui. Acest om, care așa mare de furie, cu un mic ajutor și ar putea deschide altă prăvălie, ar putea reîncepe munca și trăi cum trăia și mai înainte. In ajutorul acestor nenorociți, cari nu cer decât să aibă mijlocele de a munci, trebuie mai ales să se manifeste caritatea publică. Acel birtaș are familie și toți sufer acum. Și alții au mai fost nenorociți de ma­rele foc de la Biserica Albă. In ajutorul tuturor trebue să vie publicul român, care știe atât de bine să facă sacrificii în ca­zuri de nenorocire. Deschidem dar o listă de subscriere pentru ajutorarea celor sărăciți de in­cendiul de la Biserica Albă. Nu ne în­doim că vom găsi sprijin la cititorii noștri. S’a constituit și un comitet din care fac parte d­in­ G. Dobricenu, comer­ciant, d. Chr. Alexandriu, farmacist, d. Nae Ionescu și d. L. Cazzavillan, pentru a aranja o reprezentație în ajuto­rul acestor omeni, vrednici de ajutor. Despre acesta vom înștiința la timp pe cititorii noștri. Trăiască f Bulgaril ! “ neieșind nimeni în bal­con, comisie fu trimisă ca­ să salute pe dele­gați. Aceștia însă ieși­seră. Un secretar, om forte afabil, primi de­putăția în lipsa dele­gaților și adresă stu­denților cuvinte căldu­­rose de mulțumire. Mulțimea atunci plecă pe strada Na­­zionale spre palatul consiliului de miniș­tri, unde, după tote calculele, trebuiau să se afle delegații, în audiență la d. Robi­­la­nt. Neorânduieli. Aci, soldații sosiți ca să țină ordinea, tăiară drumul demonstranților. Stri­găte, proteste se ridica­ră și soldații primiră ordinul să împrăștie mulțimea. O mică în­­căerare se produse , câți­va pumni curseră de o parte și de alta , ici și colo luci câte o sabie góla sau o țavă de revolver. Dar nu s-a întâm­plat nici un accident. Un student a fost a­­restat, fiind­că protes­tase cu prea multă vioiciune în contrapur­­­tărea soldaților. Dar numai­decât stu­denții se strânseră în altă piață și trimi­seră o comisie care se ceru liberarea co­legului lor. Ceea ce se și făcu. Delegații bulgari, cari asistau la o representație, au avut ast­fel o dovadă nouă de sentimentele populației nóstre și de simpatiele vii pe cari italienii le nu­tresc pentru denșii. Antigon. Elmina, oraș în statul Congo (Africa) LISTA DE SUBSCRIERE Deschisă de comitetul s­us-numit D. G. Dobriceanu, comerciant, calea Victoriei, lei 40; d. Chr. Alessandria, farmacist, lei 10; N. Ionescu, lei 10 ; Luigi Cazzavillan, proprietarul „Univer­sului“, lei 10; d­na L. Cazzavillan, lei 5 ; d. Constantin Tomescu, intendenta minis­terului de finance, lei 50 ; d. Anton Pe­­trovici, restaurator, lei 20; d. Nacu Mîn­­covici,­ ceaprazar,­ lei 20; d. Ion Colțes­­cu, comerciant, lei­ 20; d. Petrache Ion, comerciant, lei 15 ; Magasinu „La patru Sesene“, lei 20 ; d. Eduard Davys, „Mon­de elegant“, lei 5; d. Lustgart, „încăl­țăminte“, lei 10; d. L. H. Müller, colțul Pasagiului, lei 20; d. F. Broehm, „Maga­sinu Travisant“, lei 10;­d. D. Staicovici, comerciant, lei 20; d. D. I. Alessiu, co­merciant, lei 5; d. S. Fain, pălărier­, lei 10; d. Grigore Capșa, cofetar, lei 10 ; d. Rădulescu, „Villes de France“, lei 10 ; d. V. Bisdorfer, „cofetăria Fial­ovsky“, lei 20; d. Maurer, lei 5; V. Kraus, „Pe­tite Parisien“, lei 20; d. A. Rheiner, 1.5; Tipografia „Universul“, lei 10; d. Alecu G. Pancu, lei 10. Total, lei 390. Ofrandele se primesc la administrația „Universului“, la d. G. Dobriceanu, la d. J>ae Ionescu și la d. Chr. Alexandria calea Victoriei, Cișmaua Roșie. Numele tuturor celor cari vor contri­bui cu ori­ce sumă, se vor publica în „U­­ni­versul “. DIN ITALIA Corespondența particulară a „Universului“) Roma . Ianuare. Delegația bulgară, sosită de câte­va zile în Roma a fost primită de lumea ne­oficială de aci mai bine de­cât în ori­ca­re altă capitală. Chiar acum ea e obiec­tul unor demonstrații de cari voi vorbi mai jos. O convorbire.—Mai nainte însă savé relatez o forte interesantă convorbire pe care a avut-o d. Edoardo Cimbali, auto­rul schiiței publicate de curând „Bulga­ria și dreptul internațional“, cu delega­tul bulgar Calcel. In acesta lungă întrevorbire, care a ți­nut mai bine de un ceas, delegatul bul­gar a răspuns la tote întrebările d-lui Cimbali în ce privește chestia bulgară în particular și cea orientală în genere. Alianță româno sârbo-bulgară.—A spus între altele, vorbind forte resolut, că Bulgaria voește cu orice preț să-și câștige neatârnarea. A vorbit de o posi­bilă alianță între Bulgaria, România și Serbia. Bulgaria supusă Rusiei ar fi o primejdie pentru România și pentru Ser­­bia. Cele trei state aliate însă, ar putea să pună pe picior de răsboiu 1/8 milion armată regulată, și în acest caz Rusia s-ar mai gândi înainte de a lua ofensiva. Atitudinea puterilor. —Vorbind de impresiele primite în diferitele capitale europene, d. Caleel s’a arătat forte amărît de atitudinea Franciei și mai mulțumit de acea a Germaniei. — Dacă, a zis cu tristețe, Germania nu ne-a încurajat, cel puțin nici nu ne-a descurajat ca Francia. S’a arătat forte mulțumit de primirea ce s’a făcut deputăției în Italia și decla­ră că simpatiele Italiei vor contribui la triumful causei bulgare. Demonstrațiile.—Despre acesta sim­patică primire ce am făcut dspeților bul­gari, de­sigur telegraful ce va fi comu­nicat ceva pe scurt. Eu voiesc să va comunic câte­va ame­­nunțe asupra demonstrației din urmă fă­cută delegației de studenți-Ieri sora, pe la 6 și jumătate studenții se adunaseră cu facle pe calea Termini în fața oțelului Quirinal, unde stau dele­gații ; la strigătele de „Trăiască Bulgaria! Miercuri, 14 (26) liniar* 1887. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Manevre in Italia Paris, 11 ianuare. „Le Temps“ anunță: Com­paniele ita­liane din Alpi se concentreza pentru o manevră specială. Punctul de concentra­re era să fie intuiü la granița franceză, dar din motive de convenință interna­țională s’a ales în urmă granița elvețiană. Inițiativa Turciei In chestia Bulgară Paris, 11 Ianuarie. Porta a luat în sfîrșit inițiativa în ches­tia bulgară și se speră că negocirile în­cepute vor da în curând un resultat sa­tisfăcător. Se crede că, la Sofia, regența va demisiona. Sobrania ar putea atunci să rămână, însă fără deputații din Ru­­melia ; daca Rusia va stărui cu tot din­adinsul, Sobrania va putea fi și disolvată. Tema de răsboin Londra, 11 Ianuare. Cercurile guvernamentale urmăresc cu îngrijire desfășurarea raportelor dintre Germania și Francia. In cazul când ar isbucni un răsboiu între aceste două țări, Englitera, în calitatea ei de garantă a neutr Jităței Belgiei, ar fi silită să ia a­­celeași măsuri militare ca și în 1870. De aceea s-au și început pregătirile. La pri­măvară se vor face manevre, și cu acea ocasie se va face o probă de mobilisare pe uscat și pe mare.

Next