Universul, aprilie 1887 (Anul 4, nr. 84-110)
1887-04-22 / nr. 102
Anul IV, No. 102 Revoluția în Creta: lupte sângerose între creștini și turci.-Evenimentele din Serbia.-Omorul îngrozitor de la Floresca (lângă București).-Crima misteriosa de la obor, o femeie tăiată în bucăți.-Marele foc de la Călărași. Ziarele„Universul“, Hoțul“ și „Pisica“ la Tecuci se vând numai la corespondentul nostru, d. Neu Th. Teodoru. _____ 5 Bani în Capitală.—10 Bani în^Județe. Miercuri, 22 Aprileg(4 Mai)1887 ■X* Horești, 21 Sprit 188/ Incidentul Schnaebele s’a aplanat. A văzut domnul Bismarck că însemna a arunca o sfidare în fața Franciei, dacă ar mai fi stăruit să se țină arestat comisarul francez de la Pagny. Și se vede că nu aceata era intenția cancelarului german, pentru că la liberat. Nu vrea Germania, cum nu vrea nici Francia să întrerupă încă pacea care le ține liniștite, dar cu arma la picior, de atâta vreme. Incidentul Schnaebele se explică deci altfel de cum cu groză voiau să și-l esplice unul la începutul lui. N’a fost o provocare făcută de domnul Bismarck Franciei în scopul de a o scote din răbdare și a o face să începă răsboiul astăzi când Germania se simte încă tare în fața Franciei singure. Se vede că nu prea e nici domnul Bismarck atât de încrezător în puterile Germaniei sau atât de disprețuitor de cele ale Franciei. Incidentul de la Pagny a atras însă din nou atenția lumi întregi asupra celor două provincii luate de Germania la 71 dar neprefăcute în nemțești nici până astăzi. A atras atenția lumii asupra acestor două provincii și a făcut-o să ’și zică: Până în ziua de azi spiritele în Alsacia și Lorena sunt atât de puțin împăcate cu dominația germană, încât guvernul nemțesc trebue să le guverneze cu legi escepționale, și cu un sistem perfect de spionagiu, în ițele căruia a fost prins și comisarul francez de la Pagny, vinovat sau nu de agitație antigermană, acesta e o chestie nelămurită încă. Va se zică, guvernul nemțesc personificat în Bismarck, își reculege acum, după 17 ani de la răsboiul norocos pentru el, tóte puterile, ca să -și asigure resultatele dobândite în urma acelui răsboiu, să facă nemțești, să germanizeze acele petice de pământ cari a vrut norocul schimbător al armelor se fie azi ale Germaniei, — și reușește forte cu greu. Acesta îl muncește pe d. Bismarck în apogeul puterei sale. Acesta îi strică bucuria celor din urmă din norocosele sale zile, și dacă pote rezulta din viitorele lui supărări că nu pate să facă nemțești cele două provincii, primejdia unui răsboiu,— numai în acest caz răsboiul se va face, —din partea Germaniei, bineînțeles. Dar până se ajungă probabilă o astfel de eventualitate, mai e vreme, în tot cazul. Deocamdată putem se ne liniștim din tulburarea care începuse s-o împrăștie între noi incidentul Schnaebele, putem să ne zicem liniștiți, în măsura de timp și de probabilitate care e data prevederilor omenești, nu va fi răsboiu. Locotenentul medic Ferretto Locot. Carmelo GrifFo, din infanterie Eroi italieni căzuți în luptele de la Dogali (Africa) A apărut No. 6 din revista ilustrată HOȚUL. (15 bani numărul) care cuprinde următorea materie : Mihail Cogălniceanu (biografie) — Zile de tomna (poezie de Ion N. Roman) — Ursarul (povestire de Teleor)—La Craiova (poezie de N. Nicoleanu) Impresiuni de călătorie (de Theo Crutt) — Cugetări. — Mai am un singur dor (poezie de Eminescu) —Știința (Untu de lemn și marea, originea tetanosului) — Consiliu practic (Un calmant eficace împotriva bulei de nervi).De tate (Cartoful, Telegrafele și telefonele în Germania, Pescuirea mărgăritarelor). — Anecdote. — Petrecere. (Logogrif, deslegarea șaradelor din Hoțul No. 4).—Opt pagine din interesantul roman „Blestemul“ și un splendid portret al dlui M. Cogălniceanu. DIN AUSTRIA [Corespondența particulară a „ Universului“] Viena, 17 Aprile. Incidentului franco-german nu i s’a dat un moment aci mare importanță. Mai toți omenii noștri politici socoteau că dintrânsul nu se pute naște o ciocnire între cele două puteri. Cu tote că afacerii Schnaebele nu i se dădea gravitate aci, se credea și se crede, în cercurile nóstre politice, că în starea actuală a relațiilor între cele două puteri, opinia care, în Alsacia, se manifestă că de credinciosa Franciei, supără mult pe guvernul din Berlin și-l pute aduce la cine știe ce. Criza europeană, mi-a declarat un diplomat forte în vază cu care am avut onorea să am convorbire, greu se va putea dezlega. Marea primejdie care ar amenința Europa e slavismul. Guvernele german, austriac, italian și englez au tóte interes ca să puie zăgaz întinderii elementului slav. Ajungerea Rusiei la Constantinopl ar fi o lovitură groznică pentru civilizație. Prin urmare—a spus diplomatul — tóte țările, și chiar Francia, ar trebui să pricepa primejdia. Și acesta dă Rusiei mâna, pentru ca să -și recâștige două mici provincii perdute ! Se renunțe Francia la Alsacia și Lorena, acesta vrea Germania, și-i va da în schimb alte compenzații ca să s tămăduiască amorul propriu lovit. După diplomația europeană, singura politică pe care se cade s’o urmeze Francia e aceea a d-lui Jules Ferry. Francia trebuie să mergá cu Germania și cu Europa, sau să se bată. „Opinia nostra, sfîrși diplomatul, e că, în caz de război, Francia unită cu Rusia vor învinge pe Germania și pentru acesta din urmă ar fi căderea. Oricum Francia și Rusia, chiar bătute, s’ar ridica din nou, învingerea finala Rusiei și Franciei le-ar rămâne. Situația internă a imperiului nostru nu e din cele bune. Cu patimele care se întețesc și încep a isbucni, mâne ori poimâne pate se fie pusă în joc întregimea acestui stat. Starea lucrurilor din Ungaria e grea de tot. Din Ardeal, ca și din Croația, ca și în părțile de nord ale regatului, persecuțiile maghiarilor cari și închipuiesc că vor putea să deznaționalizeze acele popore, vor ajunge la sfîrșitul știut, la o criză violentă. Și o răzvrătire a românilor, a sârbilor, a sașilor, a rutenilor, a germanilor, a slovacilor pute se fie semna ul unui război de esterminare cu Rusia și pute provoca desăvârșita cădere a statului austroungar. Jubileul de 60 de ani de serviciu militar al A. S. Arhhiducelui Albrecht s’a serbat în Cernăuți într’un mod pompos. Sera înainte de serbare cântă musica militară înaintea presidentului Pino și generalului. A doua zi se celebră liturgia de câmp ; cele două fronturi formate de garnisana din Cernăuți erau comandate de colonelul Toader Seracin. Au fost de față presidentul țării baron Pino în uniformă de gală împreună cu consilierii j metropolitul Dr. Silvestru Morariu și representanții tuturor autorităților. INTEMPLARI 3312STATTIDIEi ț’IE Seceta.—De o lună nu plouă prin Putna , semănăturile de tómna au început a suferi, arăturile pentru porumburi nu se pot face din cauza uscăciunii pământului; lipsă totală de iarbă ; viile, deși par a fi bune, dar nu dau din cauza răcelilor ; o discuragiare complectă domnește printre agricultorii din partea locului. O Secetă mare este și în Moldova de sus. Agricultorii îngrijiți prevăd deja resultate forte slabe. Incendiu. Zilele trecute iarăși un mare incendiu a amenințat arderea unei mari părți a orașului Fălticeni. Grajdurile dlui Strul Focșineanu luând foc, și împrejur fiind mulțime de construcțiuni vechi, daca vântul ar fi fost mai violent, ar fi fost de înregistrat o mare nenorocire. Bieții pompieri și-afi făcut datoria ce folos daca instrumentele îl dădea de sminteală. A