Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)
1887-01-14 / nr. 11
Anul IV.—No. 11. 5 Bani în Capitală.—10 Bani în Județe. AP1EE IS TOATE ZILELE LA 7 OKE EIHISEATA REDACȚIA șl ADMINISTRAȚIA J3UOURESTI, STRADA BREZOIANU, 19. IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an . . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Lei Pe 6 luni ... 10 „ ’e S luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 ,1 .P e 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE și RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București,strada Academiei, 18. APEL De câte ori a fost vorba să se vie în ajutorul celor nenorociți. Românii au știut să-și dea—cei bogați ca și cei săraci—obolul. Contribuțiile binevoitore din România au mers să aline durerile celor inundați din Spania, din Ungaria, a celor incendiați din Viena și din alte părți. Când a ars în București circul de pe Bulevard, toți au știut sâ puie mână la mână și să ajute pe cel sărăcit de foc. Dacă pentru străini și pentru străinătăți banii românești se dau cu atâta ușurință, fiindcă străinii las apel la dărnicia nóstru, ne-am cam deprins a negligia nenorocirile nóstre casnice. Pe unguri îl ajutăm, și nu suntem destul de luători aminte la durerea fratelui nostru. Acesta, încredințați suntem, nu pentru că românul n’ar da cu dragă voie ajutor celui de aprópe de dânsul, dar fiindcă nu se face apel la dânsul. Noi, o recunoștem, de câte ori am făcut apel la public ni s’a răspuns. Dovadă este neîntrerupta listă de subscripție pentru săraci care se publică în „Universul. “ De aceea, fiindcă cunoștem bună-voia românilor, fiindcă am încercat o, apelăm azi cu căldură la toți, ca fiecare după puterea sa să contribue la alinarea suferințelor celor a căror avere tata a pierit în flăcări, la Biserica Albă, alaltăieri. E acolo un nenorocit birtaș, a cărui tată averea era mica prăvălie din care își scotea ju ce să trăiască modest, cinstit și cu muncă. Era unul din puținii români de bes la acesta și flăcările stupide au ars tot ce avea și erau să-l ardă și pe densul cu nevasta lui. Acest om, care așa mare de furie, cu un mic ajutor și ar putea deschide altă prăvălie, ar putea reîncepe munca și trăi cum trăia și mai înainte. In ajutorul acestor nenorociți, cari nu cer decât să aibă mijlocele de a munci, trebuie mai ales să se manifeste caritatea publică. Acel birtaș are familie și toți sufer acum. Și alții au mai fost nenorociți de marele foc de la Biserica Albă. In ajutorul tuturor trebue să vie publicul român, care știe atât de bine să facă sacrificii în cazuri de nenorocire. Deschidem dar o listă de subscriere pentru ajutorarea celor sărăciți de incendiul de la Biserica Albă. Nu ne îndoim că vom găsi sprijin la cititorii noștri. S’a constituit și un comitet din care fac parte din G. Dobricenu, comerciant, d. Chr. Alexandriu, farmacist, d. Nae Ionescu și d. L. Cazzavillan, pentru a aranja o reprezentație în ajutorul acestor omeni, vrednici de ajutor. Despre acesta vom înștiința la timp pe cititorii noștri. Trăiască f Bulgaril ! “ neieșind nimeni în balcon, comisie fu trimisă ca să salute pe delegați. Aceștia însă ieșiseră. Un secretar, om forte afabil, primi deputăția în lipsa delegaților și adresă studenților cuvinte căldurose de mulțumire. Mulțimea atunci plecă pe strada Nazionale spre palatul consiliului de miniștri, unde, după tote calculele, trebuiau să se afle delegații, în audiență la d. Robilant. Neorânduieli. Aci, soldații sosiți ca să țină ordinea, tăiară drumul demonstranților. Strigăte, proteste se ridicară și soldații primiră ordinul să împrăștie mulțimea. O mică încăerare se produse , câțiva pumni curseră de o parte și de alta , ici și colo luci câte o sabie góla sau o țavă de revolver. Dar nu s-a întâmplat nici un accident. Un student a fost arestat, fiindcă protestase cu prea multă vioiciune în contrapurtărea soldaților. Dar numaidecât studenții se strânseră în altă piață și trimiseră o comisie care se ceru liberarea colegului lor. Ceea ce se și făcu. Delegații bulgari, cari asistau la o representație, au avut astfel o dovadă nouă de sentimentele populației nóstre și de simpatiele vii pe cari italienii le nutresc pentru denșii. Antigon. Elmina, oraș în statul Congo (Africa) LISTA DE SUBSCRIERE Deschisă de comitetul sus-numit D. G. Dobriceanu, comerciant, calea Victoriei, lei 40; d. Chr. Alessandria, farmacist, lei 10; N. Ionescu, lei 10 ; Luigi Cazzavillan, proprietarul „Universului“, lei 10; dna L. Cazzavillan, lei 5 ; d. Constantin Tomescu, intendenta ministerului de finance, lei 50 ; d. Anton Petrovici, restaurator, lei 20; d. Nacu Mîncovici, ceaprazar, lei 20; d. Ion Colțescu, comerciant, lei 20; d. Petrache Ion, comerciant, lei 15 ; Magasinu „La patru Sesene“, lei 20 ; d. Eduard Davys, „Monde elegant“, lei 5; d. Lustgart, „încălțăminte“, lei 10; d. L. H. Müller, colțul Pasagiului, lei 20; d. F. Broehm, „Magasinu Travisant“, lei 10;d. D. Staicovici, comerciant, lei 20; d. D. I. Alessiu, comerciant, lei 5; d. S. Fain, pălărier, lei 10; d. Grigore Capșa, cofetar, lei 10 ; d. Rădulescu, „Villes de France“, lei 10 ; d. V. Bisdorfer, „cofetăria Fialovsky“, lei 20; d. Maurer, lei 5; V. Kraus, „Petite Parisien“, lei 20; d. A. Rheiner, 1.5; Tipografia „Universul“, lei 10; d. Alecu G. Pancu, lei 10. Total, lei 390. Ofrandele se primesc la administrația „Universului“, la d. G. Dobriceanu, la d. J>ae Ionescu și la d. Chr. Alexandria calea Victoriei, Cișmaua Roșie. Numele tuturor celor cari vor contribui cu orice sumă, se vor publica în „Universul “. DIN ITALIA Corespondența particulară a „Universului“) Roma . Ianuare. Delegația bulgară, sosită de câteva zile în Roma a fost primită de lumea neoficială de aci mai bine decât în oricare altă capitală. Chiar acum ea e obiectul unor demonstrații de cari voi vorbi mai jos. O convorbire.—Mai nainte însă savé relatez o forte interesantă convorbire pe care a avut-o d. Edoardo Cimbali, autorul schiiței publicate de curând „Bulgaria și dreptul internațional“, cu delegatul bulgar Calcel. In acesta lungă întrevorbire, care a ținut mai bine de un ceas, delegatul bulgar a răspuns la tote întrebările d-lui Cimbali în ce privește chestia bulgară în particular și cea orientală în genere. Alianță româno sârbo-bulgară.—A spus între altele, vorbind forte resolut, că Bulgaria voește cu orice preț să-și câștige neatârnarea. A vorbit de o posibilă alianță între Bulgaria, România și Serbia. Bulgaria supusă Rusiei ar fi o primejdie pentru România și pentru Serbia. Cele trei state aliate însă, ar putea să pună pe picior de răsboiu 1/8 milion armată regulată, și în acest caz Rusia s-ar mai gândi înainte de a lua ofensiva. Atitudinea puterilor. —Vorbind de impresiele primite în diferitele capitale europene, d. Caleel s’a arătat forte amărît de atitudinea Franciei și mai mulțumit de acea a Germaniei. — Dacă, a zis cu tristețe, Germania nu ne-a încurajat, cel puțin nici nu ne-a descurajat ca Francia. S’a arătat forte mulțumit de primirea ce s’a făcut deputăției în Italia și declară că simpatiele Italiei vor contribui la triumful causei bulgare. Demonstrațiile.—Despre acesta simpatică primire ce am făcut dspeților bulgari, desigur telegraful ce va fi comunicat ceva pe scurt. Eu voiesc să va comunic câteva amenunțe asupra demonstrației din urmă făcută delegației de studenți-Ieri sora, pe la 6 și jumătate studenții se adunaseră cu facle pe calea Termini în fața oțelului Quirinal, unde stau delegații ; la strigătele de „Trăiască Bulgaria! Miercuri, 14 (26) liniar* 1887. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Manevre in Italia Paris, 11 ianuare. „Le Temps“ anunță: Companiele italiane din Alpi se concentreza pentru o manevră specială. Punctul de concentrare era să fie intuiü la granița franceză, dar din motive de convenință internațională s’a ales în urmă granița elvețiană. Inițiativa Turciei In chestia Bulgară Paris, 11 Ianuarie. Porta a luat în sfîrșit inițiativa în chestia bulgară și se speră că negocirile începute vor da în curând un resultat satisfăcător. Se crede că, la Sofia, regența va demisiona. Sobrania ar putea atunci să rămână, însă fără deputații din Rumelia ; daca Rusia va stărui cu tot dinadinsul, Sobrania va putea fi și disolvată. Tema de răsboin Londra, 11 Ianuare. Cercurile guvernamentale urmăresc cu îngrijire desfășurarea raportelor dintre Germania și Francia. In cazul când ar isbucni un răsboiu între aceste două țări, Englitera, în calitatea ei de garantă a neutr Jităței Belgiei, ar fi silită să ia aceleași măsuri militare ca și în 1870. De aceea s-au și început pregătirile. La primăvară se vor face manevre, și cu acea ocasie se va face o probă de mobilisare pe uscat și pe mare.