Universul, mai 1887 (Anul 4, nr. 111-138)
1887-05-04 / nr. 114
> Anul IV. No. 114 Agitația rusesca din Bulgaria.-Noi descoperiri în afacerea atentatului contra prefectului din Rusciuc.-Sinuciderea din strada Olarilor (București).-Turburări antisemitice lângă Pesta (un om omorît, mai mulți răniți).-O dramă într-un circ. Vederea portului Rotterdam din Olanda Fotografia „Universul“, str. USPiy Brezoianu No. 19, esecută cu fineță fotografii de orice mărime cu prețurile cele mai reduse. 5 V Bani In Capitală.—10 Bani In Județe, București, 3 Maiu 1887 Din acele câteva articole publicate zilele trecute, în cari, urmând îndemnul unor confrați, am început se ne espunem părerea asupra situației partidelor politice de la noi și a situației nóstre față cu ele, s’a putut vedea că principiile de căpetenie de cari suntem și am fost conduși totdeauna în lucrarea nóstrá, sunt cele liberale-democrate. Astfel fiind, ni s’ar putea pune întrebarea : de ce nu ne alăturăm pe lângă nici unul din partidele esistente, de ce nu mergem totdeauna mână în mână cu partidele mai înaintate de la noi ? Vom spune azi, cât se pote de lămurit pentru ce. Dacă ar fi să ne înregimentăm în vreun partid, negreșit n’am avea, n’am putea să ne alegem decât între partidele liberale. Partidul de la putere de exemplu, pe care o vom numi liberal-moderat,—am arătat pentru ce,—este, în adevăr, un partid constituit, în care intră, e adevărat, și elemente flotante, guvernamentale fără a fi liberale, dar al cărui miez cu tote acestea se compune din o samă de omeni a căror sinceritate credem că pe nedrept se trage la îndoială de unii. De ce nu suntem cu acest partid ?— V Nu putem fi cu el, pentru că nici o dată nu ne vom face solidari cu cea din urmă revizuire a constituției, pentru că cu nici un preț nu putem primi să cază și asupra nostru o părticică din marea greșală pe care a făcut o acest partid votând o lege de expulzare și mai cu semn din aceea pe care a făcut-o guvernul folosindu-se de acesta lege împotriva unor români de sânge ; nu putem fi cu acest partid pentru că nu vedem într’ensul destulă putere de viață, de muncă, când este de făcut încă atât de mult pentru acesta țară;—acesta din urmă imputare pe care l-o facem, am justificat o zi cu zi, criticând în acest loc multe din greșelile și neputințele lui. Negreșit nu mergem atât de departe ca să acuzăm partidul acesta întreg că e anti-național pentru că a expulzat români, că e compus numai din ameni tară cinste și fără inteligență pentru că a făcut cutare sau cutare greșeli. Nuexagerațiile acestea le lăsăm pe sama altora. Pentru noi, acest partid nu e decât slab, prea slab pentru ca să puta face pentru acesta țară tot de ce ea are nevoie, pentru că tote forțele de care a dispus și le-a estinuat deja. Iată de ce nu putem fi cu el. Dar nu putem fi nici cu partidul liberal disident. Aci, mai întăiu, este o chestie de precauție : nu știm încă ce e, ce vrea partidul liberal disident. Sunt în sânul lui omeni cari s’au desfăcut la diferite epoce și pentru diferite motive de partidul de la putere și până nu ’și vor afirma toți aceștia omogenitatea lor ca partid, nu putem ști ce vor. Dar mai ales n’am putea fi cu liberalii disidenți, pentru că cu nici un preț nu puteam înțelege o alianță a lor cu conservatorii fia pentru orce scop . iată că în acelaș timp am spus și pentru ce nu putem fi cu „partidele opoziționiste unite“. Atunci, se va întreba cititorul, ce așteptați d vostră, și așteptând ce voi aveți ? In espunerea acesta de principii generale, ne mai rămâne să răspundem la aceste întrebări. O vom face în numărul de mâine. DIN ANGLIA (Corespondența particulară a „ Universului“) Londra, 27 Aprile. Relațiile anglo franceze se îmbunătățesc.—Ne sosesc știri forte interesante despre mersul diferitelor chestii pendinte între cabinetele francez și englez. Cu ocazia vizitei din urmă făcute de d. Waddington d-lui Fiourens, s-a răspândit somotul că ambasadorul Franciei la Londra ducea ministrului de externe informații forte mulțumitore asupra dispozițiilor Englitezei. Se pare că aceste sgomote se confirmă. Mai íntuiü se anunță sfîrșitul neînțelegerilor care domneau între cele două țări cu privire la Madagascar. Cabinetul englez care refuzase până acum să admită dreptul de protectorat asigurat Franciei prin tratatul ei cu Hova șiI a recunoscut în sfîrșit, după cum se afirmă, acest drept, adresându-se la representantul Franciei din Madagascar ca să dobândescă execuatorul în favorea unui consul englez acreditat pe lângă guvernul din Madagascar. In chestia egiptena de asemenea e de semnalat o mică apropiere între Francia și Englitera; acesta înțelegere s-a făcut asupra unei părți a acestei chestii, asupra pirței financiare. Cele două țări rivale în chestia acesta erau în complectă neînțelegere, de atâta vreme, asupra chipului de a restabili echilibrul bugetar în Egipt. Aceste deosebiri de vederi se pare că sunt acum aplanate. O altă apropiere s’a făcut în sfîrșit între regatul nostru și republică în chestia Nouălor Hebride. O înțelegere s’a stabilit în virtutea căreia se vor institui comisiuni anglo-franceze însărcinate să facă poliția pe țărmuri. Se zice că australienii ar fi protestat în contra acestei recunoșteri morale a pretențiilor Franciei și ar fi declarat că, dacă englezii nu vor să se dea mână de ajutor, vor isgoni el singuri pe francezi din Nouele Hebride. Guvernul englez a dezmințit în chipul cel mai categoric acest „se zice“. Se pate conchide de aci nu numai că Englitera a făcut Franciei propuneri de împăcare, dar și ci a reușit să înfrângă împotrivirea Australiei, atât de simțitdre în acesta chestie, înțelegerea posibilă și cu Rusia. Prin o coincidență care merită să fie semnalată, se vorbește în acelaș timp și de o înțelegere posibilă între Engliteza și Rusia, sau cel puțin de o rezolvare a problemelor care de atâta vreme răcesc raporturile dintre aceste două state. Negocierile începute la Petersburg pentru delimitarea frontierei ruso-afgane nu stau tocmai așa de rău, nu sunt atât de compromise cum se pretindea acum câteva