Universul, mai 1887 (Anul 4, nr. 111-138)

1887-05-01 / nr. 111

J Anul IV. No. Ill Convocarea silobraniei și proclamarea independenței apropiate.-Procesul nihiliștilor.-Incendii mari în Bucovina.-O ca­­________tastrofă într’o minâ . 176 morți,-Sinuciderea unei copile de 10 arU­­ gștri în Iași și Galați. Azi, Joi, a apărut Mo. 9 din revista „Hoțul“.—16 pagine text, hârtie satinată. Materia cea mai variată și interesantă. Splendide ilustrații. Conține cel mai frumos roman publicat pana acum în România a­­dică „Blestemul“ de Emile Ric­hebourg. 15 bani numărul. — Apare de 2 ori pe­­ săptămână, joia și dumineca. — La admi­nistrație, str. Brezoianu No. 19, București, se află tote numerile de la început. Abonamentul Lei 14 pe un an, lei 7.50 pentru un an și lei 4 pentru 3 luni. Premii escepționale se acordă la abonați. 5 Bani în Capitală.—10"Bani în­ Județe. București, 30 Aprile 1887 In vederea apropiatelor alegeri pentru camera din Buda­ Pesta. Românii din ță­rile așa-zisei corone austro ungurești ’și au trimis representanții lor la Sibiu ca să se sfătuiască și să hotărască ce atitu­dine să ia Românii față cu acele alegeri. Se știe că de la 1881, frații noștri de peste munți, nedreptățiți de legea electo­rală făcută fără voia și știrea lor,nedreptățiți de o mulțime de legi cari li s’au impus pe urmă fără să fie întrebați măcar, hotă­­rîseră să protesteze în contra acestor ne­­dreptățiri abținendu-se de la alegeri și căutând prin alte căi, tot legale, să do­­béndescá drepturile ce li se răpiseră, după ce s’au bucurat de ele abia câți­va ani și atunci necomplect.­­ Situația lor de atunci nu s’a schimbat, de aceea și hotărîrea pe care au luat-o acuma e analogă cu cea din 1881. „Situațiunea—zice rezoluția votată de representanții alegătorilor români — de la 81 și 84 încóce nu s’a schimbat de loc în mai bine, de sus de la putere nu s’a ți­nut de loc sema de interesele cele ade­vărate ale poporelor, de cerințele bună­­starei și prosperării și în special de du­rerile și trebuințele poporului român ,• din contra, tendințele de năpăstuire și prigo­nire națională au devenit mai pronunțate, mai aprige și nesuferite.“ De aceea,­­ în fața acestor triste expe­­riențe, Românilor nu le mai rămâne nici acum alt mij­oc legal de apărare, de­cât resistența pasivă, cu scop de a conserva cât se mai pute conserva în contra por­nirilor de destrucție politică, morală și materială a nației și guvernului unguresc. Se susține deci și mai departe progra­ma adoptată la 1881 și care se înteme­iază pe politica de resistență pasivă în mod absolut pentru Românii din Transil­vania, cari sunt puși sub o lege electo­rală escepțională, nedreptățitore , de care dacă s’ar folosi, mai întâiul n’ar ajunge la nici un resultat bun și apoi ar însem­na că o admit. Pentru Românii din părțile ungurești și bănățene de asemenea se hotărăște re­sistența pasivă, dar din alt motiv: pentru că alegerile sunt falsificate, și—am adăuga noi—pentru că de­și puși sub altă lege electorală, el trebue să urmeze o politică întru tote solidară cu frații lor din Tran­silvania. Escepțiune se va face, în părțile ungurești și bănățene pentru câte­va cer­­cercuri în care interesele partidei și ale programei cer admiterea de candidaturi și alegeri de partida română; aceste es­­cepțiuni însă nu se vor putea face decât cu învoirea espresă a comitetului central. Acestă atitudine recomandată de con­ferință poporului român și cu motivele ei exact și special espuse și explicate într’un memoriu, se vor aduce la cunoștința su­veranului printr’o deputațîune. Un comitet central de 11 membri va priveghea la respectarea și împlinirea ho­­tărîrilor acestora. ~­ Nu vom căuta să criticăm atitudinea fraților noștri de peste munți. Ei știți mai bine ce le priește și ce nu, și nu e tre­ba noatră celor de aci unde suntem la largul nostru, se dăm sfaturi, povețe, pe cari pe cât de ușor le dăm, pe atât de greu le-am urma pote chiar noi dac’am fi în strîmtorarea lor. Ceea ce trebue să facem, e să nu pier­dem din vedere luptele lor. Se’l îmbăr­bătăm cel puțin dovedindu-se că nu­ î ui­tăm ; se căutăm în sfîrșit a strînge legă­turile de dragoste frâțască cu denșii. Vom arăta, în alte numere, cum înțe­legem noi tote acestea. Vineri, 1 (13) Mai­ 1887 zile prințul va pleca din Darmstadt și se va instala în reședința de vară a tatălui seu, la Heiligenberg lângă Jungenheim. Altă știre. Regența bulgară ar fi luat hotărîrea să urmărescă pe cale judiciară pe toți corespondenții ziarelor străine cari vor comunica gazetelor lor știri fal­se și reü­voltare pentru guvernul bulgar. Chestia egipteană.­Nu se pute în­țelege cu nici un preț Sultanul cu tri­misul Englizezeî asupra chestiei egiptene. Sultanul cere ca englezii să parasescá E­­giptul cel mult în 18 luni. Departe de a admite acesta, Englezii cer un termen de trei ani, și pe acesta sub condiția ca să putǎ reocupa Egiptul în caz de turbur­ări și ca trupele egiptene să rămâie coman­date de ofițeri englezi. Ce-o mai ieși și din acestă încurcată chestie a Egiptului, iscusit cine știe ! A­­tâta se cam pute prevedea, că dacă Tur­cia nu va fi sprijinită cu mai multă e­­nergie de alte puteri, tot pe placul En­glezilor o să se facă. Levant. Sculptorul italian Donatello (Vezi pag.3). DIN TURCIA (Corespondența­­ particulară a „ Universului“) Constantinopol, 24 Aprile. Tulburările di­n Creta s’au sfîrșit. Știrile cele din urmă spun că creștinii cari porniseră înarmați spre Budnaria s’au retras. Vaporele f­anceze și engleze cari se duseseră de­sigur în scopul de a inti­mida prin presența lor pe tulburători, au plecat; a sosit un alt vapor italian, „Bar­­barigo“, care de asemenea își va conti­nua drumul azi sau mâine. Cu tote acestea, se vorbește cu multă siguranță că Porta ar avea de gând să -și sporescá garnisoade din Creta și să facă câteva întăriri noul; în acest chip vrea de­sigur să prevină alte tulburări ce s’ar mai putea isca. Chestia bulgară.—Dine câte am pu­tut săă asupra atitudinei Porții în ches­tia bulgară, se pare că ea se întem­ază pe hotărîrea de a tolera or­ce schimba­re în Bulgaria, cu condiția numai ca in­gerința elementului militar rusesc în ar­mata bulgară să înceteze cu totul. O alternativă.—Omenii de stat turci au trebuit să aleagă între aceste două e­ventualități : 1.) să contribue la crearea în Bulgaria a unui guvern dușman pe față Rusiei, să profite de acastă stare de lucruri pentru ca să pună mâna pe câte­va puncte strategice forte importante, se a­­mâne prin urmare la infinit rezolvarea chestiei macedonene, și în acelaș timp Be jace, față cu Europa, rolul unei victime gata să se supună oricărei hotărîri a ma­rilor puteri;—și 2.) sé se arate prietenă sinceră a Rusiei. Se pare, și ar fi un lucru forte firesc, că turcii au preferat interesele lor unei politice prietenești față cu Rusia. De ce se teme Turcia.—Explicația a­­cestei atitudini a Porții e ușoră. Turcii, în urma ultimului războiu, au devenit forte simțitori față cu ori­ce idee de noi pier­deri teritoriale ; de aceea o armată bul­gară comandată de ofițeri ruși era o a­­menințare necurmată pentru ei. Acesta temei­e nu mai pute să existe cum statt lucrurile acum în Bulgaria, și Turcii ar fi gata să primescă pe prințul de Battenberg chiar cu titlul de rege, numai armata lui să rămână sub comanda lui Nicolaie I, Popoi și a celorlalți. Știri din Bulgaria.­De la Sofia a sosit af­a știrea ca prințul Alexandru de Battenbe­g a reînoit asigurările date mai multor p­atrioți bulgari că cu nici un preț nu se va întorce la Sofia. Peste câte­va „UNIVERSUL costul abonamentului IN CAPITALĂ Pe un an . . Lei 20 Pe 6 luni . . „10 Pe 3 luni . . „ 5 IN JUDEȚE Pe un an . . Lei 24 Pe 6 luni . . „12 Pe 3 luni . . 6 ia „universul PREMII LA ABONAȚI Abonații pentru un an la „Universul“ primesc ca premiu 7 frumóse romane de 1 volum sau 3 de 2 volume. Abonații pentru o jumătate an primesc ca premiu 3 frumose romane de 1 volum sau 1 de două volume. Abonații pentru 3 luni, 1 frumos roman de 1 volum. Abonații pentru un an și o jumătate de an vor trimite 30 bani mai mult și abo­nații pentru 3 luni 10 bani, pentru port. INTEMPLARI IDXIfcT O­CTDIEȚE Câne turbat.—Un câne turbat a muș­cat orl în Iași doi omeni cari imediat au fost transportați la spital. Cânele a fost ucis de către un olten care și el în acel moment era să fie mușcat. * Două focuri de revolver. Antoșca Andrieș, luându-se la ceartă în stabili­mentul evreului Avram Halpern din Iași cu inginerul Alexandru Nalu, a tras a­­supra acestui din urmă două focuri de revolver cari din norocire nu­­ au atins. Atentatorul a fost desarmat imediat și dus la comisia I la­ înecat.­Locuitorul Stan Stoianu, sin­­gurar, din comuna Poiana, jud. Iași, du­­cându-se la o fântână cu o cofiță pentru a scote apă și scăpând cofița în fântână, a crezut de cuviință a se scoborî după ea, înecându-se ast­fel.­­ Foc.—Ieri napte pe la orele 11 a is­­bucnit un incendiu care a distrus cu de­săvârșire un grajd al lui Fieis și casa lui Florea Ivanof, din strada Cruce, despăr­țirea a II a, Iași. . * Alt foc.—Tot ieri-napte, pe la orele II și jumătate, a isbucnit un incendiu la casele preotului Mihail Dragomir, situate pe strada Isvorul, despărțirea I. din Ga-

Next